Brațul lung al legii a pus recent ‘lanţul scurt’ la mâinile unui primar controversat, dar și iubit. Este vorba despre Mircia Muntean, fostul primar al Devei. Cu toate acestea, nimeni nu-i poate reproşa lucrurile bune pe care le-a făcut pentru Deva, inclusiv pentru dezvoltarea pieţei locale și sprijinirea producătorilor agricoli prin facilităţile oferite.
În privința dezvoltării pieţei locale și a lanțului scurt de aprovizionare, la nivelul întregului județ, ne vom ocupa astăzi de singura asociaţie care a câștigat un proiect comunitar în jud. Hunedoara. Conceptul lanțului scurt de aprovizionare, concomitent cu dezvoltarea pieței locale, este unul nou pentru România și extrem de cunoscut în alte țări europene. Neînțelegerea acestui concept a avut drept consecinţă respingerea multor proiecte, ceea ce face din asociaţia câştigatoare, despre care vom vorbi, un adevărat lider.
Asociaţia se numește ASOCIAȚIA TRANSILVANĂ DE PROMOVARE A SERVICIILOR DE OCUPARE iar proiectul câștigat și pregătit pentru implementare are denumirea de „BUNĂTĂŢI DIN HUNEDOARA-COOPERARE ORIZONTALĂ ȘI VERTICALĂ ÎNTRE ACTORII DIN LANȚUL DE APROVIZIONARE ÎN SECTORUL AGRICOL DIN JUDEȚUL HUNEDOARA”.
La prima lecturare, asociaţia și proiectul în sine nu ne spun multe lucruri. În spatele asociaţiei este o firmă de consultanță, care a știut să se asocieze cu producători, procesatori și comercianți cu amănuntul. Asta, de fapt, a fost o primă condiţie pentru a accesa un astfel de proiect. Incredibil, dar au existat firme care nu au înţeles faptul că trebuie să se asocieze, consecinţa fiind respingerea proiectului. Partea spectaculoasă a proiectului Asociației Transilvane , reprezintă planul de afaceri,studiul pieței, perfect realizabil și care va pune în mișcare piață locală, asigurându-se stabilitate pentru producătorii mici și mari agricoli, procesatori și vânzători. Aceștia își vor putea vinde produsele pe lanțul scurt direct în supermarketuri. De asemenea, relaționarea între toți actorii, bazată pe contacte și contracte comerciale, va dinamiza piață locală la nivelul întregului județ.
Pentru a va face o idee și a încuraja firmele de consultanţă să depună cât mai multe proiecte, să vedem ce tip de proiect a accesat Asociația Transilvană. Este voba despre submăsurile 16.4 și 16.4a „Sprijin acordat pentru cooperare orizontală şi verticală între actorii din lanţul de aprovizionare” care contribuie direct la domeniul de intervenție 1A: Încurajarea inovării, a cooperării și a creării unei baze de cunoștințe în zonele rurale, sprijinul fiind acordat prin submăsurile 16.4 și 16.4a pentru cooperarea dintre actori în sectorul agro-alimentar, inclusiv din sectorul pomicol, cu scopul de a comercializa produsele din lanțurile scurte de aprovizionare și va facilita utilizarea metodelor inovatoare de comercializare a produselor şi atragerea unor categorii noi de consumatori. Submăsurile contribuie şi la domeniul de intervenție 1B: Consolidarea legăturilor dintre agricultură, producția alimentară și silvicultură, pe de o parte, cercetare și inovare, pe de altă parte, inclusiv în scopul unei gestionări mai bune a mediului și al unei performanțe de mediu îmbunătățite, sprjinul fiind acordat pentru încurajarea şi utilizarea de noi procese și tehnologii în sectorul agro-alimentar, conducând la creșterea gradului de inovare din sector. Totodată, cooperarea dintre fermieri și alți actori în scopul dezvoltării de lanțuri scurte de aprovizionare și piețe locale sprijinite în cadrul submăsurilor 16.4 și 16.4a poate conduce la creșterea competitivității, a valorii adăugate a produselor și la consolidarea rolului fermierilor în lanţul de aprovizionare, influențând pozitiv viabilitatea generală a exploataţiilor agricole/ pomicole, acestea având implicaţii directe asupra domeniului de intervenţie 3A: Îmbunătățirea competitivității producătorilor primari printr-o mai bună integrare a acestora în lanțul agroalimentar prin intermediul schemelor de calitate, al creșterii valorii adăugate a produselor agricole, al promovării pe piețele locale și în cadrul circuitelor scurte de aprovizionare, al grupurilor și organizațiilor de producători și al organizațiilor interprofesionale. Obiectivul acestor submăsuri este acela de a promova cooperarea între actorii locali, în scopul comercializării produselor agoalimentare prin intermediul lanțurilor scurte de aprovizionare. Submăsurile nu presupun numai cooperarea dintre fermieri, procesatori, comercianţi alimentari cu amănuntul, restaurante, hoteluri şi alte forme de cazare în mediul rural, ci şi realizarea de parteneriate cu organizații neguvernamentale şi autorităţi publice.
Valoarea proiectului câștigat de Asociația Transilvană este de 1.433.205 euro.
Vorbind în continuare la superlativ despre firma de consultanță, apreciem faptul că oferă consultanță și pentru alte firme pentru a accesa astfel de proiecte, demonstrând prin aceasta voința și credința că totul este posibil și numai dacă vrei și dacă există implicare, se pot absorbi foarte multe fonduri comunitare pentru dezvoltarea țării noastre.
Asociația poate fi contactată pe propriul site, loc în care fermierii, dornici de a accesa la rândul lor fonduri pentru dezvoltarea propriilor afaceri și pentru care li se cere să fie autorizați, se pot înscrie la cursuri , primind la sfârşit o diplomă recunoscută la nivel național.
În tabel prezentăm derularea sesiunilor pentru depunerea proiectelor de investiţii.



Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional (POR) a lansat Ghidul Solicitantului aferent Axei prioritare 3, Priorităţii de investiții 3.1, Operațiunea B – Clădiri publice
Municipiul Hunedoara a achiziționat în data de 12.04.2017, prin firma Expert Consulting SRL din Timișoara, servicii de consultanță pentru elaborarea cererii de finanțare și a tuturor studiilor necesare întocmirii acesteia, pentru patru obiective de investiții, din POR 3.1B.

