Baneasa Gostinu

Comisia Nana si-a incetat activitatea datorita preluarii dosarului de catre Parchetul General.

Corpul de control al primului-ministru dar si Comisia Nana, au constatat faptul ca firma Berfige dar si persoane private, in calitate de arendatori, au incheiat contracte de arenda ilegal, neavand calitatea de detinatori legali ai terenurilor agricole, facand contractele nevalabile si neopozabile tertilor.

La momentrul efectuarii tranzactiei dintre Berfige si Ioana Basescu, firma italiana declara pe proprie raspundere ca niciun contract de vanzare nu se afla sub arenda, anuland unilateral contractele, contracte dovedite de catre Comisia Nana ca fiind alterate fizic prin stersaturi si modificari de date.

Imediat Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura(APIA) s-a sesizat si a solicitat fermierilor care isi vandusera proprietatile firmei Berfige si aflati in contract de arenda cu aceasta, valabilitatea contractelor de arenda. Acest lucru nu s-a putut dovedi prin insasi declaratia Berfige de anulare a contractelor de arenda la vanzarea catre Ioana Basescu.

Astfel, APIA a stopat platile in 2013 catre arendasii in cauza, facandu-i debitori.

In cazul firmei patronate de Voiculescu, Grivco SA, care a gestionat peste 2.400ha in localitatile Baneasa si Gostinu, jug. Giurgiu, judecatorii au anulat contractul de arenda in aprilie 2014 la Tribunalul Bucuresti, contract semnat de GRIVCO SA cu Agentia Domeniilor Statului (ADS) si Institutul de Cercetare si Inginerie Tehnologica pentru Irigatii si Drenaje (ICITID) Baneasa.

Instanta a confirmat in octombrie 2012 o decizie similara celei din aprilie 2014 insa APIA, obligata sa recupereze platile necuvenite, nu s-a sesizat iar Grivco SA a incasat subventia pe suprafata. Prudenta, Grivco SA n-a ma solicitat subventie pe suprafata in Campania 2013.

In aceste conditii, SC Grivco Agro Srl, schimbata in Agro Seed Muntenia SRL, a transferat in 2014 peste 2300ha din zestrea Grivco SA si a solicitat la data de 19 aprilie 2014, culmea, subventie pe suprafata. Mentionam ca pana in 2013, SC Grivco Agro Srl gestiona peste 2170 ha in raza localitatilor Perisoru si Stefan Voda, jud. Calarasi.

APIA trebuie sa verifice daca aceleasi contracte de arenda pe aceleasi suprafete, contestate si anulate de instanta in cazul Grivco SA pot face dovada dreptului de folosinta in cazul SC Grivco Agro Srl.

Este putin probabil sa credem ca ADS si ICITID, in calitate de proprietari ai terenurilor din Baneasa si Gostinu, sa fi semnat noi contracte de arenta cu SC Grivco Agro Srl.

Faptul ca Voiculescu transfera terenurile litigioase in alta firma, solicitand plati pe suprafata de la APIA in data de 19 aprilie 2014, cand pe acest subiect are o condamnare cu executare la Tribunalul Bucuresti, inseamna ca, in 29.04.2014, in apel, stie sigur ca nu va fi condamnat.

In opinia mea, cred ca cei doi protagonisti ai scandalurilor cu terenuri, Basescu si Voiculescu au batut palma.

De pamant.


 

parcela ioananei Lotul Universal Premium SA parcelaNN

Asistam in ultimul timp la batalii pe viata si pe moarte a doua regimuri aflate la frontiera, gata-gata de lupta fratricida. Pe de-o parte, regimul Boc-Basescu care aresteaza in draci coruptii, mai putin ai lor, cu mascati flancati de intreaga mass-media, iar pe de alta parte a frontierei, regimul Ponta care face plangeri penale impotriva coruptilor celuilalt regim.

Au uitat cu totii, mai putin urecheatii de la SRI, cum si-au montat fiecare dintre cele doua regimuri, telefonic sau la carciumi, armata de neispraviti in institutiile statului.

Cazul NANA poate declansa un razboi fratricid pe care numai justitia il va putea stopa.

Dupa cum stim, regimul Ponta a sesizat Parchetul in privinta retrocedarilor ilegale din comuna Nana, jud. Calarasi.

Retrocedarile ilegale au improprietarit oameni fara niciun drept. Ulterior, acestia si-au facut cerere de subventie pe sute de ha la APIA, prin contracte de arenda sau titluri de proprietate ilegale.

Firma italiana, in cel mai curat stil mafiot, a stat la panda, a cumparat si a vandut in 2013 aproape 300 ha notaritei Ioana Basescu, dupa care si-a incetat activitatea brusc. Mentionez ca firma italiana avea declarata de catre ANAF incetarea activitatii, prin neplata datoriilor la stat, inca din 2012.

Notarita cu pricina, in loc sa verifice completitudinea, corectitudinea si veridicitatea actelor de vanzare cumparare, obligatia oricarui notar din tara asta, face tranzactia si o parafeaza cu rapiditate, apoi vorbeste cu ‘tati’ si se imprumuta de la o banca de stat cu 1 mil. euro pentru plata celor 300 ha.

Toata tranzactia dpdv juridic este lovita de nulitate si am sa explic de ce:
reglementarile comunitare si ale APIA spun ca: ‘nu se face nici o plata in favoarea persoanelor despre care s-a stabilit ca au creat in mod artificial conditiile impuse pentru acordarea unor plati, obtinand astfel un avantaj neconform cu obiectivele schemelor de sprijin in cauza.’

Dupa cum stim, toate terenurile cumparate de Ioana Basescu se aflau in proprietatea firmei italiene care le avea arendate fostilor proprietari si care aveau cereri de subventie la APIA. Ma refer la fostii proprietari care si-au insusit drepturi de mostenire sau folosinta in mod ilicit.

APIA trebuie sa sesizeze de indata DNA, in aceasta privinta, directia antifrauda fiind omoloaga OLAF( Biroul European de Lupta Antifrauda- birou care ancheteaza plati obtinute ilegal din fonduri europene si bugetul national). Odata declansata ancheta, se va constata ca s-au obtinut ilegal suprafetele, exact cum spune si raportul regimului Ponta. In sprijinul anchetei vin si manifestarile suspecte de a bloca cercetarea comisiei parlamentare Nana, prin refuzul de prezentare la audieri a intermediarilor regimului Basescu: Adrian Radulescu, reprezentantii firmei italiene si o parte dintre cei aflati in primaria Nana, implicati in retrocedari, identficari sau vanzari de terenuri.

Acest comportament a fost sustinut de presedinte prin diverse declaratii, motiv pentru care anchetatorii pot extinde cercetarea si pentru favorizarea infractorului.

APIA, in aceasta situatie, trebuie sa emita rapoarte de constatare a debitelor si sa recupereze imediat sumele obtinute de asa-zisii arendasi, din bugetele comunitare si cel national, altfel, OLAF se va sesiza din oficiu sau va declansa o ancheta la sesizarea oricarui cetatean din aceasta tara.

Intamplator sau nu, parcela de aprox. 300 ha se afla in perimetrul concesionat de la ANRM(Agentia Nationala pentru Resurse Minerale) de catre firma petroliera Universal Premium SA.


