BF modifica LPISÎn urma unui audit extern efectuat în 2010 la APIA, Comisia Europeană(CE) a constatat ‘proasta gestionare a Sistemului de Identificare a Parcelelor Agricole, parte a Sistemului de Informații Geografice(cu abrevierea în engleză, LPIS-GIS), ceea ce‚ a determinat multe nereguli și a transformat sistemul IACS(Sistem Integrat de Administrare și Control) într-unul deficitar’. CE a recomandat României să actualizeze hărțile APIA, din trei în trei ani și nu din cinci în cinci ani, datorită schimbărilor dramatice de relief.

Schimbarea de relief modifică limitele blocurilor fizice. Limitele blocurilor fizice se modifică prin expropieri pentru construcții noi, prin drumuri modificate natural sau artificial, invadarea limitelor blocurilor fizice de către vegetație nedorită, schimbarea categoriei de folosință a terenurilor,etc. Modificarea limitelor blocurilor fizice determină și modificarea limitelor parcelelor declarate și digitizate de către fermier în cererea de subvenție. Or, dacă tu, stat român, vii și modifici hărțile vechi cu unele noi și digitizezi blocurile fizice, după ce fermierul şi-a depus și închis cererea, automat apar suprapuneri și supradeclarări de blocuri fizice, care-i măresc sau micșorează parcelele, fără voia lui. Ceea ce înseamnă o încălcare a legii. Îl faci debitor pe fermier, adică hoț, fără să aibă vreo vina, apoi îl dai pe brațele vânjoase ale justiției din România.

Ce fac prim-miniștrii?

Emil Boc, prim-ministru în 2010, a solicitat ca executarea serviciilor de aerofotogrammetrie și realizarea ortofotoplanurilor pe teritoriul României-actualizarea și digitizarea LPIS, într-un cuvânt-, să se realizeze de către Ministerul Apărării Naționale, Direcția Topografică Militară(DTM) în baza OUG nr. 21/2010, modificată prin Legea nr. 136/2010, cu modificările și completările ulterioare.
În data de 28.06.2016, Dacian Ciolos a mai scos un OUG care să modifice OUG nr.21/2010: ‘ca urmare a diminuării personalului responsabil din cadrul MAPN, există riscul ca activitatea de digitizare și actualizare LPIS pe anul 2016 să nu se poată realiza la timp, iar întârzierile ce decurg putând atrage penalităti aplicate de Comisia Europeană pentru neactualizarea LPIS între 2% și 30% din pachetul financiar alocat României pentru plătile directe. Întârzierile sunt constatate de misiunile de audit ale Comisiei Europene care au loc cel târziu o dată la doi ani și vizează anul curent și anul anterior de cerere de plată.’

Ce s-a întâmplat la APIA?

Dacian Ciolos nu ne spune ce s-a întâmplat din 2010 până acum, deși, la vremea respectivă era comisar european și ‘simplifica’ la greu noua politică agricolă europeană, așa numita PAC 2014-2020.
În perioada 2010-2012 l-a adus, prin intermediul ministrului agriculturii de atunci, Valeriu Tabără, în poziția de dir. gen. APIA, pe Florin Faur. Faur este actualmente din nou numit provizoriu dir. gen. APIA.
Auditul extern a plecat în 2010, ne-a sancționat și a lăsat ceva recomandări. De toate acestea știa și Achim Irimescu, pe vremea aceea șeful secției române de pe lângă CE.
Direcția Topografică Militară a făcut ortofotoplanuri noi și a digitizat blocurile fizice.
În momentul când stratul geografic cu digitizarile fermierilor, pentru cererea din 2011, s-a suprapus pe hărțile noi și digitizările noi ale blocurilor fizice făcute de armată, parcelele fermierilor apăreau la APIA suprapuse sau supradeclarând noile blocuri fizice.
Disperat, Faur a ordonat funcționarilor APIA, imediat după încheierea datei de depunere a cererilor de subvenție, în 9.06.2010, să intervină ilegal pe cererile fermierilor, fără acordul lor, în așa fel încât, să elimine supradeclarările și suprapunerile.
Totul s-a ‘aranjat’ iar fermierii și-au luat subvențiile.
Unii dintre ei. Cei de la controlul prin teledetecție au observat că au sancțiuni, suprafața și cultura declarate inițial nu mai corespundeau cu cele de pe hărțile colorate. La fel s-a întâmplat și la controlul clasic pe teren, când inspectorii au descărcat în GPS parcelele ‘digitizate’ de către funcționari și le-au comparat prin măsurare cu cele existențe pe teren.
Haosul creat s-a perpetuat și în anul următor în declarațiile fermierilor, pentru ca, în 2016, o prevedere europeană ce se referea la ‘identificarea fără echivoc’ a parcelelor să fie scoasă din regulamentele APIA. Sintagma obliga fermierul să-și identifice corect parcela, stopând astfel digitizarea neautorizată a cererii de către funcționarul APIA.