Cele patru obiective sunt:
-REABILITAREA CLĂDIRILOR PUBLICE DIN MUNICIPIUL HUNEDOARA PENTRU CREȘTEREA EFICIENȚEI ENERGETICE-PRIMĂRIA MUNICIPIULUI HUNEDOARA
-REABILITAREA CLĂDIRILOR PUBLICE DIN MUNICIPIUL HUNEDOARA PENTRU CREȘTEREA EFICIENȚEI ENERGETICE-COLEGIUL TEHNIC MATEI CORVIN
-REABILITAREA CLĂDIRILOR PUBLICE DIN MUNICIPIUL HUNEDOARA PENTRU CREȘTEREA EFICIENȚEI ENERGETICE-ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.6 HUNEDOARA
-REABILITAREA CLĂDIRILOR PUBLICE DIN MUNICIPIUL HUNEDOARA PENTRU CREȘTEREA EFICIENȚEI ENERGETICE-COLEGIUL NAȚIONAL IANCU DE HUNEDOARA

Valoarea fiecărui contract de consultanţă se ridică la suma de 29.500 RON, mai precis 6.536,23 EURO

Expert Consulting este o firmă de consultanță și training pentru excelenţă în afaceri, specializată în elaborarea și implementarea de proiecte pentru dezvoltarea și diversificarea afacerilor prin oferirea de soluții inovatoare, punând un accent deosebit pe accesarea de fonduri europene.

Marian Mocan este director general al firmei de consultanță și este decanul Facultăţii de Management în producție și transporturi din cadrul Universitătii Politehnica din Timișoara.
Mocan este recunoscut ca un om integru: „Eu nu am plătit spagă niciodată, dar au fost emisari care au venit la clienții noștri. Unei firme i-am făcut proiectul, care a fost depus la autoritatea din București și, în loc să primească răspunsul, s-a trezit cu emisari la usă, care i-au spus clientului că știu că are un proiect depus, că partea nerambursabilă este de 1,5 milioane de euro și i-au propus să dea 10% în avans spagă, garanție că proiectul va fi aprobat ulterior.”

Nu credem că Municipiul Hunedoara condus de PSD va răspunde unor astfel de solicitări care ar veni de la emisari tot de la PSD. Ar fi culmea ridicolului și, mai mult, caz penal!

Ce face această firmă de consultanță în sprijinul Municipiului Hunedoara?

-Verifică și analizează conformitatea documentației tehnice cu cerințele programului de finanțare
-Elaborareza cererea de finanțare, declarațiile și anexele conform Ghidului Solicitantului;
-Realizazeaza bugetul proiectului și verifică cheltuielile eligibile și neeligibile;
-Modelează bugetul în vederea maximizării sumei nerambursabile;
-Realizează macheta privind analiza și previziune financiară;
-Acordă sprijin în analiza preţurilor de piață a bunurilor ce vor fi achiziţionate prin proiect și în obținerea ofertelor de preţ de la furnizori, în situaţia în care acestea nu au fost puse la dispoziția beneficiarului de către proiectant;
-Verifică documentele emise de instituțiile publice, necesare a fi ataşate proiectului;
-Furnizează informații și formulare pentru obținerea avizelor necesare depunerii proiectului;
-Pregătește dosarul proiectului;
-Depune Cererea de Finanţare prin aplicația electronică MySMIS, însoțită de toate documentele anexă;
-Actualizează dosarul Cererii de Finanțare la solicitarea beneficiarului;
-Supravegheză procesul de verificare a dosarului de finanţare;
-Comunică cu instituția finanțatoare;
-Comunică permanent cu beneficiarul referitor la stadiul proiectului depus;
-Reface dosarul de finanţare în cazul respingerii cererii de finanţare de către autoritatea finanţatoare;
-Analizează, pregătește și depune răspunsurile la clarificările solicitate de finanţator în vederea finalizării procesului de evaluare.
-Pregătește și participă la vizita precontractuală

Exemplul primăriei poate fi urmat și de alte primarii, doar având dorința de a accesa fonduri comunitare pentru binele public și nu de a cheltui aiurea banii publici.


Paşte fericit!

Nicolae Pura

                Nicolae Pura

În copilărie, de Paște, așteptam cu înfrigurare sfânta împărtășanie și slujba ținută acasă, în secret. Impetuos, părintele Nicolae Pura, pășea în curtea noastră, imediat ce scăpa de băieții cu ochii albaștri care-l însoțeau pe drumul de la gară spre casa noastră. Mătușa mea, călugăriță greco-catolică, închisă vreo opt ani la Gherla, pentru că nu a vrut să treacă la ortodoxie, conform dorinței comuniștilor imediat după desființarea bisericii greco-catolice, ne pregătea. Cele zece porunci trebuiau cunoscute. Apoi, în special mie, îmi cerea să-i fac o prima confesiune privitor la păcatele ce le aveam, pentru a face părintelui Pura o mai bună mărturisire. M-am prins imediat de mișcare și de teamă că mă pârăște părinților, o mințeam pe rupte. Nu înțelegeam atunci de ce după ce ieşeam de la spovedanie, eu primeam cele mai multe canoane pentru iertarea păcatelor, înainte de a primi sfânta cuminecătură. Acum îmi dau seama că, totuși, părintelui Pura îi spuneam tot. Dumnezeu să-l odihnească!

Nicolae Pura s-a născut la 14 septembrie 1913, în satul Cășeiu, un sat de români greco-catolici, aflat la vremea aceea în județul Someș, din Transilvania. Din același sat, provenea și pr. Silvestru Augustin Prunduș, succesorul său la cârma Eparhiei de Cluj-Gherla.
A urmat cursurile Academiei Teologice din Cluj, continuându-și apoi studiile la Colegiul „Pio Romeno” din Roma. După hirotonirea sa ca preot greco-catolic la 19 martie 1938 la Roma, a devenit un apropiat colaborator al episcopului Iuliu Hossu. A ocupat mai multe funcții, ajungând în final rector al Academiei Teologice din Cluj, și primind demnitatea de canonic.
A fost dedicat studenților săi, pentru care a și cules aceste pilde, ca semințe pentru predicile lor pe când vor fi preoți. În 1948 carierea lui de profesor i-a sfârșit odată cu scoaterea în afara legii a Bisericii Române Unite cu Roma. Ascuns, a continuat să scrie. În anul 1951 a scris „Simfonia Mariei”, lucrare cunoscută uneori ca aparținând unui „autor anonim”.

Canonicul Nicolae Pura a trecut la cele veșnice la 10 august 1981 în com. Mărgineni, unde a fost și înmormântat. „În sicriu aș dori să se pună un exemplar din Simfonia Mariei în mână, crucea și rozariul”, scria în testamentul său canonicul greco-catolic Nicolae Pura. În manuscris i-au rămas alte 22 de lucrări, printre care un rezumat al Conciliului Vatican II, „Explicarea Sfintei Liturghii”, traducerea unor poeme ale lui Pierre Teilhard de Chardin, numeroase meditații și alte traduceri.


Daea il cearta pe Zaharia-foto Agroinfo

Daea il ceartă pe Zaharia!foto Agroinfo

În 2009 un prieten, funcționar într-o agenție agricolă din Cluj, alta decât Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură(APIA), m-a sunat și m-a rugat să instruiesc o persoană de la PSD, care urma să fie numită dir. exec. adj. la Apia Cluj, o împărțeală de posturi în deconcentrate dintre PSD și PDL. Persoana a venit la APIA unde am stat trei ore într-un birou explicându-i cum funcționează toate bazele de date. Ca norocul că am avut un interlocutor inteligent, care a înțeles rolul pe care îl va avea odată cu numirea în funcție.
Bineînțeles că examenul pe post urma să aibă loc, însă, nu avea însemnătatea unei numiri politice.