Bunastarea porcilor

Recent, APIA a facut o filtrare in imensa ei baza de date si a iesit cu o declaratie prin directorul sau general, Dorel Benu, afirmand ca lacasurile de cult si consiliile locale nu mai pot lua subventii in perioada 2014-2020 daca nu vor face dovada desfasurarii unei activitati agricole pe terenurile declarate pentru subventie.

Intr-un cuvant, trebuie sa devina fermieri ‘activi’.

Este prima declaratie a acestei institutii prin care recunoaste ca a dat moca milioane de euro din bani comunitari si bugetul national unor entitati ale statului.

Nu se spune daca aceste entitati au fost controlate, iar daca au fost, ce debite s-au recuperat pentru nerespectarea bunelor conditii agricole si de mediu.

Nu se aminteste un cuvant despre fermierii considerati ‘pasivi’, desi erau activi prin desfasurarea activitatilor agricole, fututi de ani de zile prin controale pe teren si teledetectie si facuti debitori ai bugetelor amintite mai sus.

La ora bilantului PNDR 2007-2013 nu se aminteste despre miile de procese pe care APIA le are in instanta cu fermierii sancionati, desi pe portalul de justitie poti afla acest lucru printr-o simpla filtrare.

Nu se spune nimic despre firmele protejate la cel mai inalt nivel, necontrolate vreodata, cunoscand faptul ca, factorul de risc cel mai important in analiza de risc, premergatoare controalelor clasice si prin teledetectie, reprezinta marimea firmei. Reglementarile comunitare spuneau ca in perioada 2007-2013 toti fermierii trebuiau controlati.

Dubla masura practicata de APIA este cunoscuta fermierilor ‘pasivi’, care au simtit pe propria piele si buzunar, ‘frectiile’ functionarilor agentiei si ‘caldura’ debitelor.

Procedand la o filtrare in baza de date a beneficiarilor de plati FEGA, FEADR si bugetul national, de pe portalul de plati, sa vedem ce sume au incasat pastorii Domnului si cei din alte institutii ale statului.

Incepand cu anul 2007, prin intermediul Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura(APIA), parohiile au luat subventii in valoare de 33.976.637,30 lei.
De asemenea, un numar de biserici au luat subventii in aceeasi perioada 2007-2010, in cuantum de 3.456.242,39 lei.

Mitropolia Moldovei fiind singura care a solicitat subventii pe suprafata, a luat suma de 111.295,49 lei.

La capitolul arhiepiscopii, care au luat in aceeasi perioada suma de 369.825,23 lei, Arhiepiscopiei Tomisului i-a revenit suma de 115.510,85 lei.

Protopopiatele au facut si ele solicitari de sprijin pe suprafata si au strans de la Apia pardalnica suma de 250.890,60 lei.

Daca i-ati vedea pe popi cu cata meticulozitate isi identifica parcelele si cum intreaba de bani, n-ati mai zice ca solicitarea ar veni din partea parohiei, bisericii, protopopiatelor, mitropoliei sau arhiepiscopiei.

Bani de la stat si subventii comunitare au primit si consiliile locale.

APIA a dat consiliilor locale, in perioada 2007-2010, subventia pe suprafata in valoare de 305.286.855,42 lei. Consiliile judetene Braila si Iasi au luat in perioada 2007-2009 suma de 421.014,39 lei.

Fostele oficii judetene de consultanta agricola Arad, Cluj, Hunedoara, Galati si Bihor au luat in 2007-2009 suma de 51.483,46 lei.

Cum ar fi ca noul statut de fermier activ sa genereze controale ale APIA la cei care au incasat ani de zile subventii fara sa faca nimic si sa lase in pace fermierii care-si muncesc pamantul cu buna credinta?


digitizare

Indemnul unor functionari ai Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura(APIA), in anul de gratie 2014, de a obliga deponentii la ‘digitilizare’ si renunta la ‘reviziune’ in loc de digitizarea parcelelor si clauza de revizuire, face deliciul multor fermieri.

Fermierii romani nu sunt prosti. Unii dintre ei cunosc mai bine decat multi functionari APIA, reglementarile comunitare si limba romana scris si vorbit.

APIA, varful de lance pentru toti ministrii care s-au perindat pe la conducerea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale(MADR), in loc sa ajute fermierii pe masurile de dezvoltare rurala, mai tare ii incurca. Nu intamplator. Pentru ca 25% din debitele recuperate pe aceste masuri raman la dispozitia ministerului, restul fiind returnate Fondului European Agricol de Dezvoltare Rurala(FEADR), Fondului European de Garantare in Agricultura(FEGA), respectiv bugetul national.

Fata de Campaniile 2012 si 2013, atunci cand APIA informa fermierii la pct. 18 din modelul de cerere unica de plata pe suprafata ca pot apela la clauza de revizuire, daca se schimba conditiile de eco-conditionalitate, fara vointa lor, in 2014, agentia nu aminteste faptul ca fermierii pot activa clauza in baza aceluiasi REGULAMENT (CE) NR. 1974/2006, art.46, fara obligatia de a returna banii din urma.

Sa vedem ce contine acest celebru pct. 18 din cererile de plata, pagina III.1 ANGAJAMENTE ŞI DECLARAŢII, de la cele trei campanii :

-2012, pct.18 : “Dacă o schimbare survenită în legislatia comunitară si/sau natională nu este acceptată de către solicitantul eligibil pentru măsurile de dezvoltare rurală, poate fi accesată clauza de revizuire pentru angajamentele de agro-mediu sau angajamentul aflat în derulare poate fi încheiat pentru Măsurile 211 şi 212 fără rambursarea plătilor efectuate anterior, conform P.N.D.R. 2007-2013, versiunea consolidată. Am luat la cunoştinţă că pentru anul 2012 s-au modificat cerinţele de eco- condiţionalitate, drept urmare, conform P.N.D.R., pot solicita în acest an completarea declaraţiei de revizuire/închidere a angajamentului de agro-mediu/zona defavorizată (ZMD, ZSD, ZDS) în derulare, pâna la data de 11.06.2012 inclusiv.”

-2013, pct.18 : “Dacă o schimbare survenită în legislaţia comunitară şi/sau naţională nu este acceptată de către solicitantul eligibil pentru măsurile de dezvoltare rurală, poate fi accesată clauza de revizuire pentru angajamentele de agro – mediu sau angajamentul aflat în derulare poate fi încheiat pentru măsurile 211 şi 212 tară rambursarea plăţilor efectuate anterior, conform P.N.D.R. 2007 – 2013, versiunea consolidată.”

-2014, pct.18 : “Declar că am fost informat asupra condiţiilor de eligibilitate şi am primit un exemplar din: III.1-ANGAJAMENTE ŞI DECLARAŢII, III.3-ANGAJAMENTE ŞI DECLARAŢII-CERINŢE DE ECO-CONDIŢIONALITATE, III.2-ANGAJAMENTE ŞI DECLARAŢII-MĂSURI DE AGRO-MEDIU (dacă este cazul), Anexa nr. 3 la formularul-tip de cerere unică de plată pe suprafaţă pentru anul 2014 Zone de interes ecologic.”