Armata mai e cu noi!

În acest context, DTM s-a trezit în 2016 că își făcea treaba corect de atâția ani iar la APIA parcelele ‘refuzau’ să se încadreze în blocurile fizice. Vina nu poate fi sub nicio formă a DTM. Dar nici a fermierilor pentru că aceștia nu s-au născut topografi.
Cadastrarea teritoriului este imperios necesară, astfel încât, fermierul să declare pe viitor o parcelă în coordonate geografice numai după ce vor fi fost efectuate actualizările și digitizările LPIS.
Conform ordonanței lui Ciolos ‘Actul normativ prevede ca, în perioada iulie 2016-decembrie 2020, suprafața anuală care urmează a fi digitizată de către Ministerul Apărării Naționale, să fie de cel mult 21.000 km2, urmând că suprafața rămasă ce o depăşeşte pe cea care revine în sarcină MAPN, să se realizeze de Agenția de Plăti și Intervenție pentru Agricultură (APIA), cu personal din structurile sale de specialitate, structuri ce vor fi consolidate pentru a desfăşura întreaga activitate reglementată de digitizare și actualizare a LPIS.’


hd-cwrsIntr-un apel de bun simţ adresat lui Dacian Ciolos de către Vlad Macovei de la Agrointeligenţa, acesta ii recomanda premierului, printr-un joc de cuvinte cu tâlc, să rezolve plaţile de la APIA prin a scoate softul şi a folosi hardul. Or, un program de calculator(soft) nu poate rula decât pe un suport fizic(hard), ceea ce sugerează că îndemnul lui Macovei se adresează unuia pentru care softu’-i hard şi ceapa-i brânză.

Așa după cum am mai anunțat, aprox. 1.500.000 ha din Campania 2015, au fost excluse de la orice tip de plată, datorită faptului că suprafața se afla în eșantionul de control prin teledetecție. La această suprafața s-a adăugat și eşantionul din controlul clasic.

Am evitat până acum să anunț datele de demarare a altor tipuri de plăți pentru că, așa cum ați văzut cu toții, APIA și SIVECO n-au reușit să respecte niciun termen de plată datorită softului de plăți care funcționează cu sincope.

După finalizarea acestor controale prin introducerea datelor în bazele de date geospațiale și controlul administrativ în baza de date alfanumerice, APIA a anunțat demararea plăților în data de 22.06.2016.
Startul plăților nu a fost lipsit de incidente, o pană de curent blocând serverele centrale și implicit funcționarea softului SIVECO, cel pe structura căruia funcționează Sistemul Integrat de Administrare și Control(IACS) de la APIA.

Achim Irimescu, șeful MADR, a acuzat în nenumărate rânduri că este sabotat de către vechea conducere a ministerului, inclusiv prin penele suspecte de curent, survenite în momentele în care s-a anunțat demararea altor tipuri de plăți. Acuzele lui s-au referit și la funcționari din interiorul APIA Central.

Astfel de pene au mai avut loc și în alți ani, iar strategia lui Irimescu, contestat și prin moțiunea de cenzură, este una tipic securistă. Încolțit din toate părțile, fără să facă reforme în minister și în agențiile din subordine, s-a ‘aruncat’ tovărășește în brațele șefilor marilor asociații și federații, spunând că aceștia îl susțin. A participat de zor la adunările sau manifestațiile lor, i-a mângâiat pe creștet ori le-a rezolvat probabil, ‘peste rând’, cererile de subvenție.

În județul Hunedoara există un singur lot de teledetecție de aprox. 84.000 ha, așa cum se vede mai sus Toți fermierii aflați sub acest lot au fost verificați iar acum plățile le vor fi deblocate.
Recomand ca toți fermierii să-și urmărească atent conturile bancare pentru a vedea ce plăți vor încasa pentru Campania 2015. Apoi să solicitaţi neapărat deciziile de plată de la APIA pentru a vă face socotelile și a vedea sumele de bani intrate ce corespund tipurilor de plăți pentru care ați aplicat, reducerile, sancțiunile,etc.

Nu uitați să reveniți cu atenție și concentrare pe cererea de subvenție pentru Campania 2016. În următoarea perioadă intrați pe cererea dvs., pe aplicația IPA Online și încercați să eliminați toate suprapunerile cu ajutorul vecinilor, pe care îi puteți contacta, având numele lor tipărit în IPA Online în ‘Controlul parcelelor digitizate’. Dacă aveți supradeclarari, în aplicație veți vedea că se vor genera notificări pe care le veți primi prin poștă acasă, după care trebuie neapărat să mergeți la APIA pentru clarificări. Dacă aveți de adăugat sau de retras suprafețe, o puteți face acum. Puteți, de asemenea, să modificați cultura, dacă în momentul depunerii cererii ați declarat altă cultură iar apoi ați schimbat-o.