Astfel a venit și Adrian Zaharia în 2012, din partea PC-ului, dir. exec. la Apia Cluj. Mai întâi a dat examen pentru postul de șef serviciu dar n-a luat. Daniel Constantin, alias Danny, a intervenit pentru prietenul său, iar fostul dir. exec. Șerban Gheorghe a fost convins să preia serviciul Controale pe teren prin transfer. Zaharia a fost uns la șefia agenției din Cluj, pentru ca apoi să-l dea afară pe Șerban ca pe o măsea stricată.

Întâlnindu-mă în 2012 în aceleași condiții cu mai tânărul director, deși, eram destituit la acea dată din funcţia publică, încă din 2011, de către Șerban Gheorghe, Zaharia m-a amenințat, deși mă văzuse pentru prima oară: dacă voi câștiga procesul cu Apia și voi face ce i-am făcut lui Șerban Gheorghe, o să am de-a face cu el.

În decembrie 2016 am pierdut definitiv procesul cu Apia, așa că, n-am mai avut prilejul de a-l ‘face’ și pe Zaharia. În fond, cei doi derbedei politici vor sfârși sau au sfârșit datorită aroganței, nepriceperii, conexiunilor politice dubioase și nicidecum din cauza mea.

Nu mai descriu repetatele apeluri în presă ale angajaților Apia Cluj privind comportamentul de vătaf al lui Zaharia, culminând cu raportul corpului de control trimis de Irimescu, având ca rezultat detașarea disciplinară la Apia Giurgiu și nici de faptul că una dintre angajate, așa cum relatează aceeași presă, îi cere în aceste momente pensie alimentară. Zaharia este și cadru didactic la USAMV Cluj, iar titlul de ‘dottore’ nu putea să-i lipsească din CV, având și tatăl profesor acolo.

Pe rolul Tribunalului București, pe data de 6.03.2017 , Agenția Națională a Funcționarilor Publici(ANFP) , în dosarul nr. 7721/3/2017 și în calitate de reclamant, a cheamat în judecată în contencios administrativ următorii pârâți: Centrul Judeţean Cluj al APIA și pe funcționarii Groza Paul Sever, Filip Octavian Ovidiu, Culic Maria Daniela, Raţiu Natalia Marinela, Dobrican Ștefania și Bogdan Natalia Teodora.

Groza Paul Sever a fost angajat la Centrul local Capuşu Mare în 2014 pe funcția de consilier debutant din poziția de personal contractual, având la acea dată întreprindere individuală și activități de arhivare. În 2015, luna aprilie, își lichidează întreprinderea individuală iar din 2016 devine consilier asistent la serviciul Controale pe teren, Apia Cluj.

Filip Octavian Ovidiu, din personal contractual devine consilier debutant, tot în 2014, la serviciul Măsuri de sprijin, pentru ca în 2016 să devină, brusc , consilier asistent la același serviciu.

Culic Maria Daniela, trecută pe la Eurocontact Serv Impex și Paloma Tours, cu contract individual de muncă, având și întreprindere individuală, devine personal contractual la Apia Cluj, apoi consilier debutant la serviciul Autorizare plăți. Ea a fost mai iute de picior și și-a lichidat întreprinderea în decembrie 2014, pentru ca în 2016 să devină consilier asistent la același serviciu.

Raţiu Natalia Marinela, soția lui Raţiu Ovidiu, consilier superior la serviciul Controale pe teren, devine consilier debutant în 2013, când soțul său a schimbat macazul, devenind simpatizant PC, dintr-un înflăcărat susținător al vechiului dir. exec. Apia Cluj, Șerban Gheorghe, simpatizant și cotizant PDL. Ea devine consilier asistent în 2014 și consilier principal în 2015. În 2016 apare consilier principal la Compartimentul juridic, titulara postului fiind în concediu de maternitate și mutată la Dej. Postul urma să-l ocupe noua stea juridică a Apia Cluj. Vechea titulară a postului și apărătoare ferventă în instanță a Apia, în procesul cu mine, s-a prezentat în mod ilegal în apărarea agenției, la ultimul termen pe care l-am avut, ea nefiind angajată la data procesului, 1.11.2016, în Compartimentul juridic.
Dar asta este altă poveste. Juridică.

Dobrican Ștefania, altă beizadea, aterizează la Apia Cluj, la serviciul Controale pe teren în 2014, din postura de personal contractual, direct consilier asistent. Ea este mai bengoasă fiind administrator și acţionar la S.C. FLOWERGRAPH S.R.L.-D. dar și fostă inginer horticol la S.C. COMGABY MOLN S.R.L.
În 2016 apare la serviciul Măsuri de sprijin, consilier asistent, fără a-și mai declara SRLD-ul.

Ultima pe listă, cu voia dumneavoastră, este Bogdan Natalia Teodora. Aceasta, din poziția de economistă în 2014, deținută la SC INDECOR SRL, sare în schema lui Zaharia, direct consilier principal la serviciul recuperare debite, arzând probabil mai multe etape. Poate și poziția de expert a soțului de la ADS Cluj să fi contat. Nu știm. Culmea e că în 2015 câștigă de la Apia,  din prestări servicii şi ca angajată consilier principal la același serviciu, luând bani și ca economistă la SC INDECOR SRL. Tare, nu!??
În 2016 intră în regulă și apare doar consilier principal la același serviciu, recuperând debitele de la fermieri la greu.

Toate datele se află în declarațiile de avere și interese ale pârâților de pe site-ul Apia și din mapa ANFP-ului.

Ascensiunea fulminantă pe funcții, examene pe ochi frumoși, fără respectarea legii, chefuri și podul din picioare, după probele orale, au enervat, probabil, ANFP-ul atât de mult, încât, cu greu, a început să facă ordine, chemând la bară împricinaţii de mai sus.

Sugerăm agenției ANFP să înceapă și la București controlul, acolo unde Camelia Luchian, soția lui Petre Daea, ministrul MADR, este director Direcția Management Resurse Umane din Apia Central și cea care a aprobat toate documentele de angajare băgate sub nas de către Zaharia. Documente care le contestă în acest moment doar ANFP-ul.

Cazul este penal, din punctul meu de vedere, iar DNA ar trebui ca după Paște să controleze mai temeinic preacuvioasa agenție.


Agraria este primul târg pe care o firmă germană l-a realizat în România și care, din anul 1995 și pană în prezent, și-a clădit, un nume puternic, devenind evenimentul agricol numărul unu al Transilvaniei. Organizarea a fost impecabilă, făcută special pentru afaceri în agricultură.