Totusi, in Campania 2014 APIA aminteste la pct.7 din cererea unica pe suprafata: “Dacă exploataţia a fost afectată de un caz de forţă majoră comunic acest fapt în scris la A.P.I.A. în termen de 10 zile lucrătoare de la data la care pot face acest lucru (conform art. 75 alin. 2 din Regulamentul CE nr.1122/2009, cu modificările şi completările ulterioare şi art. 31 din Regulamentul CE nr. 73/2009, cu modificările şi completările ulterioare) şi art. 47 din Regulamentul CE nr.1974/2006 şi prezint documentele doveditoare privind apariţia cazului de forţă majoră sau circumstanţe excepţionale. Cazurile de forţă majoră sunt: „decesul agricultorului, incapacitatea profesională pe termen lung a agricultorului, un dezastru natural sever care afectează grav exploataţia agricolă, distrugerea accidentală a adăposturilor destinate creşterii animalelor aflate pe exploataţie, o epizootie afectând total sau parţial şeptelul agricultorului,exproprierea unei părţi importante a exploataţiei, dacă aceasta nu a fost previzionată la data la care angajamentul a fost semnat. ” .”, admitand existenta si valabilitatea Regulamentul CE nr.1974/2006.

Pentru o mai buna intelegere a situatiei de catre functionarii APIA, care trebuie sa informeze fermierii, dar mai ales pentru fermierii care au angajamente in derulare, amintesc faptul ca si anul acesta se poate activa clauza de revizuire, din punctul meu de vedere, chiar daca nu se specifica acest lucru in cererea de subventie pe 2014.

Fermierii care nu accepta faptul ca, fara voia lor, in 2014 fata de 2013, standardele de Bune Conditii Agricole si de Mediu(GAEC: Good Agricultural  and Enviromental Condition) s-au marit de la 12 la 13 iar Conditiile Legale in Materie de Gestionare(SMR:  Statutory Management Requirements-cerinte statutare de management) de la 9 la 15, pot activa clauza de revizuire in acest an, in baza art. 46 din Regulamentul CE nr.1974/2006.

APIA introduce pct. 18 cu alt continut in cererea pe 2014 pentru deruta fermierului, sterge de pe noul site modelul de cerere din campaniile 2013 si 2014 si explica indecis, “.. sub rezerva aprobării modificării PNDR 2014-2020 de către Comisia Europeană “, ca trebuie sa respecti eco-conditionalitatea daca soliciti prelungirea cu un an a contractelor pe agromediu si masurile 211 si 212, expirate in 2013, fara sa sufle un cuvant pentru fermierii care au contracte pe cinci ani incepute in 2013,2012,etc.

Cu un ochi mai atent, in cererea pe 2014, la pagina III.2 ANGAJAMENTE ŞI DECLARAŢII – MĂSURI DE AGRO-MEDIU se aminteste si de cei care au angajamente de un an, doi sau trei : ‘Se poate solicita prelungirea pe unul sau mai multe pachete cu obligativitatea mentinerii suprafetei aflate sub angajament la data expirarii pe pachetul respectiv’.


RMGCIn data de 11.03.2014 George Soros i-a facut o vizita neanuntata premierului Victor Ponta.

Raportul de activitate a fost finalizat la 31 dec. 2013 si a fost postat in 12 martie 2014 pe site-ul companiei si Toronto Exchange.

Intamplator sau nu, in data de 13.03.2014, Reuters il citeaza pe Chief Executive Officer  de la Gabriel Resouces, Jonathan Henry, acesta spunand ca a trimis in somaj tehnic pentru doua luni un numar de 400 de muncitori urmand ca in data de 01.05. 2014 sa le desfaca contractul de munca. Acesta a mai spus ca nu poate aprecia un termen rezonabil pentru aprobarea proiectului.

Stirea a fost preluata in aceeasi zi in Romania de catre ziarele online.

Situatia RMGC asa cum rezulta din discutiile si analizele facute in cadrul managementului companiei si prezentate investitorilor, nu pare atat de critica:

‘Instabilitatea politica si schimbarile ministeriale efectuate recent, impreuna cu initiativele legislative din 2013, au dus la o lipsa de transparenta in procesul previzibil de autorizare a proiectului. Pana in momentul in care compania poate initia un dialog suplimentar  si semnificativ cu ministerele de resort ale Guvernului, privind completarea autorizatiei de mediu precum si orice alte propuneri de procese legislative din parlament, care ar putea afecta proiectul , Gabriel Resources nu poate oferi nicio asigurare sau o estimare in timp pentru a aborda si rezolva problemele, cum ar fi cele invocate in Raportul Comisiei speciale sau cu privire la impactul evenimentelor recente asupra progreselor de autorizare a proiectului .

Avand in vedere intarzierile repetate ale guvernului de a aborda in mod adecvat evaluarea si procedurile de autorizare pentru proiect, a fost efectuata o analiza aprofundata a tuturor activitatilor asociate cu dezvoltarea proiectului, avand obiectivul de reducere a cheltuielilor suplimentare pentru a asigura companiei surse financiare, mentinand in acelasi timp, pe cat posibil, validitatea permiselor si autorizatiilor existente.

In urma acestei revizuiri, in februarie 2014, RMGC a initiat procedurile legale pentru reducerea semnificativa a numarului angajatilor sai . Incepand cu 1 martie 2014, aproximativ 400 de angajati ai RMGC , echivalentul a aproximativ 80% din forta de munca, au fost plasati in “somaj tehnic” pentru o perioada de doua luni , o procedura legala prin care contractele de munca pentru aceste persoane sunt temporar suspendate, consultarea facandu-se cu sindicatul local si autoritatile in cauza, cu privire la drepturile salariale. Daca nu exista nici un progres in dezvoltarea proiectului, contractele de munca in cauza pot fi reziliate de drept incepand cu data de 1 mai 2014 .

In viitorul apropiat, compania va continua sa urmareasca o strategie de angajament cu toate partile interesate, pentru a explica importanta critica a proiectului, ca parte a dezvoltarii economice durabile pentru Romania si angajamentul sau de a adera la cele mai inalte standarde in inginerie, mediu, aspecte culturale si sociale care vor permite proiectul de a deveni un exemplu pentru alte investitii in Romania si o mostenire durabila pentru poporul roman .’

Incepe o noua campanie agresiva de sponsorizare a institutiilor din Romania concomitent cu noi manifestatii de protest?

Manifestantii, considerati instigatori, care au apelat prin retelele de socializare pentru iesirea in strada impotriva proiectului au deja dosare penale. Probele sunt capturi de ferestre de pe Facebook si folosite in instante tocmai de catre acuzatori, strecurati cu grija de servicii in grupurile online care se opun proiectului.

Inseamna ca pisicul si marinarul vor mieuna la fel in noua configuratie politica iar lelitele din Rosia Montana vor mari viteza la  ’crosetat ciorapi, cearceafuri, futut buha si tras clopotele la morti’, schimband din nou harta pe Toronto Exchange in favoarea investitorilor Gabriel Resources.

Hă,hă,hă…hai, Romania!