Important este să aveți cererea ‘curata’ și conformă cu realitatea din teren. Orice control pe care îl veți avea, va constata conformitatea și completitudinea declarației de pe suport scris cu realitatea din teren, astfel încât, controlul administrativ al cererii și aprobarea plăţii pentru Campania 2016, să se facă mai facil.

Reamintesc faptul că, APIA face anual plăți în avans în perioada 16 octombrie-30 noiembrie. Diferența de plăți pentru cei care iau avans, și, plata integrală pentru cei care nu iau avans, se înfăptuiește prin plățile generale, care încep în 1 decembrie, anul curent, până în 30 iunie, anul următor.

Anul acesta, în mod excepțional, plățile generale pentru Campania 2015, se vor prelungi până la 15 octombrie 2016.


daniel-constantin-ziua-mondiala-a-alimentatieiUn reprezentant al României la Bruxelles pe probleme de agricultură, care a schimbat o grămadă de guverne, fără să fie clintit din schemă, îți putea da senzația că prin renunțarea la post, poate veni în țară să facă reforme. Venirea lui Irimescu în fruntea MADR,a bulversat ministerul si agenţiile din subordine, mai degrabă decât a le reforma.

Când te gândești numai la faptul că ‘Păun’, numele de cod a lui Vasile Pușcaș la securitatea din Cluj, a lucrat perfect cu Irimescu la aderarea României la UE, am putea crede că toate structurile românești de afară sunt controlate de servicii. De noile servicii.

Nu vreau să insinuez faptul că Irimescu a fost colaborator al securității.  În 2015 a fost controlat de CNSAS, din care a rezultat că nu a fost colaborator, ‘in sensul legii’ , doar la ocuparea în perioada 2012-2014 a funcției de secretar de stat in MADR. Pentru ocuparea funcției îndelungate la Bruxelles, nicio instituție n-a catadicsit să ceară același lucru.

Dacă în afara țării serviciile ‘servesc patria’, în interior se pare că servesc propriilor interese.

Hai să vedem, ce se întâmplă dacă vrei să cumperi sau să vinzi teren în România.
Intri pe site-ul MADR si mergi la ‘Direcţii agricole judeţene’.
Îți alegi un județ, dai click pe site-ul DADR județean și accesezi ‘Vânzare terenuri’.
La o primă încercare, am dat click pe site-ul DADR Alba care nu se deschide.
Site-ul DADR Hunedoara, un alt exemplu, se deschide și vezi afișate ofertele de vânzare, conform legii, în care îți apare numele vânzătorului, suprafața, nr. cadastral și prețul.
Dacă deschizi DADR Ialomița, aici legea nu se mai pune. Apar doar fișiere Word cu numele vânzătorului și suprafața de vânzare, fără date de contact, nr. cadastral, etc. Într-un cuvânt, o afișare în afara legii.

Pentru a veni în sprijinul cumpărătorilor, căci vânzătorii știu ce au de făcut prin simpla prezența la DADR local, sugerez acestora, ca atunci când oferta este postată pe site, e foarte important de reţinut nr. cadastral pentru a va localiza parcela sau suprafaţa pe care o veți cumpăra. MADR ar putea crea o bază de date geospațială proprie în care să vezi și parcela pe teren, în sensul în care, parcela nou cumpărată să o integrezi într-o cerere la Apia sau să o asociezi altor cumpărări de terenuri din jur, sau asocieri cu alți fermieri.

Având nr. cadastral, intri pe site-ul ANCPI. Aici, accesezi ‘Geoportal’-‘Aplicatii’-‘E-Terra’ după care accesezi județul, localitatea și introduci nr. cadastral. Imediat site-ul îți localizează parcela.

În mod normal, ANCPI este în subordinea lui Dâncu, vice-premier tehnocrat. Dar cele două ministere, MDRAP si MADR,  în loc să lucreze pentru cetățean, coordonează agențiile din subordine, ca pe propriile lor moșii.

Un cumpărător trebuie să primească, în copie, de la DADR local, oferta pe suprt scris și pe suport electronic parcela de vânzare, pentru ca acasă, prezumtivul fermier să o introducă în IPA Online pentru a verifica dacă este eliberată și de sarcini la APIA(nu este declarată la APIA de către proprietar în momentul vânzării sau arendată).
Numai că în România toate sunt pe invers iar la MADR nu se pricepe sau este un minister stat în stat, care răspunde, probabil, doar la apelul serviciilor.

Serviciilor în agricultură.


gasti politiceUltimele alegeri locale dar şi cele parlamentare din toamnă, confirmă preluarea puterii în Romania, de către aceeaşi stângă roşie şi criminală, generată de emanaţii din 1990 şi ‘diluată’ cu d’alde fomiştii proveniţi din tabăra dreaptă.