Un prieten fermier, de la poalele munților Făgăraș, m-a sunat sâmbăta trecută exprimându-și dorința de a ne vedea la Agraria în comuna Jucu, jud. Cluj. Surpriza făcută m-a pus pe gânduri și imediat mi-am făcut planul ca odată ajuns acolo, să-i fac şi eu o surpriză și să-l prezint revistei Ferma, pentru rubrica ‘Fermieri de copertă’.

Din păcate, nu am reușit să ne vedem. Am reușit, în schimb, să stârnesc curiozitatea fiului meu care m-a dus la expoziție, el chiar reușind să contacteze o firmă agricolă care face afaceri cu echipamente de automatizare, cu firma la care lucrează.

Ca să vezi! Agricultura nu înseamnă doar afaceri cu mașini agricole,terenuri și animale, domeniul fiind conectat la toate afacerile din România.

În multe din textele mele am relatat despre lipsa de interes a instituțiilor statului dar și private, a mass-mediei în general, vizavi de agricultură. Un minister cum este cel al Agriculturii, care are un buget mai mare decât al Armatei, și cu cea mai mare rată de absobţie a fondurilor europene, nu poate fi decât pe primul loc în ceea ce privește interesul dezvoltării și monitorizării acestuia de către instituțiile amintite mai sus.

Tematica generoasă a expoziției a atras la standuri firme de prestigiu din țară și din străinătate care și-au prezentat tehnologiile și produsele în domeniile: mașini și utilaje agricole, producție vegetală, nutriția plantelor, protecția plantelor,energii regenerabile, zootehnie, industrie alimentară și ambalaje, hoticultură, electronică și mecanică, prestări de servicii în agricultură,etc.

Cele mai spectaculoase evenimente au fost paradele bovinelor în ringul amenajat special pentru ele și cu tribune pentru vizitatori, testarea abilităților în manevrarea tractoarelor și testarea stabilității rampelor mașinilor de erbicidat.

Au fost prezentate bovine din rasa Bălțată Românească dar și bovinele de carne Angus. În mod surprinzător și ca un efect al afacerilor trainice din agricultură, aici s-a desfășurat prima licitație de bovine de carne din rasa Angus.

Desigur, nu ne-am așteptat să vedem un comisar de licitație ca în filmele americane, care are o vorbire rapidă și uneori incoerentă pentru necunoscători, dar nici participanți care să-și adjudece bunurile supuse vînzării cu aceeași viteză cu care comisarul decide prețurile de vânzare. Important este că s-a creat un precedent iar edițiile următoare ale expoziției vor deveni și mai atractive.

Testarea manevrabilității unei game largi de tractoare și a stabilității rampelor mașinilor de erbicidat nu s-ar fi putut desfasura fără o suprafață adecvată alocată participanților în mod generos de către organizatorii expoziției. Zeci de tineri fermieri, însoțiți de mecanii autorizați, au încercat toate tipurile de tractoare și utilaje direct în câmp pe spațiul special amenajat.

Nu aș putea spune că am fost doar un simplu vizitator al expoziției. Privirea mea s-a îndreptat spre standurile presei agricole şi Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, Cluj(USAMV).

Din păcate, singura publicație prezentă și cu impact național a fost Revista Ferma, cu întregul ei staff. Am fost plăcut impresionat să constat că standul revistei era întărit de echipele departamentului ‚Rural’de la Radio France Internațional-România și Asociațiaţiei Presei Agricole din România.

Standul USAMV a venit în întâmpinarea fermierilor cu o soluţie inovatoare, şi anume, cu o platformă online, Agrim.ro, care promovează legătura dintre producătorii agricoli şi furnizorii de inputuri. Cadrele didactice din cadrul USAMV Cluj, cu rol de consultanţi, mediază colaborarea dintre fermieri şi furnizori , răspunzând online tuturor întrebărilor fermierilor legate de fertilizanţi, cultura pajiştilor, entomologie, fitopatologie, herbologie, maşini agricole, pedologie, plante medicinale, seminţe şi material biologic, tehnologii agricole.

Pe această platformă mi-am exprimat dorinţa de a deveni consultant pe probleme de subvenţii, mai precis, pentru a veni în sprijinul celor care nu ştiu sau nu cunosc programul IPA Online. În această privinţă, USAMV s-a aratat deschisă la colaborare.

Până atunci, pe blogul meu, fermierii se pot adresa cu întrebări, la care voi răspunde.

 


Foto Octav Ganea

Foto: Octav Ganea

Municipiul Deva, ca mai toate ‘muncipilii’ din țară, nu mai știe ce să facă și cum să atragă cât mai mulți turişti. Noua fântână cântătoare din centrul orasului, bucură deocamdată locatarii din zonă dar și pe părinții ieşiţi cu copiii la soare, admirând banala țâșnitoare cu apă.

Cetatea Devei este fanionul, majoritatea turiștilor vizitând acest obiectiv și mai puțin centrul vechi sau nou al orașului.

Adrian Năstase, presat cândva de cei care îi numărau casele, s-a enervat pe aceştia în momentul în care au vrut să-i numere găinile din ferma de la Cornu, sugerând curioșilor că ar fi mai bine să-i numere ouăle.

Sugestia a căpătat o conotație sexuală și ar putea fi folosită chiar de către deveni, în ajunul Sărbătorii de Paște.

Fără să publice nimic pe propriul site, într-o totală lipsă de transparență, municipalitatea Devei a achiziţionat ornamente pentru Sărbătorile Pascale, cam aceleasi achiziţionate de primariţa Capitalei, în valoare de 82.353 RON, adică 18.133,0368 EURO în doar două minute. Data de inițiere a fost 6.04.2017 ora 15.16 și atribuirea la data 6.04.2017 ora 15.18

SE VOR EXECUTA DOUA OUA cu diametru, 200 inaltime X 150 latime realizate din fibra de stricla pe suport metalic cu forma in stil FABERGE. Imaginea cetatii va fi pictata pe ou.
Iepuras de paste in trasura trasa de o gaina (butaforie)
SE VA EXUCUTA UN IEPURE DE PASTE SCULPTAT, CU DIAMETRU DE 170X80, GAINA VA FI SCULPTATA, DIAMETRU 150 latime X 190 inaltime X 220 lungime, Iepurele va fi plasat intr-o caruta plina cu 12 oua avand diametrul de 45 lungime x 28 latime.
Personajele vor fi pictate cu rezistenta la ploaie.
CUIB CU OUA
VA FI REALIZAT DIN NUIELE PE SUPORT DE LEMN SI METAL CU DIAMETRUL DE 300 X 300, IN CUIB VOR FI AMPLASATE 6 OUA CU DIAMETRUL DE 85 LUNGIME X 40 LATIME, PICTATE MANUAL CONFORM TRADITIILOR ROMANESTI.”