Taul cu cianura Tanase si Base

 


feature1-lgUn snowboarder american in varsta de 20 ani s-a pierdut in statiunea de ski Colorado Winter Park in Muntii Stancosi la nord-vest de Denver, statul Colorado. Acest lucru se intampla de Valentine’s Day la ora 16.00.
Tanarul a sunat la numarul de urgenta si in 25 min., in loc de 5-6 ore, echipele de salvare l-au gasit.
Un scenariu aproape identic cu tragedia din Apuseni.
Doua echipe de salvamontisti, dotate cu statii radio, aflate in patrulare si de acoperit o arie de 250ha- suprafata cu copaci si pante abrubte unde semnalul GPS este mai slab-au esuat in gasirea tanarului. Timpul era esential mai ales ca era si frig si incepea sa se inopteze.
Iar acum urmeaza un exemplu de mobilizare, tipic american: o echipa de 40 de persoane de la conducerea statiunii s-a mobilizat in cateva minute dupa ce a primit longitudinea si latitudinea de la agentia specializata a statului Colorado, un fel de STS. Analistii GIS ai statiunii, un fel de Romatsa, au transferat locatia tanarului in softul Esri ArcGIS pentru Desktop , soft instalat si in Romania in toate consiliile judetene sau extensii ale acetuia cum sunt la Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura(IPA On-line, Sivgis), Inspectoratul pentru situatii de urgenta, firme de transport auto,etc.
La final, un tehnician GIS si un membru al echipei de salvamontisti, au transmis echipelor de salvare exact locatia tanarului.
Cum au reusit?
Statiile radio de pe masinile salvamontistilor sunt dotate cu GPS iar semnalele lor ofera locatiile masinilor in timp real, folosind ArcGIS Desktop cu extensia ArcGIS Tracking Analyst. Nu e nimic nou pentru firmele romanesti de transport auto sau APIA care isi monitorizeaza masinile in timp real. Unele institutii ale statului aveau asemenea softuri si extensii inaintea multor firme private de transport auto.
La ora 16.30 salvamontisii au coborat impreuna cu tanarul in conditii de siguranta.
Asadar, tanarul a apelat, semnalul telefonului a fost trasat in coordonate, coordonatele transmise si trasate pe harta, apoi echipele de salvare, monitorizate tot pe harta, au fost trimise exact la locul incidentului.

Sursa: ESRI


fermier

LEGISLATIE NATIONALA

· Ordin M.A.D.R. de aprobare a Formularului de cerere unica de plata 2014
· Ordin M.A.D.R. nr. 22/2011 privind reorganizarea Registrului fermelor, care devine Registrul Unic de Identificare in vederea accesarii masurilor reglementate de Politica Agricola Comuna
· O.U.G. nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plati directe si plati nationale directe complementare, care se acorda in agricultura incepand cu anul 2007, si pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societatile agricole si alte forme de asociere in agricultura, aprobata prin Legea nr. 139/2007, cu modificarile si completarile ulterioare;
· Programul National de Dezvoltare Rurala (P.N.D.R.) 2007 – 2013,
· Ordinul M.A.D.R. nr. 246/2008 privind stabilirea modului de implementare, a conditiilor specifice si a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plati directe si plati nationale directe complementare in sectorul vegetal, pentru acordarea sprijinului aferent masurilor de agromediu si zone defavorizate, cu modificarile si completarile ulterioare;
· Ordinul M.A.D.R. nr. 161/2012 privind aprobarea sistemelor de sanctiuni pentru masurile 211 “Sprijin pentru zona montana defavorizata”, 212 “Sprijin pentru zone defavorizate, altele decat zona montana” si 214 “Plati de agromediu” din Programul national de dezvoltare rurala 2007-2013, precum si pentru nerespectarea eco-conditionalitatii in cadrul schemelor de sprijin pe suprafata pentru Pilonul I aferente cererilor de plata depuse incepand cu anul 2012
LEGISLATIE EUROPEANA
· Regulamentul CE nr. 73/2009 de stabilirea a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori in cadrul politicii agricole comune si de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a Regulamentelor CE nr. 1290/2005, CE nr. 247/2006, CE nr. 378/2007 si de abrogare a Regulamentului CE nr. 1782/2003 cu modificarile si completarile ulterioare
· Regulamentul CE nr. 1122/2009 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului nr. 73/2009 in ceea ce priveste ecoconditionalitatea, modularea si sistemul integrat de administrare si control in cadrul schemelor de ajutor direct pentru agricultura
· Regulamentului (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European si al Consiliului de stabilire a unor norme privind platile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin in cadrul politicii agricole comune si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului si a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului
· Regulamentul (UE) nr. 1310/2013 al Parlamentului European si al Consiliului de stabilire a anumitor dispozitii tranzitorii privind sprijinul pentru dezvoltare rurala acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurala (FEADR), de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European si al Consiliului in ceea ce priveste resursele si repartizarea acestora pentru anul 2014 si de modificare a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului si a Regulamentelor (UE) nr. 1307/2013, (UE) nr. 1306/2013 si (UE) nr. 1308/2013 ale Parlamentului European si ale Consiliului in ceea ce priveste aplicarea acestora in anul 2014
· Regulamentul CE nr. 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurala acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) cu modificarile si completarile ulterioare

· Regulamentul CE nr. 1975/2006 privind normele de aplicare a Regulamentului CE nr. 1698/2005 in ceea ce priveste punerea in aplicare a procedurilor de control si a eco-conditionalitatii in ceea ce priveste masurile de sprijin pentru dezvoltarea rurala cu modificarile si completarile ulterioare

· Regulament CE nr. 65/2011 de stabilire a normelor de punere in aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului in ceea ce priveste punerea in aplicare a procedurilor de control si a ecoconditionalitatii in cazul masurilor de sprijin pentru dezvoltare rurala

Conditii de eligibilitate

Conditii de acordare a platilor in cadrul platii pe suprafata S.A.P.S. sunt prevazute in capitolul II, art. 122-125 din Regulamentul CE nr. 73/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, in OUG nr. 125/2006, cu modificarile si completarile ulterioare si in Ordinul MA.D.R. nr. 246/2008, cu modificarile si completarile ulterioare

Pentru a beneficia de acordarea de plati directe, solicitantii trebuie sa fie inscrisi in Registrul Unic de Identificare – R.U.I. – conform Ordinul M.A.D.R. nr. 22/2011 – administrat de APIA, sa depuna o cerere unica de plata pe suprafata in termen si sa indeplineasca urmatoarele conditii generale stipulate de art. 7 alin. 1 din OUG nr. 125/2006:

• a. sa exploateze un teren agricol cu o suprafata de cel putin 1 ha, iar suprafata parcelei agricole sa fie de cel putin 0,3 ha. In cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole, arbustilor fructiferi, suprafata minima a parcelei trebuie sa fie de cel putin 0,1 ha;
• b. sa declare toate parcelele agricole
• c. sa inscrie, sub sanctiunea legii penale, date reale, complete si perfect valabile in formularul de cerere unica de plata directa pe suprafata si in documentele anexate, inclusiv lista suprafetelor
• d. sa fie de acord ca datele din formularul de cerere unica de plata pe suprafata sa fie introduse in baza de date IACS, procesate si verificate in vederea calcularii platii si transmise autoritatilor responsabile in vederea elaborarii de studii statistice si de evaluari economice, in conditiile Legii nr. 677/2001
• e. sa respecte normele de eco-conditionalitate
• f. sa prezinte documentele necesare care dovedesc dreptul de folosinta si sa poata face dovada ca utilizeaza terenul pentru care s-a depus cererea
• g. sa furnizeze toate informatiile solicitate de APIA, in termenele stabilite
• h. sa permita efectuarea controalelor de catre APIA sau de catre alte organisme abilitate in acest sens
• i. sa marcheze limitele parcelei utilizate, atunci cand este cultivata cu aceeasi cultura cu a parcelelor invecinate
• j. sa comunice in termen de 10 zile, in scris, APIA orice modificare a datelor declarate in cererea de plata survenita in perioada cuprinsa intre data depunerii si data acordarii platii. Aceste modificari se refera la suprafata agricola utilizata a exploatatiei, transferarea proprietatii fermei catre un alt utilizator agricol, aprobarea unei rente agricole viagere, alte schimbari ale informatiilor din formularul de cerere