Guvernul technocrat, emanat şi el din aceeaşi mamă fesenistă, nu se dezminte şi actionează la derută, defilând în postura de funcţionari apolitici, puşi, chipurile, pe reforma statului român. Nimic mai fals!

Un  Raport al Corpului de Control-MADR, sub semnătura lui Achim Irimescu, la APIA Cluj, confirmă găștile politice din agențiile de stat.

În urma sesizărilor făcute de către fostul dir. exec. al APIA Cluj, Șerban Gheorghe, destituit din funcția publică de șef serviciu, a protejatei acestuia, Cristina Barbur-Bene și a altor 11 semnatari, Irimescu a trimis la Cluj corpul de control, pentru a-i controla afacerile politice ale actualului dir. exec. APIA Cluj, Adrian Zaharia.

Acesta este bun prieten cu Daniel Constantin, fost ministru al agriculturii. Zaharia a venit pe valul PC, iar după ce mogulul antenelor a fost condamnat cu executare, Constantin a schimbat macazul făcându-și un nou partid, ALDE. Zaharia și acoliții săi politici din APIA Cluj, nu puteau decât să-l urmeze.

Un alt actor al raportului este Ioan Merca, numit de Irimescu dir. gen. APIA, din poziția de dir. exec. adj. al Apia Cluj. Ancheta corpului de control s-a desfășurat atâta timp cât Merca era dir. gen. Apia, și , culmea, martor chemat de Zaharia în procesul Șerban -APIA-Zaharia, proces aflat pe rol la Tribunalul Cluj.

În aceeași perioadă, eu sesizasem departamentul de luptă antifrauda din MADR, privitor la ilegalitatea deschiderii de către Zaharia, a unui centru local Apia în comuna Mociu, jud. Cluj, în căminul cultural, un obiectiv care făcea parte dintr-un proiect comunitar nefinalizat.
Am sesizat și cancelaria lui Ciolos, pentru faptul că prefectul de Cluj știa că APIA Cluj nu avea ce cauta în căminul cultural Mociu, ba mai mult, fusese chiar la inaugurarea acestui centru local.
Una peste alta, după ce au plimbat sesizările mele pe la APIA, AFIR, ANFP și MADR, n-am mai primit niciun răspuns-raport. Entre temps, Ciolos l-a promovat pe fiul prefectului PSD de Cluj într-o funcție publică la un minister.

Asta nu i-a împiedicat pe cei doi slujbași roşii ai lui Irimescu să mă contacteze și pe mine, în timp ce făceau controlul la APIA Cluj. Unul dintre cei doi, mai în vârstă, cu roșu în cuget și simțiri, îi ținea partea prefectului PSD de Cluj, spunând că ‘el, prefectul, nu avea de unde să știe că obiectivul cămin cultural era pe un proiect nefinalizat’, deși, proiectul apare pe site-ul prefecturii Cluj și că, de fapt, ‘căminul cultural este locul unor întâlniri cetățenești’.

Dacă mie nu mi-au răspuns la sesizări, celorlalți nu puteau decât să le răspundă în scris. Nu le-ar fi răspuns nici lor, dar erau prea mulți reclamanți și angajați în același timp în APIA Cluj.

Pe lângă angajările politice și înlăturarea ‘duşmanilor de clasă’, raportul scoate în evidență gașca lui Șerban Gheorghe, fost PDL, și gașca lui Zaharia de la ALDE. Raportul confirmă presupuse nereguli privind respectarea legislației naționale dar și gestionarea defectuoasă a unor fonduri comunitare. În loc ca Irimescu, prin corpul sau de control, să anunțe DNA-ul, acesta pasează demersul în sarcina funcționarilor APIA.

Reclamanţii nu pot face așa ceva, ei fiind clar poziționați într-o anumită tabără, conform raportului, de teama că cealaltă tabără îi va da afară.

În concluzie, agenţiile de stat ramân în continuare locul unor întâlniri tovărăşesti-cetăţeneşti, în care lupta de clasă este obiectul muncii.


uta-utaAni de-a rândul micii fermieri au fost drastic sancționați, fie pentru declarațiile neconforme cu realitatea din teren, fie pentru nerespectarea normelor de ecocondiţionalitate.

Nu s-a aplicat nicio sancţiune funcționarilor statului, care nu cunosc limba română scris și vorbit, o condiție eliminatorie pentru a fi numit într-o funcție publică.
Pe lângă manualele APIA, traduse de multe ori greșit și editate într-o română plină de greșeli de ortografie, iată cum transmite un funcționar de la APIA Central subiectul unui mail adresat centrelor locale:’S-a deblocat criteriile C9 și C10 referitoare la pragul de 7,7 ha mici fermieri’. Corect este :’S-au deblocat criteriile C9 și C10 referitoare la..’