Oferta a fost strategic plasată și cu dedicație, pe Sistemul Electronic de Achiziții Publice(SEAP) în data de 30.03.2017 la ora 14.19 de un anume Verzescu Alexandru Toma-persoană fizică autorizată, din satul Mârşa, orașul Avrig și suna cam așa:

Creatie artistica – butaforie decor Paste
Decor 1: SE VOR EXECUTA DOUA OUA cu diametru, 200 inaltime X 150 latime realizate din fibra de stricla pe suport metalic cu forma in stil FABERGE. Imaginea cetatii va fi pictata pe ou.
Decor 2: Iepuras de paste in trasura trasa de o gaina (butaforie)
SE VA EXUCUTA UN IEPURE DE PASTE SCULPTAT, CU DIAMETRU DE 170X80, GAINA VA FI SCULPTATA, DIAMETRU 150 latime X 190 inaltime X 220 lungime, Iepurele va fi plasat intr-o caruta plina cu 12 oua avand diametrul de 45 lungime x 28 latime.
Personajele vor fi pictate cu rezistenta la ploaie.
DECOR 3: CUIB CU OUA
VA FI REALIZAT DIN NUIELE PE SUPORT DE LEMN SI METAL CU DIAMETRUL DE 300 X 300, IN CUIB VOR FI AMPLASATE 6 OUA CU DIAMETRUL DE 85 LUNGIME X 40 LATIME, PICTATE MANUAL CONFORM TRADITIILOR ROMANESTI.

Observați cam cine e la butoane în primărie și cât de bine cunoaște limba română, cerință pentru un funcționar public, dar și unitățile de măsură, preluând cuvânt cu cuvânt oferta lui Verzescu.

Dacă recent ne-am sesizat pentru lipsa de transparență la APIA Hunedoara, care, prin achiziţia făcută în valoare de aprox. 10.000 Euro, privind angajarea a opt persoane pentru trei luni de prestări servicii, ni s-a părut şi o măsură exagerată, atunci butaforia municipalităţii reprezintă o risipă flagrantă de bani publici.

După ce devenii vor admira creaţia artistică, aceasta se va depozita într-o magazie a primăriei, apoi va lua drumul spre deponeul public, loc urât mirositor, foarte disputat zilele acestea de către mai marii județului.

Nu ne rămâne decât să-i numărăm ouăle lui Mircia.

Și, zilele cât va mai sta la primărie.


Personajul Statu-Palmă-Barbă-Cot  este  „un personaj fictiv din mitologia basmului românesc. Așa cum sugerează numele, personajul este un bătrân pitic cu statură de o palmă și bărbă lungă de un cot. De obicei, el apare în narațiune ca o figură supranaturală care ajută personajele principale, le ghidează, le vorbește, sau doar este observat de ele, fiind prins mai tot timpul în vreun trunchi de copac.”

Am putea asemui personajul din poveste cu ministrul MADR, Petre Daea. Site-ul MADR face mai nou,  un loc generos pozelor  cu vizitele tovărășești ale ministrului și întâlnirile acestuia cu responsabilii agriculturii pentru a pune țara la cale. Dacă până mai ieri de pe site-ul ministerului accesai agențiile din subordine, acum trebuie să le cauți cu lumânarea.

M-am pus în situația unui simplu fermier, tânăr și dornic de afirmare, care a aflat că Agenția Domeniilor Statului(ADS) pune la bătaie în arendă sau concesiune suprafețe libere de contract . Am intrat pe site-ul ministerului pentru a accesa ADS-ul, dar acolo am dat de pozele lui DAEA, față, verso și profil. Am intrat apoi pe un site de căutare reușind să găsesc accesul la ADS pe domeniilestatului.ro. Aici, prin căutări succesive(greoaie),  găsesc informația din 1 aprilie 2017, într-un fișier Excel, cu situația terenurilor din județul Hunedoara, prezentate mai   jos:

 

După cum veți observa, căutările unui astfel de fermier, care își dorește măcar o informație rapidă și concisă pentru a acționa, nu se opresc aici.

Județul Hunedoara fiind un județ cu un relief care se pretează mai puţin la suprafețe arabile, are totuși  49,56 ha de teren arabil, disponibile pentru a fi arendate sau concesionate, fiind în proprietatea statului . Numai că, statul nostru, ‘fidel’ cetățeanului, îmi spune că suprafaţa cu pricina este dată spre folosinţă Oficiului Județean de Consultanţă  Agricolă(OJCA), o entitate care, din punct de vedere juridic, nu mai există.

Ce-i de făcut, se întreabă același fermier al județului Hunedoara, și cum poate afla cine gestionează această suprafață?

Pentru a veni în sprijinul lui am căutat noi. OJCA s-a transformat în Camera Agricolă Hunedoara, având un site atât de neprietenos încât și un elev din clasa primară își dă seama că nu poate naviga lejer pentru a obține o informație utilă: pagini care se încarcă greu, erori de editare pagină,etc., cameraagricolahunedoara.ro.

Și, ce să vezi, aici nu se găsește nicio informație cu privire la situația suprafeței ADS administrată de OJCA, prin Camera Agricolă Hunedoara! Îți pui în mod firesc întrebarea,  cum ai putea și cu cine ar trebui să vorbești despre enigmatica suprafață, pentru a-ți pregăti eventual documentele și a participa la vreo licitație.

Camera Agricolă, la ‘Anunţuri ‘, prezintă rezultatele unui concurs de consilier din 2016. La ‘ Conducere’ ți se umple pagina cu poza unui individ care se suprapune peste prima pagină, ș.a.m.d.

Camera este în subordinea Consiliului Județean Hunedoara. Mai fac un pas și intru pe pagina consiliului observând  că există o comisie, şi anume, COMISIA NR.1  de studii, prognoze economico-sociale, buget, finanțe, agricultură, silvicultură, administrarea domeniului public și privat al județului , din care face parte, printre alții, și un coleg de-al meu de liceu, Mârza Florin: 1. Iovănescu Alin-Cosmin Președinte 2. Bălănesc Doinița-Maria Vicepreședinte 3. Dunca Victoria-Alina Secretar 4. Suciu Ancuţa-Elena Membru 5. Ciodaru Iulian-Dacian Membru 6. Circo Aurel-Vasile Membru 7. Hodor Petru Membru 8. Stănescu Vetuţa Membru 9. Mârza Florin Membru 10. Burlec-Martin Ionel Membru 11. Gligor Dorin-Oliviu Membru 12. Hojda Ion Membru 13. Gherman Petre Lucian Membru.

M-am gândit  să-l caut pe Florin pentru a-l convinge ca împreună cu întreaga comisie să determine ca informația de la ADS să fie transpusă imediat pe Camera Agricolă, pentru a-l informa pe tânărul fermier,  din prezentul scenariu, despre suprafața cu pricina și îndruma, eventual, spre vreo entitate juridică pentru ca acesta să poată participa la licitație.

Renunțând la idee, mi-am adus aminte de existenţa Direcției Agricole Județene Hunedoara(DAJ), daj.hd.ro. Am intrat pe acest site și am căutat informații despre cele 55,59 ha dar nu am găsit nimic. DAJ Hunedoara reprezintă ministerul lui DAEA în teritoriu.