Pe langa conditile generale stipulate anterior:
• in cazul solicitarii masurilor de dezvoltare rurala, fermierul trebuie sa incheie si sa mentina un angajament pe o perioada de 5 ani
• in cazul solicitarii platii aferente masurii 214 agromediu, fermierul trebuie sa respecte cerintele specifice fiecarui pachet si cerintele minime obligatorii la nivel de exploatatie

Schemele de plata pe suprafata pentru Campania 2014
• Schema de Plata Unica pe Suprafata (S.A.P.S.)
• ANT (Ajutoare Nationale Tranzitorii) 1 culturi in teren arabil
• ANT (Ajutor National Tranzitoriu) 2 in pentru fibra
• ANT (Ajutor National Tranzitoriu) 3 canepa pentru fibra
• ANT (Ajutor National Tranzitoriu) 4 tutun
• ANT (Ajutor National Tranzitoriu) 5 hamei
• ANT (Ajutor National Tranzitoriu) 6 sfecla de zahar
• Schema de plata separata pentru zahar
• Schema de sprijin pentru orez din zonele defavorizate altele decat zona montana (art. 68 Regulametul CE 73/2009)
Plati compensatorii pentru masurile de dezvoltare rurala
• Masura 211 – Plati compensatorii pentru zonele montane defavorizate – ZMD
• Masura 212 – Plati compensatorii pentru zonele specific si semnificativ
defavorizate din punct de vedere natural – ZSD si ZDS
• Masura 214 – Plati de Agro-mediu
- pachetul 1 – pajisti cu inalta valoare naturala
- pachetul 2 – practici agricole traditionale
- pachetul 3 – pajisti importante pentru pasari
- pachetul 4 – culturi verzi
- pachetul 5 – agricultura ecologica
- pachetul 6 – pajisti importante pentru fluturi (Maculinea sp.)
- pachetul 7 – terenuri arabile importante ca zone de hranire pentru gasca cu gat rosu (Branta ruficollis)
Plati compensatorii pentru masurile de dezvoltare rurala
• – Masura 211 – Plati compensatorii pentru zonele montane defavorizate – ZMD
• – Masura 212 – Plati compensatorii pentru zonele specific si semnificativ
defavorizate din punct de vedere natural – ZSD si ZDS
• – Masura 214 – Plati de Agro-mediu

Atentie!!!!
• angajamentele multianuale pentru masurile de dezvoltare rurala aflate in desfasurare se continua de drept;
• angajamentele multianuale pentru masurile de dezvoltare rurala care au incetat in 2013 se pot prelungi cu 1 an
• Nu se pot incheia angajamente noi.
Termene de depunere cerere unica de plata 2014 si modificari la cerere
Depunere Cerere unica de plata :
- 3 martie -15 mai 2014 inclusiv, fara penalitati
- 16 mai – 10 iunie 2013 inclusiv, cu penalizari de 1% pentru fiecare zi lucratoare de intarziere, cu exceptia cazurilor de forta majora si a circumstantelor exceptionale (art. 75 Reg. CE nr. 1122/2009)
- incepand cu 11 iunie 2014, sunt considerate inadmisibile (vor fi respinse de la plata), conform art. 23, alin. 1, paragraful 3 din Regulamentul CE nr.1122/2009, cu exceptia cazurilor de forta majora
Depunere Modificari ale cererii de plata:
· 31 mai 2014 inclusiv, fara penalitati (formularele de modificare M1 si M2) conform art. 14, alin. 2 din Regulamentul CE nr. 1122/2009. Conform art. 23, alin. 2 din Regulamentul CE nr. 1122/2009,
· 10 iunie 2014 inclusiv, formularele de modificare M1 si M2 cu penalizari de 1% pentru fiecare zi lucratoare (penalizarea se aplica doar suprafetei modificate dupa acest termen).
· Formularele de modificare M1 si M2 depuse de fermieri incepand cu 11 iunie 2014 sunt considerate inadmisibile (neacceptate la plata), conform art. 23, alin. 2, paragraful 3 din Regulamentul CE 1122/2009, cu exceptia cazurilor de forta majora.
· Formularul de modificare M3 poate fi depus la APIA oricand, conform art. 25, alin.1 din Regulamentul CE nr. 1122/2009. In baza art. 14, alin. 3 din Regulamentul CE nr. 1122/2009, nu vor fi admise modificari ale parcelelor agricole, daca: APIA a informat fermierul cu privire la nereguli identificate in cererea de sprijin, fermierul a fost instiintat cu privire la intentia de a se efectua controale pe teren sau daca in urma controlului pe teren au fost identificate nereguli pe toate toate sau o parte a parcelelor selectate
· Depunerea cu sau fara penalitati a documentelor doveditoare pentru ANT 2-6 (Ajutoare Nationale Tranzitorii), Schema de plata separata pentru zahar, Schema de plata pentru orez se va face conform termenelor prevazute de legislatia in vigoare, cu exceptia cazurilor in care datele limita de depunere sunt o zi de sarbatoare oficiala, sambata/duminica, data limita se prelungeste pana in prima zi lucratoare , conform art. 22 din Regulamentul CE nr. 1122/2009.
· Fermierii care depun la APIA documentele doveditoare aferente ANT 2-6, Schemei de plata separata la zahar, Schemei de plata pentru orez, conform termenelor mentionate, trebuie sa bifeze si in cererea de plata campul aferent schemei de sprijin pentru care solicita sprijin.