Acest Uță Adrian a fost șef birou la APIA Curtea de Argeș și în mod miraculos a aterizat împreună cu soția sa la APIA Central. Cum ar veni, pe limba expeditorului mail-ului de mai sus: ‘Uţă Adrian si soţia sa a aterizat…’
El dă indicații prețioase colegilor din teritoriu: ‘avem rugămintea să verificați existența bifei de mic fermier din dosarele fermierilor’ pentru că ‘trebuie să vă asigurați că nu sunteți vinovați de operarea eronată’.

Nu vreau să-l incriminez pe Uță de solidaritatea cu colegii săi, însă, colegii domniei sale trebuiau să informeze fermierii atunci când la depunerea cererilor nu aveau voie să-și mai adauge teren după închiderea sesiunii de depunere , tocmai pentru a nu depăși plafonul financiar în care se încadrează micii fermieri.
Pe de altă parte, chiar dacă s-au încadrat în statutul de mici fermieri, unii dintre aceștia vor pierde, nu din vina lor, datorită faptului că se află în zone cu pachete financiare multiple iar softul APIA îi scoate automat din sistem, pentru că au depășit estimările financiare pentru mic fermier.
Așa ceva este de-a dreptul stupid iar APIA trebuie să remedieze urgent parametrii față de care softul face astfel de estimări.

După cum se observă, 6200 de fermieri vor pierde bani, de care nimeni nu are nicio treabă și fără ca cineva să răspundă. În schimb, funcționarilor li se spune să se ferească de vreo vina, anticipandu-se contestațiile micilor fermieri perdanţi, la instituțiile de forță ale statului.

Un ‘cadou’ de 1 iunie făcut micilor fermieri nici că se putea mai frumos!


irimescuConfruntat cu mari probleme la preluarea mandatului de ministru al MADR, Achim Irimescu anunță noi schimbări.

Dacă în prima fază, data de depunere a cererilor de subvenție s-a prelungit până în 30 mai 2016, iată că, MADR a prelungit până în 10 iunie 2016, data ultimă de depunere a cererilor, fără sancțiuni. După această dată se mai pot depune timp de 25 de zile cereri dar cu sancțiuni de 1% pentru fiecare zi lucrătoare a sumelor la care fermierul ar fi avut dreptul dacă cererea unică de plată ar fi fost depusă pană la data de 10 iunie.

Această prelungire nu a rămas fără efect. Funcționarii APIA au început să vocifereze, pentru munca interminabilă peste program la care sunt supuși, trebuind să primească cereri pentru Campania 2016, concomitent cu plățile de efectuat din Campania 2015.
Reamintim faptul că, plățile genereale se efectuează anual între 1 decembrie anul curent și 30 iunie anul următor.
Anul acesta, plățile pentru Campania 2015 se vor prelungi până la data limită de 30 iunie 2016. Este un termen legal dar insuficient pentru a mulțumi majoritatea fermierilor.
Mulți dintre ei nu au fost încă plătiți, și aici mă refer la cei ale căror controale pe teren sau prin teledetecție nu s-au finalizat, cei care au sancțiuni și trebuie recuperate sumele aferente sancţiunilor sau deținătorii de animale.
Din acest motiv, marile asociații agricole au anunțat un protest masiv la București în data de 7 iunie 2016.

O altă modificare adusă de minister, este sprijinul cuplat la taurinele din rase de carne și metișii acestora, care nu se mai acordă diferențiat, ci în cuantum unitar, tocmai pentru a stimula acest sector considerat în declin.

Iată, aşadar, modificări aduse pe ultima sută de metri de către un minister si o agenţie aflate în declin.

APIA este o agenție construită din bani comunitari. Structura de personal este asigurată de statul român prin numirea de funcționari publici.
Statul și-a pus prin politrucii săi oameni care, ani de-a rândul, s-au perindat pe la conducerile acestei agenții, blocată și în acest moment, fie de către proprii funcționari, de softurile complicate făcute de firme partenere ale aceluiași stat, de fermierii revoltați că au pierdut afacerile agricole din cauza subvențiilor care nu au venit la timp, și nu în ultimul rând, de vremea capricioasă care a calamitat mii de ha de teren agricol.
O reforma a agențiilor patronate de MADR, inclusiv în acest minister, nu se poate face fără a scăpa de toți funcționarii numiți pe criterii politice. Această mafie politică este depășită și încearcă prin fiecare ministru nou numit să se salveze. De acest lucru nu este străin nici noul ministru technocrat care încearcă să revitalizeze institutele de cercetare în domeniul agricol, institute care ani de-a rândul au fost suspectate că au acoperit afaceri dubioase, în detrimentul cercetării. Și acesta este doar un exemplu.