V-am prezentat, dragi cititori, pe scurt, modul în care statul te ajută să te dezvolți. Dacă ar încasa taxele și impozitele  cu aceeași dificultate cu care te ‘ajută’ să le produci, ar fi echitabil. Numai că, sovietica nu doarme, vorba unui înțelept. Statul ăsta  a scăpat, probabil, de bandiții de comuniști și securiști, dar nu înțelegem de ce noile generații de politicieni dovedesc o indiferenţă susceptibilă de același banditism.

Narațiunea noastră nu este un basm, iar de personaje supranaturale prinse în ministere sau instituțiile din teritoriu, ca într-un trunchi de copac, nu mai avem nevoie.


 

La APIA se petrec lucruri trăsnite, am putea zice, de când toate centrele județene au primit personalitate juridică. Geaba merge Petre Daea, ministrul MADR, deghizat în fermier pe la centrele județene APIA, ca să dea un bot în boaşele funcționarului, ca mielul la oaie,  cum se spune, da de l-ar prinde cu ceva nereguli.

Centrele județene fac oricum ce vor. Au prins curaj, mai ales că bugetul MADR îl depăşește pe cel al MAPN.

Intrând pe SEAP, Sistemul Electronic de Achiziții Publice, pe lista de cumpărături directe atribuite, constatăm că APIA Hunedoara, precum alte centre județene, cumpără la greu servicii și consumabile necesare bunei desfășurări a activităților centrului județean și centrelor locale arondate.
Observăm astfel că C&C Computers SRL, abonată la lista de furnizori, vinde către Apia Hunedoara capsatoare, hârtie copiator, cartușe tonner, elastic, pungi, notes adeziv, capse, ordine de deplasare, photoconductor imprimantă, prelungitoare, prize, textmarker pelican, foi de parcurs, registre de intrare-ieșire, reparații IT, etc.
Tora Print vinde hârtie igienică în trei straturi(geografice), prosoape de bucătărie, registre format A4, plicuri siliconice și cutii de arhivare.
Autocar Serv face revizii auto la mașinile instituției. Diacom Prestcom verifică sistemele de alarmă. Alice Grem Impex face și ea reparații auto dar la SUV-urile din dotarea Apia Hunedoara.
Asta pe partea mecanică pentru că One Side face reparații instalații electrice.
SANEX vinde capace WC de culoare albă(nu maro!), clapete WC, zăvoare ușă, baterie instalație apă, corpuri de neon, colţari, dibluri, burghie, soluţie de geamuri, pronto spray, mopuri și prosoape.
Curățenia în instituție o face Asociația MERIT, Asociația pentru Mediu, Ecologie, Responsabilitate, Incluziune Socială, Tineret.

Dar cea mai tare achiziție a APIA Hunedoara s-a făcut în data de 17.03.2017. În aceeași zi s-a inițiat anunțul și tot atunci s-a și atribuit. Valoarea este, țineți-vă bine, de 45.000 RON, mai exact 9.888,154 EURO.
Apia Hunedoara a solicitat prestarea unui număr de 3.400 de ore, pe bază de contract, cu un număr de opt persone în perioada 20.03.2017 până la 31.05.2017, conform ofertei nr. 4 din 15.03.2017.
Firma căreia i s-a atribuit contractul este Elena’s Modern Fashion din Bucureşci, jud. Hunedoara.
Când am văzut așa ceva, normal că m-am întrebat ce servicii ar putea face o firmă de fashion, în afară de a îmbrăca personalul Apia care lucrează la controlul pe teren. Dar din descrierea achiziţiei se pare că firma de fashion prestează, probabil, cu opt persone făcând 3.400 ore paradă a modei prin instituția publică.
Pentru a mă lămuri, am pus mâna pe telefon și dă-i și sună:
-Alo, bună ziua! Sunteți Elena’s Modern Fashion? după care m-am prezentat.
-Da, bună ziua, spuneți..
-Cu cine am plăcerea să vorbesc?
-Spuneți.
-E secret?
-Nu. Otilia Oancea, administrator, îmi răspunde ea cu greu.
-În legătură cu contractul cu Apia Hunedoara, ce îmi puteți spune? adăugând detalii privind orele de prestare a serviciului și suma contractului.
-Haide domnule, vreți așa la telefon să discutăm?
-Da, dar e vreun secret?
-Nu. Dar la telefon vreți să discutăm..după care îmi închide brusc telefonul în nas. Vorba aia, ți-l pun pe nas și-acol’ ți-l las!
Nu mă dau bătut și sun la Apia Hunedoara pentru a obţine un al doilea punct de vedere și cer la șefa serviciului economic, d-na Crăciun Mariana. Îmi spune foarte respectuos că funcționarii Coste Darius și Horga Liliana știu mai multe detalii despre contract dar lipsesc și să revin luni. Mai imi spune că dir. exec. Apia Hunedoara știe de contract și să-l sun direct pentru informații.
Sun din nou dar dir. exec. Socol Ioan este plecat. Mi se face legătura cu dir. exec. adj., d-na Veronica Topor, care îmi spune că nu intră în atribuțiile sale un răspuns la întrebarea mea privind contractul de ‘fashion’ și-mi dă numărul de telefon a lui Socol. L-am sunat dar nu a răspuns.

Un contract aflat în derulare pe bani publici, la sfârşitul lunii martie 2017, este atât de secretos încât nimeni nu are voie să vorbească decât dir. exec. Apia Hunedoara, Socol Ioan Marcel!

Contractele prezentate mai sus au valori mici, reparațiile auto nedepășind suma de 3.000 RON și fac parte indiscutabil din serviciile și consumabilele necesare bunei funcționari a instituției, chiar dacă ele sunt prezentate ușor hazliu.

Secretomania din jurul acestui contract m-a făcut să mă gândesc la eventualele preferințe ale APIA Hunedoara pentru unul sau altul dintre furnizori, fapt ce pune în discuţie transparenţa tuturor licitaţiilor pe bani publici.

Socol Ioan Marcel a fost salariat la Eurojobs Petroşani şi este acasă cu plasarea forţei de muncă. Mai este şi actionar la Imobil Instal din Brad.

Cele doua Elene de la Modern Fashion, Suciu Ancuţa Elena, acţionar şi Oancea Elena Otilia, administrator, au prietenii frumoase cu dir. exec. Socol Ioan Marcel si Horga Liliana de la serviciul econominc de la Centrul Judeţean Apia Hunedoara.

Firma Elenelor sau Elena’s Modern Fashion, cu sediul în Bucureşci, dă bine la Deva! Numai că firma asta înregistrată în 2012  se ocupă cu comerţul cu amanuntul al îmbrăcămintei, în magazine specializate. Or, Apia Hunedeoara nu are magazine specializate second-hand. Din 2012 până în 2015 nu a avut niciun angajat dar a avut profit, aşa cum arată site-ul ministerului de finanţe. Suciu Ancuţa Elena figurează în declaraţia de avere şi interese din 2016, director numit temporar de PSD la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Hunedoara, acţionar 90% la Invest Credit Gold, cu 50%  la Elena’s Modern Fashion, cu o participaţie nespecificată la Invest Credit Gold si 100% la Agrocons Business.