Documente anexate cererii – persoane fizice
Fermierul persoana fizica / administratorul formei simpla de asociere fara personalitate juridica, prezinta:
• actul identitate-CI/BI/pasaport;
• dovada contului bancar activ (aceasta adeverinta se depune in cazul in care: contul bancar nu mai corespunde cu cel din campania precedenta, nu mai este activ sau cand fermierul depune cerere in campania 2014 pentru prima data-este fermier nou);
• in cazul in care fermierul este administratorul numit al unei forme de asociere simpla (fara personalitate juridica), conform Legii nr. 36/1991, modificata prin Legea nr. 139/2007, acesta prezinta si contractul de societate al formei simple de asociere fara personalitate juridica.
Documente anexate cererii – persoane juridice
Fermierii persoane juridice prezinta, dupa caz:
• actul de identitate al administratorului/reprezentantului desemnat-CI/BI
• adeverinta de la banca la care are deschis cont bancar activ (aceasta adeverinta se depune in cazul in care: contul bancar nu mai corespunde cu cel din campania precedenta, nu mai este activ sau cand fermierul depune cererea de plata pentru prima data in campania 2014-este fermier nou)
• copie dupa actele care dovedesc forma de organizare si numirea/desemnarea administratorului / reprezentantului (de ex. Hotararea Adunarii Generale, Actul constitutiv si/sau Statutul si/sau Acordul de constituire, etc.). In cazul in care exista cereri de mentiuni inregistrate la registrul comertului prin care se modifica aspecte esentiale privind identificarea societatii, acestea vor fi aduse in original, iar o copie se pastreaza la dosar
• copie dupa documentele care dovedesc inregistrarea fiscala (de ex. certificatul de inregistrare de la Registrul Comertului, certificatul de inscriere in Registrul asociatiilor si fundatiilor, actul pentru codul fiscal, etc.)
Documente anexate cererii pentru pajisti permanente
• Consiliile locale depun Declaratia de eligibilitate – Anexa nr. 1 la formularul-tip de cerere unica de plata pe suprafata pentru anul 2014 pentru suprafetele pentru care se solicita sprijin si pentru care nu au fost incheiate contracte de arenda, concesiune, inchiriere, etc, pe care Consiliul local desfasoara activitate agricola. Anexa nr. 1 va fi insotita de Hotararea Consiliului Local in original care stabileste suprafetele pentru care se depune cererea, precizandu-se daca pentru aceste suprafete nu au existat/au existat, dar nu au fost conforme, solicitari de arendare, concesionare, inchiriere, folosinta gratuita. O copie a acestei Hotarari ramane la dosarul cererii unice de plata.
• Fermierii care solicita sprijin pentru suprafetele de pajisti concesionate de la Consiliile locale utilizate pe baza unor contracte de concesiune / inchiriere / arendare completeaza punctul A din Declaratie de eligibilitate/conformitate pentru suprafetele solicitate – Anexa nr. 2 la formularul-tip de cerere unica de plata pe suprafata pentru anul 2014, iar fermierii care solicita sprijin pentru suprafetele de pajisti aflate in proprietate/concesionate, arendate, inchiriate de la alti proprietari (nu de la Consiliul Local) completeaza punctul B din Declaratie de eligibilitate/conformitate pentru suprafetele solicitate – Anexa nr. 2 a formularului-tip de cerere unica de plata pe suprafata pentru anul 2014.
• In ambele situatii fermierii vor prezenta copiile documentelor privind dreptul de utilizare a suprafetelor de pajisti solicitate pentru sprijin si copiile cardului/cardurilor de exploatatie care sunt introduse in baza de date I.A.C.S..
• In situatia A neideplinirea conditiilor mentionate in declaratie determina neeligibilitate pentru plata pe suprafata, in situatia B, neindeplinirea conditiilor mentionate in declaratie determina sanctiuni pentru neconformitate G.A.E.C..
• Pentru pajistile comunale utilizate de catre asociatii, fundatii, cooperative, obsti si composesorate, etc. se completeaza si depune Declaratia – Anexa nr. 3 – prin care membrii sunt de acord ca administratorul lor desemnat sa depuna la A.P.I.A. cererea de plata pentru schemele de sprijin pe suprafata in campania 2014 in numele membrilor asociatiei si ca nu depun cereri de plata in nume propriu pentru suprafetele pentru care a aplicat asociatia, etc.

• Pentru pajistile utilizate dar aflate in proprietatea lor, asociatiile, fundatiile, cooperativele, obstile si composesoratele, etc. nu completeaza Declaratia sus-mentionata

• In situatia in care fermierii solicita plati directe pentru prima data in anul 2014 sau daca fermierii declara in cereri ca utilizeaza suprafete mai mari fata de suprafata determinata in campania anterioara trebuie sa prezinte si documentele doveditoare ale dreptului de utilizare (contract prin care a arendat suprafata suplimentara, contract de vanzare-cumparare, etc.). / eficientizare control administrativ

Alte documente anexate cererii

In situatiile in care:
a) fermierii solicita plati pe suprafata pentru prima data in anul 2014
b) fermierii declara in cereri ca utilizeaza suprafete mai mari fata de suprafata determinata in campania anterioara
c) fermierii aduc modificari ale parcelelor solicitate prin cererea initiala de plata, vor prezenta si documentele doveditoare ale dreptului de utilizare a terenului

Fermierii care utilizeaza apa pentru irigatii, prezinta documentele care dovedesc dreptul de utilizare a apei pentru irigatii conform Ordinul M.M.G.A. nr. 662/2006):
- autorizatia de gospodarire a apelor eliberata de catre Administratia Nationala Apele Romane, Directiile de ape sau Sistemele de gospodarire a apelor pentru prelevarea apei pentru irigatii in agricultura din care sa rezulte durata autorizarii; aceasta se solicita daca volumul de apa prelevat depaseste 2 l/s,
- act doveditor al calitatii de membru al organizatiei utilizatorilor de apa pentru irigatii,
- copie a contractului de furnizare a apei pentru irigatii (multianual sau sezonier),
- dovada a utilizarii apei pentru irigatii

Fermierii care utilizeaza namoluri de epurare pentru fertilizarea solului, prezinta:
- permisul de aplicare a namolului de epurare eliberat de Agentia Judeteana pentru Protectia Mediului
Identificarea parcelei agricole prin IPA ONLINE si sistemele GPS

Aplicatia IPA-online permite identificarea parcelelor agricole pe care le cultiva un fermier.
Precizia identificarii si pozitionarii pe harta a parcelelor sunt date de precizia cu care utilizatorul/fermierul le-a identificat pe teren si apoi le-a transpus pe harta.
Cu cat mai corect este completata declaratia de suprafata in cadrul Cererii de sprijin pe suprafata, cu atat mai repede utilizatorul terenului va putea primi sprijinul financiar. De asemenea, sunt evitate sanctiunile anuale si/sau multianuale, fermierul putand astfel avea o previziune corecta asupra sumelor pe care le va incasa in timp din fonduri europene si de la bugetul national, pe suprafata.
Cea mai precisa posibilitate de identificare a parcelelor este aceea prin care se
foloseste un instrument bazat pe tehnologie GPS. Desigur, acest instrument
foloseste aceeasi tehnologie ca si “GPS-ul auto”, dar pentru identificarea
parcelelor este necesar un GPS special. Acest tip de GPS se poate procura
destul de usor din comert, in prezent existand foarte multe firme care
comercializeaza astfel de instrumente. Este suficient sa ii contactati si sa le
explicati la ce il veti folosi.
Cu un astfel de echipament puteti sa va deplasati in teren si sa
incepeti stabilirea punctelor de delimitare a parcelei. Prima faza in folosirea GPS-ului consta in identificarea satelitilor disponibili la momentul respectiv. Urmand indicatiile producatorului, stabiliti pozitionarea cu ajutorul satelitilor, dupa care puteti trece la identificarea parcelei dumneavoastra.
In functie de performantele aparatului dumneavoastra, puteti sa cititi numai puncte din jurul parcelei sau la echipamente mai performante, puteti sa va inregistrati perimetrul parcelei si sa va masurati automat suprafata lucrata.
Indiferent de modalitatea pe care ati aplicat-o, dupa ce ati identificat toate parcelele trebuie sa va deplasati la un calculator personal in care veti transfera informatiile citite pe teren. Pentru a transfera aceste informatii, este necesar sa instalati un software specializat pe care ori il obtineti impreuna cu aparatul, ori puteti sa il achiziationati separat.
Informatiile transferate in calculator ar trebui sa apara sub forma unui fisier cu extensie .gpx, acest tip de extensie fiind utilizata, in general, pentru echipamentele ce identifica doar puncte de pe perimetrul parcelei si pe care va recomandam sa le utilizati si dumneavoastra.
Din calculator, informatiile se incarca foarte simplu in aplicatia IPA-online, dupa cumurmeaza:
1. Din aplicatia IPA-online se acceseaza modulul “Incarcare date vectoriale”, adica butonul in forma de antena parabolica si se deschide ferastra respectiva:
Din selectorul existent (“Please select”) se selecteaza functia de incarcare fisiere cu extensie .gpx si se incarca cu ajutorul butonului Browse fisierul existent in calculator (fisierul cu datele citite in teren). Dupa selectarea fisierului dorit, se apasa butonul Upload si informatiile sunt transferate in aplicatie.
Aplicatia afiseaza automat informatiile existente pentru toate punctele citite pe teren. De asemenea, afiseaza si numarul de identificare a importului (Import ID), numar ce este bine sa fie notat la fiecare introducere de date.
Pentru a vizualiza aceste puncte pe harta este necesar mai intai ca bifa GPS waypoints din meniul Informatii GPS (din bara laterala de comenzi) sa fie activata. Apoi se apasa butonul Zoom corespunzator punctului pe care dorim sa il vizualizam.
Aplicatia va afisa punctele asa cum au fost ele masurate pe teren.
Utilizand punctele masurate pe teren este foarte usor, apoi, sa se identifice ulterior parcela dorita.