Fermierii de astăzi sunt cu un pas înaintea mafiilor politice din agricultură. Teoriile ‘stiintifice’ ale pășunatului sau aratului nu mai țin. Ei nu mai au nevoie de ‘indicatii’ ci de bani pentru a-și lucra pământul.
Dacă mafia politică nu va pricepe acest lucru, s-ar putea să se întâlnească în ‘blocul fizic’ cu fermierii, și nu cred că va ieși bine!


exitroCum te fute o nevastă înșelată și părăsită, nu te fut toate serviciile din lume, zice o vorbă din bătrâni.

Asta a făcut Laura Georgescu, fosta soție a lui Dan Condrea, ‘sinucisul’ patron de la Hexi Pharma.

Dacă până mai ieri i s-a părut normal să se nască în anturajul foștilor securiști ai lui Ceaușescu, să fie monitorizată la nuntă, apoi ajutată să-și facă firme peste firme împreună cu soțul său, brusc, în 2015 s-a gândit ea, după divorț, să-i dea în gât pe soțul său și propriul lor anturaj format din ofițeri ai serviciilor românești și străine dar și să demaște afacerea murdară pe care tocmai o condusese.

Desigur, nu putea să dea pe goarnă întreaga înșelătorie a firmei Hexi Pharma decât lui Tolontan, a cărui tata era tot din vechiul sistem, fost ofițer la Aeroportul Otopeni.

Și, uite așa, constatăm ceea ce știam cu toții că foștii securiști și odraslele lor sunt cei mai mari oameni de afaceri, cei mai tari ziariști, cei mai buni avocați, judecători, politicieni,șamd.

Pe un așa teren fertil, ne întrebăm, cum naiba să nu prospere serviciile străine în țara noastră?.

Laura Georgescu amintește că a fost filată și de CIA, ceea ce ne îndreptățește să credem că temutul serviciu american, chiar e util, în sensul că, în afara SUA își fac treaba. Nu mai contează cum, dar își justifica cheltuielile, ba în unele țări ca România e posibil să facă și bani.

 

Afacerea murdară Hexi Pharma și moartea patronului au excitat toate structurile de putere din țara asta. Să-i amintim doar pe Ghiță și Ponta, care erau dați drept pesupuşi ofițeri acoperiți, și, care au reacționat la moartea patronului, criticând serviciile pentru filaj dar și pentru faptul că l-au scos din joc pe Dan Condrea cu picioarele înainte.

Vorba unui ministru care m-a contactat, după ce l-am criticat, spunându-mi că “m-ar lua în sistem pentru că am idei, chiar dacă, poate, am defecte foarte mari”. I-am răspuns că prefer să rămân în afara sistemului.

Un lucru e clar: în sistem nu intri decât dacă ai fost, ești sau vei fi unul de-al lor. Dacă ești acolo și începi să ciripesti, ieșirea sau exit-ul, mai pe englezește, se face doar cu picioarele înainte, adică în sicriu.

Oare putem să distrugem acest sistem?

Da.

Exit România!


baniAgenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale(AFIR) a anunțat deschiderea sesiunilor de proiecte din fondurile de dezvoltare rurală alocate României, proiecte prevăzute în Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020.

Toate tipurile de proiecte pot fi consultate la oficiile județene AFIR și sunt disponibile pe site-ul www.afir.info.

Înainte de a aplica online, în format electronic, AFIR recomandă solicitanților să verifice cu strictețe toate documentele și anexele încărcate pe portal, pentru a nu fi depunctați sau descalificați.

Să vedem care sunt tipurile de proiecte și măsurile aferente:

Pentru submăsura 4.3.A “Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice” perioada de depunere a proiectelor este 25.05.2016-31.10.2016. În data de 25.05.2016 această sesiune s-a închis în mod spectaculos, deoarece pentru suma alocată de 20mil. euro s-au depus încă din prima zi proiecte în valoare de aprox. 25 mil. euro.

După cum se știe, AFIR funcționează după un principiu european: primul venit, primul servit. Așa că, recomandăm tuturor celor care doresc să acceseze astfel de proiecte să pregătească din timp documentele, pentru ca apoi, în prima zi când se deschide sesiunea de aplicare să o facă fără să mai stea pe gânduri.

Desigur, aplicația trebuie să fie impecabilă pentru a nu fi descalificat.

La fel s-a întâmplat și cu submăsurile 7.2 “Investitii în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică” și 7.6 “Investitii asociate cu protejarea patrimoniului cultural”. Este de apreciat, în cazul submăsurilor 7.2 si 7.6, apetitul consiliilor locale de a-și moderniza infrastructura rurală pentru a crea condiții de trai decente locuitorilor din propriile localități rurale.

O altă sesiune deschisă în perioada 20.05.2016-31.10.2016 este cea privitoare la submăsurile: 4.1a “Investitii în exploatații pomicole” cu un buget de 70.586.064 euro, din care 5.000.000 euro pentru obținerea de material fructifer de înmulțire și plantare; submăsura 4.2 “Sprijin pentru investiții în procesarea/ marketingul produselor agricole” cu un buget de 93.489.143 euro și defalcată astfel:

-37.395.657 euro pentru „Dezvoltarea și modernizarea unor capacităti de procesare și de comercializare a produselor agricole” din care 7.479.131 euro pentru zonă montană;

-56.093.486 euro pentru „Crearea de noi unităţi de procesare a produselor agricole” din care 11.218.697 euro pentru zona montană.