Soţul său Suciu Dorin Teofil este avocat în Baroul Hunedoara.

Ancuţa ne mai spune în declaraţie că este secretar executiv la Organizaţia Femeilor Social Democrate Hunedoara şi preşedinte la organizaţia pesedistelor din Deva.  Suciu Ancuţa Elena apare şi pe lista de consilieri din partea PSD la Consiliul Judeţean Hunedoara.

Asta ca să va fie clar!

Până la a-și exprima cele doua firme, una privată şi una de stat, un drept la replică, noi, împreună cu cititorii noștri am putea să ne închipuim orice, începând cu îmbrăcarea sărmanilor din Apia Hunedoara,  prezentarea de modă în fața funcționarilor, până la şpagatul şi podul din picioare drept bonus, dacă din lotul de opt fac parte şi foste gimnaste de la Deva.
Din această cauză s-ar putea ca activitatea de control administrativ a cererilor de subvenţie să fie îngreunată iar plățile către fermieri să fie încetinite sau chiar stopate.

Chiar dacă legea achiziţiilor publice îi permite lui Socol să cumpere direct servicii până în 50.000 Euro, considerăm că achiziţia celor opt persoane pentru a presta la Apia Hunedoara servicii, probabil de arhivare, consultanţă pentru fermieri la depunerea cererilor de subvenţie sau actualizări de blocuri fizice, s-a făcut netransparent, cu dedicaţie pentru cele trei simpatizante PSD şi la o sumă exagerată, din banii contribuabilului român. La care mai adăugăm şi un posibil conflict de interese prin avocatul Suciu Dorin Teofil, care ar putea pe perioada contractului să apere în instanţe doar interesele Apia Hunedoara.

În locul lui Daea m-aș deghiza în Elena’s și aș face podul din picioare numai pentru a prinde în ofsaid funcționarul Apia pentru a-l sancționa pentru această achiziţie, marca PSD!


Când îl vezi pe Dragnea șef peste pesediști, împreună cu ingredientele ALDE și UDMR, ar trebui să te temi. Nu de alta dar tipul poate aduce contramanifestanţi și din mormânt, dacă te iei probabil de afacerile lui. O parte dintre aceștia chiar au votat.

Lăsând gluma la o parte, tipul este sigur pe el și va muri în picioare dacă cineva va cuteza să se ia de el, cum de altfel a și declarat-o. Relațiile lui de afaceri sunt puternice și făcute cu “mapia” locală și centrală.

În 2012 șeful Ocolului silvic Turnu Măgurele, Dumitru Marin, devine dir. exec. la Direcția silvică Teleorman. Soția lui, Dumitru Elena este consilier la Apia Teleorman și, în mod miraculos, gestionează dosarele de subvenţie ale firmelor TelDrum, Gransiloz, Agrotrust și Agrotrust Cereal, firmele în care fiul lui Dragnea este acţionar prin interpuși sau acţionar majoritar.

TelDrum este cunoscută ca o firmă care face servicii în construcții. Ea face și servicii în agricultură. Dacă în 2010 lucra 5.200 ha, în 2016 a ajuns să lucreze 50 ha. Terenurile și subvenţiile aferente acestei perioade, au fost transferate probabil altor firme din Cooperativă.

De la APIA Teleorman, Dragnea are cel puțin două personaje cunoscute şi ajunse în vârful agenției: Nicolae Horumbă, fost șef serviciu și dir. exec. Apia Teleorman, a ajuns dir. gen. adj și dir. gen APIA Central. Actualmente s-a reîntors la vatră în postura de șef serviciu Apia Teleorman. La fel, Emanoilă Pena a fost și el șef serviciu și dir. exec. Apia Teleorman, apoi șef serviciu APIA Central, dir. gen. adj. în MADR, devenind dir. Direcția măsuri de piață în Apia Central.

Nu întâmplător Dragnea l-a pus șef la MADR pe Petre Daea, a cărui soție, Camelia Luchian, este dir. Direcţia resurse umane din cadrul APIA Central.

În 2016, înainte de alegeri, Dragnea spunea că a prevăzut în programul de guvernare, subvenţionarea fermelor de porci cu 10.000 euro, care au cel puțin 200 capete: ”Exportăm 20 de mii de tone, importăm 230 de mii de tone, adică exportăm 30 milioane de euro, încasăm 30 de milioane de euro din export și plătim peste 350 de milioane de euro – deci românii duc în afara țării 350 de milioane de euro ca să mâncăm de Crăciun carne de porc din Germania, din Olanda, din Ungaria. Nu putem să mâncăm carne de porc din România, aici suntem!?. Programul nostru este ca 8 ani de zile să fie ajutor pentru îngrășare, 10 mii de euro anual pentru fermele cu 200 de capete”.

Petre Daea nu s-a lăsat nici el mai prejos și a dat-o cu ajutoare de minimis pentru tomate și cu susținerea subvenției pe porci, notificând Bruxelles-ul pentru intenția de a acorda subvenția de 10 mii euro : „dacă nu sunt în stare să impun regula pentru ca țara mea, ca agricultura să se dezvolte, atunci nu am ce căuta ca ministru”.

Foarte frumos sună programul!. Numai că o anchetă semnată Hotnews, a scos la iveală faptul că ferma fiului lui Dragnea, Romcip, rebotezată Ferma Salcia, aduce porci din Olanda și Germania, îi îngrăşă pe repede-înainte și îi revinde pe piața românească. Unde este genetica românească în materie, ar trebui să se întrebe Daea?.

În anul 2015 Romcip avea 16.450 de porci pentru care a luat pe Măsura 215-Plăți bunăstarea animalelor, suma de 2.542.538,29 Euro, bani din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală(FEADR). Aici ar trebui ca DNA să-i ia la „interviuri” pe medicul veterinar al fermei, consiliera Epure Cristina, gestionara dosarului de plată a Romcip de la Apia Teleorman și pe cel din Apia Central care au aprobat documentele de plată.

Să verifice rapoartele de control la fața locului, în fața porcului(sic!), și cu manualul Măsurii 215 de la APIA în faţă, legislația românească, europeană și crotaliile a 16.450 de porci pe masă, să vadă dacă suma de peste 2 mil. euro se justifică sau nu. Ferma Salcia a avut în 2016 un număr de 12.350 de porci declarați, iar în 2017, ancheta Hotnews a aflat că în fermă ar exista 4.000 de capete de porci.

Nu de alta dar suma încasată de fiul lui Dragnea prin Romcip l-ar putea face invidios și pe fugarul Sebastian Ghiță, care a luat în 2015 prin Teamnet International, pe Măsura 511- Asistenţă tehnică, bani tot din FEADR, suma de 2.368.131,23 Euro.

Ce fain e să fii porc pentru că beneficiezi de mai mulţi bani!.