Depunerea cererii prin IPA OnLine

• completarea cererii unice de plata se face folosind aplicatia IPA On-line si realizeaza electronic operatiunea de digitizare a parcelelor si actualizare a declaratiei de suprafata conform Manualului de utilizare IPA Online (accesibil in aplicatie). La completarea electronica a cererii, fermierul dispune de suprafetele determinate in campania anterioara si este obligat sa acceseze straturile cu rezultatele controalelor pe teren din campaniile precedente.
• Declaratia de suprafata se tipareste, se dateaza, se semneaza si se stampileaza dupa caz. La centrul APIA fermierul primeste, pentru a actualiza si/sau completa si celelalte pagini din cererea unica de plata, respectiv: pagina 1 pretiparita, pagina 4 (care contine bifele pentru solicitarea sprijinului), paginile cu angajamente si anexele 1, 2, 3 la formularul-tip de cerere unica de plata 2014, dupa caz. Acestea formeaza cererea unica de plata care trebuie inregistrata la APIA. Fermierul dateaza, semneaza si stampileaza, dupa caz, toate paginile cererii de plata.
Pentru FERMIERI CARE NU A MAI SOLICITAT PLATA UNICA PE UNITATE DE SUPRAFATA (S.A.P.S.) IN CAMPANIILE ANTERIOARE (2007-2013) prezentam mai jos descrierea procedeului de Identificare a Parcelelor Agricole in mediul on-line(IPA on-line)

• IPA ON-LINE este un instrument pus la dispozitia fermierilor de catre APIA, prin care solicitantii platilor directe pe suprafata isi pot identifica si digitiza parcelele pe care le utilizeaza, prin intermediul aplicatiei GIS;
• Simultan cu digitizarea parcelelor, fermierii completeaza si datele alfanumerice asociate parcelelor-sistemul aloca automat suprafata, perimetrul, etc;
AVANTAJELE UTILIZARII ACESTEI APLICATII:
· fermierul nu mai are nevoie de harti pe hartie;
· suprafata identificata de fermier este masurata foarte exact;
· riscul de a depune o cerere incorecta este mult mai mic;
· se poate lucra de oriunde exista acces la Internet, pe o perioada lunga de timp si cu mult timp inainte de inceperea campaniei de primire cereri de sprijin;
· fermierul poate sa-si corecteze greselile realizate si are acces in orice moment la rezultate.
· Fermierul isi poate importa masuratorile realizate in teren cu GPS-ul daca acestea sunt disponibile

DEZAVANTAJELE UTILIZARII APLICATIEI:
· NICIUNUL!!!!

Sursa: APIA


Zanzesti Blocuri fizice Zanzesti

Panta medie mai mare de12 procente Blocuri fiziceIncepand cu 2011 APIA a externalizat serviciul actualizari blocuri fizice, beneficiara fiind Directia Topografica Militara a MAPN. Astfel, s-a pus capat erorilor produse de functionarii agentiei care ‘trageau’ de limitele blocurilor fizice-suprafete in care fermierii isi depun cererile de subventie-, producand erori inimaginabile in baza de date geografice. Mai precis, coordonatele geografice ale parcelelor declarate de catre fermieri nu se suprapuneau cu hartile achizitionate prin zborurile facute de catre aviatia militara.
Se mai stie faptul ca STS gestioneaza intreaga retea Intranet a agentiei, cu acoperire nationala.
Firma TeamNet probabil a livrat si instalat  GPS-uri pe toate masinile APIA, astfel incat traseele inspectorilor aflati in control pe teren la parcelele fermierilor sa fie corect gestionate din punct de vedere al costurilor si al timpilor alocati efectuarii controalelor specifice fiecarei masuri de plata gestionate de agentia de plati.
APIA, prin serviciul de control pe teren si teledetectie, aflat in structura fiecarui centru judetean, detine  GPS-uri de mana si masini dotate cu GPS.
Simpla comunicare a coordonatelor accidentului ar fi insemnat aflarea in cateva secunde a blocului fizic in care  s-a produs accidentul, descacarea din baza de date GIS a APIA, a blocurilor fizice aferente zonei accidentului in aparatele de mana GPS aflate in dotarea fiecarui inspector, si plecarea de indata pe teren, din dispozitia dir. gen. al APIA, a echipei de control de la Centrul judetean APIA Cluj. Punct.
Din pacate, Directia Topografica Militara, STS si conducerea APIA au dormit in izmene, urmarind la televizor intreaga tragedie.
Nu mai amintim ca avem un comandant suprem, un ministru al apararii si o sumedenie de generali depasiti de situatie. Motivele lipsei de coordonare in cazuri de criza denota faptul ca cineva a destabilizat probabil cu buna stiinta intreg procesul de supraveghere, coordonare si control a spatiului, teritoriului si populatiei acestei tari.

UPDATE

Ipoteza: sa fi fost ‘orbit’ avionul lui Iovan de radarul unitatii militare in momentul survolarii, unitate aflata in comuna Posaga la aprox. 21km in linie dreapta de locul prabusirii?? Poate ne raspunde Mircea Dusa.

Zona Impact Unitate militara

Baza militara Muntele Mare Posaga


vizita de lucru

APIA emite de ani buni procese verbale de constatare a debitelor pe care le trimite fermierilor care nu respecta cerintele agentiei pentru a incasa subventii pe suprafata agricola.
Fermierii contesta aceste procese verbale la APIA apoi cu raspunsul se duc in instanta. Nicio instanta nu se poate pronunta pe un proces verbal de constatare a debitelor ci numai pe o decizie de recuperare a debitelor. Asa cum se vede, in mod intentionat APIA nu emite decizii ci procese verbale tocmai pentru a castiga in instanta in dauna fermierilor.