Pentru a accesa submăsurile 4.1a și 4.2 trebuie să consultați ghidurile solicitantului cu toate modificările apărute ulterior și publicate pe site-ul AFIR.

De asemenea, o altă sesiune cuprinsă în perioada 28.04.2016-31.10.2016 se referă la submăsura 4.1” „Investitii în exploatații agricole” cu un buget de 270.000.000 euro defalcată astfel în următoarea ordine: pentru sectorul vegetal cu un buget de 140.000.000 euro, pentru sectorul zootehnic cu 80.000.000 euro, pentru zona montană cu 40.000.000 euro și pentru ferma de familie cu 10.000.000 euro.

Submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” cu un buget de 161.000.000 euro este lansată deja, din care pentru zona montană alocarea bugetară este de 33.000.000 euro. La fel și submăsura 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici” cu un buget de 100.000.000 euro, din care pentru zona montană alocarea bugetară este de 21.000.000 euro sau submăsurile 16.4 „Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în sectorul agricol” cu un buget de 7.000.000 euro și 16.4a „Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în sectorul pomicol” cu un buget de 3.500.000 euro.

Pentru cei pentru care se pune condiția în Ghidul Solicitantului ca ferma să fie înscrisă în registrul fermierilor la APIA, nu uitați să vă depuneți cererea de subvenție până în data de 31.05.2015, fără sancțiuni, și cu sancțiuni până la data de 27.06.2016.

Succes!


lpisPlecând de la definiția blocului fizic(BF) ca fiind o suprafață de teren unic identificată, cu limite stabile, utilizată în scopuri agricole de unul sau mai mulți fermieri ce conține una sau mai multe parcele agricole, s-a observat că noua Politică Agricolă Comună(PAC 2014-2020), definită în Planul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, influențează în continuare în mod dramatic Sistemul de Identificare a Parcelelor Agricole(LPIS).

Factori de risc

Au crescut factorii de risc folosiți în analizele de risc premergătoare controalelor clasice și prin teledetecție.Există o tendință a fermierilor de a-și mări declarativ suprafețele, din neştiinţă sau pentru a obține sume mai mari prin noile pachete financiare, ceea ce duce automat la suprapunerea lor cu parcelele învecinate ale altor fermieri sau supradeclararea blocurilor fizice și modificarea limitelor acestora..

Corectarea acestei tendințe, necesită o reconsiderare a limitelor parcelelor sau a blocurilor fizice

Cheltuielile aferente unei asemenea acțiuni, suportate din bugetele naționale s-ar justifica, dacă, subvențiile s-ar condiționa. Simplul angajament prin care ești obligat să respecți norme de ecoconditionalitate și să ai o activitate agricolă, nu este relevant fără a condiționa banii proveniți din astfel de subvenții, de achiziția unor utilaje de întreținere sau animale. Astfel, fermierul ar fi interesat să-și stabilizeze limitele parcelelor, fără presiunea unor sancțiuni, limite invadate anual fie de zonele neagricole fie de suprapunerea cu alte parcele ale altor fermieri.

Mă refer în mod special la micii fermieri care constituie marea majoritate a beneficiarilor de subvenții.

Un alt factor de risc ar fi inconștienta unor funcționari, chiar și în anul de grație 2016, de a prezența fermierilor eronat noua politică agricolă comună, dar și refuzul de a înregistra solicitările celor care doresc pachete financiare în plus. Motivul principal este acela de a nu avea probleme în raportarea observațiilor privind blocurile fizice, justificarea erorilor de neconformitate apărute în urma controalelor, erori purtătoare de sancțiuni pecuniare în dauna fermierilor.

Există încă neînțelegeri în mecanismul de efectuare a plăților în agricultură

Ar trebui că după declarația fermierului și întocmirea rapoartelor privind observațiile asupra blocurilor fizice(anexa 17b), imediat să se facă o vizită rapidă pe teren pentru a fixa în coordonate geografice aceste suprafețe. Dacă vechiul BF și-a mărit sau micșorat suprafața sau a apărut unul nou, controlul să se efectueze împreună cu cel care verifică și respectarea altor cerințe ale APIA, pentru care fermierul este îndreptățit la plată.

Se evită, astfel, confuzia dintre actualizarea unui unui BF și controlul efectiv asupra acestuia.Că să fiu mai explicit, fermierul semnalează nereguli la un bloc fizic prin Anexa 17b, unde declară că are teren. Dacă cererea lui se află și în eșantionul de control, inspectorii controlează doar parcelele selectate, nu și ceea ce solicită prin Anexa 17b privind blocul fizic respectiv. Astfel de confuzii au generat și generează excluderi de suprafață.