Se pune întrebarea, oare ce mănâncă suinele(porcii) și bovinele din exploatațiile atribuite familiei Dragnea? Să nu ne facem probleme pentru că Agrotrust este o exploatație cu 600 de bovine și 500 ha, la care se adaugă Gransiloz cu 4.400 ha și Zooveg 2010 cu 4.000 ha. Agrotrust Cereal exploata în 2015 1.800 ha dar în 2016 nu a mai avut activitate.

Dacă se constată că firmele din acest grup agricol au beneficiat în mod fals de Măsura 215, cu o populație de mai puțin de 16.000 de capete sau au transferat terenuri anual de la o firmă la alta pentru a evita, probabil, controalele prin teledetecție şi controale clasice pe teren de la Apia, aducând atingere intereselor financiare ale Comunității Europene şi bugetului naţional , înseamnă că cineva ar trebui să plătească.

Până la proba contrarie, există prezumția de nevinovăție. Consideram că toate afacerile s-au făcut legal şi cu respectarea normelor în vigoare .

În acest acest context, Dragnea nu ar trebui să ne tot spună că el nu știe nimic de afacerile fiului său prezentate de mass-media, dacă nu are nimic de ascuns.

Nu de alta, dar pe zi ce trece îi creşte nasul.


APIA, de ani buni, îți dă cu generozitate posibilitatea să iei subvenţii din fonduri comunitare și bugetul național. Adică, îți dă cu o mână dar te poate face debitor şi să te dea pe mâna ANAF sau DNA, cât ai clipi.

Cazul semnalat de mine aici, cu referire la pârâta Arhiepiscopia Tomisului în contradictoriu cu reclamanta DNA și APIA Constanța parte civilă, în procesul penal de la instanţele din Constanța, este elocvent.

Dacă citiți atent formularul de cerere de subvenţie, veți observa câteva cerințe ale APIA pe care trebuie să le îndepliniți. Una dintre ele este și aceea că veți fi de acord cu actualizarea sistemului de identificare a parcelelor agricole(LPIS), mai precis, cu micşorarea, mărirea sau desfiinţarea unui bloc fizic.

Agenția nu ține cont că pe o parcelă, dintr-un bloc fizic actualizat prin micşorare, fermierii pot avea pachete de agromediu, spre exemplu pachetele P1 si P2, pajiști permanente respectiv practici agricole tradiţionale. Micșorându-se blocul fizic, se va micşora și parcela fiecărui fermier care a aplicat în acel bloc, chiar dacă parcela cu pachete P1,2, conform manualelor APIA, nu ai voie să o mişti în blocul fizic în care este declarată, sa o muţi în alt bloc fizic sau să-i schimbi suprafața pe toată durata contractului de agromediu.

Din start se observă că APIA, în contractul de agromediu semnat cu fermierul, își permite unilateral să nesocotească drepturi prevăzute în orice contract comercial, impunând obligații doar din partea fermierilor, fără că ea să răspundă în vreun fel, anulându-ți fără nicio notificare un drept la subvenţie, dacă îți desființează, spre exemplu, un bloc fizic prin actualizarea LPIS, pe care ai pachete de agromediu.

Ea invocă, mai ales în instaţe, faptul că are obligația să schimbe la trei ani hărțile și implicit să actualizeze blocurile fizice, cu consecințe pecuniare sau penale asupra fermierilor, fără ca ea să aibă vreo responsabilitate.
Sugerez miilor de fermieri care solicită anularea actelor administrative în instanţă(procese verbale de debit), după caz, să conteste contractul de agromediu cu APIA, prin aceea că agenția impune drepturi și obligații doar unei părți, iar de sancțiunile civile și penale răspund doar fermierii. Nu se poate ca într-un an inspectorii de teren să vină să confirme prin măsuratori parcela fermierului, după care, în anul următor, cei care actualizează blocurile fizice prin micşorare sau desfiinţare, în speță, Direcția Topografică Militară(DTM) împreună cu funcționarii APIA, să anuleze propriile măsurători APIA și să sancţioneze doar fermierii.
Alt caz și mai flagrant este acela în care, la digitizare se generează formularele de raportare. Aici pot apărea cazuri în care se semnalează lipsa blocurilor fizice. În aceste cazuri, funcționarii care actualizează blocurile fizice, confruntă hărțile noi, dacă sunt, și actualizarea făcută de DTM, fără să mai declanșeze vizita rapidă pe teren, la fața locului, luând decizie împotriva fermierului în mod aberant și penal. Astfel, fermierul este decăzut până și din dreptul de proprietate, cu toate actele doveditoare, devenind debitor din mouse, sau caz penal.

Manualul de digitizare spune : ‘Sistemul va genera un centralizator pentru toate anexele 17 b, centralizator pe bază căruia responsabilii cu actualizarea LPIS de la centrele județene vor realiza verificările necesare și vor actualiza LPIS după caz în funcție de rezultatele constatate în urma vizitelor pe teren sau în urma consultării imaginilor noi. Dacă cele semnalate de fermier nu se adeveresc se pot aplica penalizări în funcție de procedurile de lucru aplicabile.’

Ce să mai spunem de funcționarii prost pregătiți care, deși au mesaje blocante-cele scrise cu roșu-, sau atenționări în care se specifică diferențe mai mari de 20% dintre suprafața declarată și cea digitizată, închid cererea fără a ajuta fermierul să-și corecteze declarația, de parcă fermierii s-au născut specialiști IT.

Funcționarul ar trebui să știe că mesajele blocante generează alte erori în momentul mapării declarației IPA Online cu bazele de date IACS, ceea ce îi va îngreuna misiunea în controlul administrativ a cererii fermierului.

Până și manualul de control APIA explică foarte clar: ’Înainte de finalizarea cererii de plată se vor verifica toate Anexele 17_b din lista de rapoarte “IPA-Online – Fișier PDF anexa 17_b” și numai dacă acestea sunt în conformitate cu cerințele fermierului se va închide cererea în aplicația IPA-Online.’

Un alt exemplu este la controlul prin teledetecție în care dacă parcela îți este acoperită parțial sau total cu nori, firma prestatoare de servicii prin teledetecție, firma care face controlul calității controlului prin teledetecție sau în final APIA, ar trebui să facă rapid o vizită pe teren. În cele mai multe cazuri, fermierul devine debitor tot din mouse, exact ca în cazurile prezentate mai sus.

Actualizarea LPIS, în lipsa cadastrului, a generat de-a lungul timpului sancțiuni din partea Comisiei Europene. Auditul extern din 2009 și 2010 a concluzionat la vremea respectivă că sistemul integrat de administrare și control(IACS) și sistemul de identificare a parcelelor agricole(LPIS) sunt ineficiente.

Nu putem afirma nici acum faptul că bazele de date ale APIA sunt mai eficiente, atâta timp cât mii de fermieri sunt sancționați pe nedrept iar indiferenţa, neputința și în unele cazuri culpa funcționarilor în frunte cu șefii lor nu sunt sancţionate.