Ia sa vedem ce spune REGULAMENTUL CONSILIULUI (CE) NR. 1122/2009, la art. 80 :

‘Recuperarea sumelor necuvenite

1. In cazul in care a primit plati necuvenite, agricultorul in cauza are obligatia de a returna sumele respective, majorate cu dobanzile calculate in conformitate cu dispozitiile alineatului (2).

2. Dobanzile se calculeaza pentru perioada dintre data la care agricultorului i se comunica obligatia de rambursare si data respectivei rambursari sau deduceri a sumelor datorate.

Rata dobanzii care trebuie aplicata se calculeaza in conformitate cu legislatia interna, dar nu
poate fi mai mica decat cea prevazuta de dispozitiile interne pentru cazurile de recuperare a
sumelor necuvenite.

3. Obligatia de rambursare prevazuta la alineatul (1) nu se aplica in cazul in care plata a fost efectuata ca urmare a unei erori a autoritatii competente sau a unei alte autoritati si atunci cand, in mod normal, eroarea nu ar fi putut fi depistata de agricultor.

Cu toate acestea, in cazul in care eroarea este legata de date faptice pertinente pentru calculul ajutorului in cauza, primul paragraf se aplica numai in situatiile in care decizia de rambursare nu a fost comunicata in termen de 12 luni dupa efectuarea platii.

Alineatul 3 are doua paragrafe :
paragraful 1- Obligatia de rambursare prevazuta la alineatul (1) nu se aplica in cazul in care plata a fost efectuata ca urmare a unei erori a autoritatii competente sau a unei alte autoritati si atunci cand, in mod normal, eroarea nu ar fi putut fi depistata de agricultor.
paragraful 2- Cu toate acestea, in cazul in care eroarea este legata de date faptice pertinente pentru calculul ajutorului in cauza, primul paragraf se aplica numai in situatiile in care decizia de rambursare nu a fost comunicata in termen de 12 luni dupa efectuarea platii.

Traducand, conform paragrafului 2, <Obligatia de rambursare prevazuta la alineatul (1) nu se aplica in cazul in care decizia de rambursare nu a fost comunicata in termen de 12 luni dupa efectuarea platii>

Pe langa faptul ca APIA nu emite decizii de rambursare ci numai procese verbale de constatare a debitelor, comunicarea catre fermieri privind debitele, prin procesele verbale, se face cu mai mult de un an de la efectuarea platii.

In concluzie, toate procesele verbale de recuperare a debitelor trebuie inlocuite cu decizii de rambursare a debitelor, dand astfel sansa fermierilor de a castiga in instanta si nu de a le stopa acest drept considerandu-i vinovati, existand prezumtia de nevinovatie.

Procesele verbale de constatare emise la mai mult de un an de la efectuarea platii sunt lovite de nulitate, de asemenea.
Acest punct de vedere l-am exprimat intr-o emisiune televizata, intre orele 18.00-19.00, in data de 29.1o.2013 pe postul AGRO TV din Cluj. Am solicitat inregistrarea emisiunii si mi s-a spus : ‘Emisiunea a fost in direct, ne-a vazut toata tara asa cum ai putut remarca din telefoanele primite. Fetele care se ocupa de site si Facebook sunt plecate din Cluj dar cand se intorc cu siguranta vor da de stire ca ai fost pe la AGRO TV.’

Nici acum nu am reusit sa revad emisiunea, ‘platile necuvenite’ incasate de catre APIA facandu-si efectul.
Pentru aceasta posibila hotie din buzunarul fermierului sau posibila atigere a intereselor financiare ale Comunitatii si bugetului national, DNA ar trebui sa se sesizeze din oficiu.

 


RoyalAgro parcela 1Radulescu Adrian, fost borwerg-ist, fost secretar de stat in MADR si actual consilier prezidential, a aparut la televizor spunand ca s-a interesat el la ceva prieteni, a aflat de terenul cu pricina in suprafata de 290,41 ha din comuna Nana, jud. Calarasi, i-a spus  presedintelui Basescu Traian, iar fiica acestuia, Basescu Ioana, l-a cumparat.

Fata marinarului l-a pus pe italianul vanzator sa declare ca suprafata de 290,41 ha nu este in arenda, asa cum se vede in contractul de vanzare cumparare de la pag. 12 de aici.

In Ziarul Financiar din 13.11.2013 de aici, intr-un articol semnat de Gabriel Razi, se spune :

<<Ion Tudor de la RoyalAgro este unul dintre fermierii care au lucrat pana in aceasta toamna o parte din terenul achizitionat de Ioana Basescu. Pana acum trei ani, el a fost si proprietar pe 50 din cele 290,41 ha care au ajuns in prezent in ferma “prezidentiala”.
Am decis sa vand pentru ca nu castigam foarte mult din agricultura, am zis sa iau niste bani sa ridic o casa. Intelegerea dintre mine si italian (Fioravante Bertola – n.red.) a fost sa ii vand terenurile, dar sa le lucrez in continuare in arenda“, explica fermierul Ion Tudor.>>

Firma RoyalAgro a declarat suprafata vanduta de 50 ha in cererea de subventie la APIA(Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura), in 2011,2012 si 2013.

Pentru a obtine subventie, firma a trebuit sa anexeze la dosar dovada proprietatii sau contractul de arenda inregistrat la primaria Nana si adeverinta de confirmare a suprafetei, eliberata pe baza registrului agricol, de catre primarul comunei Nana.

Cum a putut obtine aceasta firma adeverinta de la primarie, apoi subventii din fonduri comunitare si bugetul national daca terenul nu mai era in proprietatea lui Ioan Tudor din 2010(vezi contract art.1 , pct.3, pag.1 si terenul descris art.1,pct.3 , pag. 6) si nici in arenda, asa cum declara noul proprietar?.

Contractul de arenda nu cred ca s-a facut doar pe trei ani, in asteptarea vanzarii terenului catre Basescu Ioana, reziliindu-se ‘dupa recolta din toamna’, expresie draga marinarului. Un contract de arenda nu se reziliaza inainte de inceperea platilor la APIA, fara ca noul proprietar, in speta, Basescu Ioana sa nu incheie un nou contract cu arendasul, pana la efectuarea integrala a platilor din Campania 2013.

Culmea, APIA a efectuat in 2012 si controlul pe teren, confirmand suprafetele acestei firme!.

DNA trebuie sa se sesizeze, nu sa se informeze, sa ia dimensiunile geografice ale celor 290,41 ha, sa le suprapuna peste declaratiile fermierilor din interiorul acestei suprafete apoi sa ia documentele la control.

A putut cineva sa declare suprafetele la APIA daca nu mai era proprietar si nu avea nici contract de arenda fara sa aiba adeverinta eliberata ilegal de catre primarie ? Nu!.

Inseamna ca toti cei care au declarat in interiorul acestei suprafete au obtinut subventii ilegal iar APIA acopera aceste ilegalitati.

Alo, Olaf?