Se cunoaște faptul că acest gen de erori generează în lanț alte erori care diminuează dramatic plata către fermier dar și întârzierea ei . Un exemplu elocvent este anul 2016 când plățile au întârziat nepermis de mult, tocmai din aceste motive.

Plăţile europene către consiliile locale ar trebui să înceteze

Am mai spus acest lucru și mă repet din nou.

Autoritatea locală poate să vegheze, pe baza unor acte normative, la conformitatea declarațiilor fermierilor cu ceea ce există pe teren. Nu pot subvenționa un stat membru(SM) prin diverse fonduri comunitare, pentru ca apoi să-i mai dau o plată prin consiliile locale, din aceleași bugete. Aceasta se numește plată dublă. Cum ar veni, o instituție a statului sancționează statul reprezentat prin consiliile sale locale, denumite ‘fermieri’, pentru că nu a respectat regulile APIA. Așadar, fondurile comunitare vin spre fiecare SM pentru reformare, urmate de sancționare pentru nerespectarea propriilor reguli.

Considerentele de mai sus ar întări autoritatea SM asupra LPIS, și, pe cale de consecință, facilitarea efectuării plăților către adevărații fermieri și o reală dezvoltare rurală la nivel naţional şi european.


imagine_culitzaAmenințat cu o moțiune simplă de către ‘binomul’ PSD-ALDE, Achim Irimescu, ministrul Agriculturii, ar trebui să înceapă demascarea celui mai mare jaf național de terenuri agricole din Insula Mare a Brăilei.

Aparent, am zice că lucrurile sunt complicate, dat fiind faptul că, vom vorbi de o firmă aflată în faliment din 2014, și anume, SC TCE 3BRAZI SRL.

Triţă Culiţă a înființat la Piatra Neamț în 1994 firma SC TCE 3 BRAZI SRL, cu J27 /1958 /1994 și CUI 6571316, conform datelor de pe site-ul Ministerului Finanţelor.

În 2001 a înființat un punct de lucru la Brăila, primind un cod fiscal special, CUI 14271867. Conform legii, punctul de lucru se poate deschide dacă ai cinci sau peste cinci salariați, iar codul fiscal special conferit, trebuie folosit doar pentru declararea impozitului pe salarii.

Apoi, firma SC TCE 3 BRAZI SRL  s-a înregistrat la APIA cu două cereri, una depusă la Centrul județean APIA Neamț, avand CUI 6571316 și una depusă la Centrul județean APIA Brăila, avand CUI 14271867,  încălcând regulamentul APIA și cel european : “un agricultor care depune o cerere de ajutor în cadrul oricărei scheme de ajutoare pe suprafată poate depune o singură cerere pe an conform art. 11 din Regulamentul CE nr. 1122/2009”.

 

tc3 brazi pn

 

 

 

 

 

 

Așadar, la Brăila, SC TCE 3 BRAZI SRL nu putea depune o altă cerere folosind CUI 14271867, cu un cod fiscal special acordat, cum am mai spus, doar pentru declararea impozitului pe salarii. Manevra era evidentă, căci, la Brăila, firma a declarat aprox.55.500 ha, reprezentând Insula Mare a Brăilei.

Pentru a va face o idee, falimentul SC TCE 3 BRAZI SRL, Neamt-punct de lucru Brăila, din punct de vedere juridic, s-a declarat pentru datele de identificare cu J27 /1958 /1994 și CUI 6571316.

Cu aceste date de identificare  s-a inregistrat corect SC TCE 3 BRAZI SRL la APIA Neamt, primind si un numar specific RO251646227, si  incorect la APIA Braila, cu datele de identificare J27 /1958 /1994 și CUI 14271867 , primind un numar RO270225848.

Dupa cum se observa pe site-ul AFIR, beneficiarul fondurilor europene FEGA si FEADR, SC TCE 3 BRAZI SRL, apare  cu doua RO…-uri de identificare. Înseamnă că a depus doua cereri, ceea ce contravine art. 11 din Regulamentul CE nr. 1122/2009.

Din acest motiv, din punctul meu de vedere, toate subvențiile obținute de către această firmă pe CUI 14271867 sunt nule de drept. De asemenea și transferul întregii exploatații a SC TCE 3BRAZI SRL, care s-a făcut în 2012 către firma SC AGRICOST SRL, este nul de drept.

Înseamnă că SC AGRICOST SRL trebuie să restituie toate subvențiile încasate până acum.

agricost

Cazul este, în mod evident, de competenţa organelor în drept.

Ce se poate face cu Insula Mare a Brăilei, în care ADS-ul, adică statul, are terenuri date în arendă în proporție de peste 80% la sută?

Răspunsul ni-l poate da Achim Irimescu.