Cersetorie

Așa după cum știm, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură s-a înfiinţat în 2004. Primii angajați ai agenției proveneau din direcțiile agricole județene, direcții care găsiseră momentul oportun de a scăpa de leneși și neisprăviți. La acea dată, puțini dintre ei știau care va fi rolul și durata de funcționare a agenției, mai ales că, aderarea României la Uniunea Europeană era incertă.

În ianuarie 2006 s-a dat o ordonanță de urgență prin care se blocau toate angajările de funcționari publici, excepție făcând ministerul agriculturii. Era momentul certitudinii privind aderarea României în 2007 la Uniunea Europeană.

Astfel, s-au organizat în februarie 2006 concursuri în toată țara, iar de la 1 martie 2006 au fost angajați aprox . 5000 de funcționari publici la APIA.

Începând cu conducerea centrală, 95% dintre angajații APIA au venit cu ‘recomandari’de pe listele întocmite de către PNL și PD.

Ce a urmat se știe. La banul comunitar s-au înghesuit mii de fermieri, funcționari, politicieni, instituții de stat, firme private și de stat, culte religioase, unități militare, aeroporturi și străini cu suprafețe imense, declarând codul 970, teren necultivat, pentru care au luat milioane de euro. Pe de altă parte, firmele care au făcut softurile s-au bătut pe viață și pe moarte pentru contracte cu APIA.

Un apetit așa de mare pentru jefuirea legală a banului național și comunitar nu a scăpat ochiului vigilent al Comisiei Europene, autorizarea de funcționare a agenției fiind mereu pusă în pericol.

Cu toate acestea, în perioada 2007-2014 s-au absorbit majoritatea banilor destinați României pentru agricultură.

La nivel european, planul de dezvoltare rurală nu a dat roade, așa că, s-a simțit nevoia de a reforma întreaga politică agricolă comună.

Nouă politică europeană, care cuprinde perioada 2015-2020, se pare că a complicat lucrurile, accesul la banii comunitari făcându-se după reguli mai stricte și condiționat de producție. Acest lucru a schimbat bazele naționale de date ale agențiilor de plăți europene, pentru a face loc noilor condiții de acordare a subvențiilor.

România nu a făcut excepție în 2015. APIA s-a blocat efectiv în interpretarea noii politici agricole, ceea ce a dus la întârzierea plăților către fermieri.

Deși perioada de plată a rămas neschimbată, plățile generale făcându-se începând cu data de 1 decembrie a anului în curs și terminându-se cu 30 iunie a anului următor, fermierii români nu pot accepta acești termeni de plată, datorită lucrărilor pregătitoare pentru campanile agricole de primăvară.

Anul acesta, plățile pentru Campania 2015 sunt în desfășurare până la data de 30 iunie 2016. Fermierii, în lipsa banilor, au fost prinși pe picior greșit, invocând falimentul și pierderea culturilor, drept pentru care, au cerut la unison demisia conducerii provizorii a APIA. Amintim că vechea conducere a fost decapitată de către DNA. La fel și administratorul firmei care face softul la APIA este anchetat de DNA.

În aceste condiții, fermierii nu ar fi trebuit să se plângă de lipsa banilor, dacă în anii trecuți i-ar fi folosit exclusiv pentru dezvoltarea propriilor afaceri agricole. La ce case și mașini au unii dintre ei, am fi tentați, în locul Comisiei Europene și a autorităților române, să ne întrebăm cum justifică fiecare, banii primiți drept subvenție din anii anteriori?

Cei mai privilegiați au fost, ani de-a rândul, marii fermieri, regăsiți o parte dintre ei în conducerile marilor asociații agricole. Aceștia au ‘scapat’ mereu de controale pe teren sau prin teledetecție. Ei cer acum, în numele lor, în primul rând, destituirea conducerii APIA, acuzând-o de neprofesionalism. N-au suflat nimic de vechea conducere, despre care am aflat de la DNA cât de ‘profesionişti’ erau.

Asociațiile agricultorilor trebuie să fie unite, pentru a fi un interlocutor credibil în fața oricărui ministru al agriculturii, să-și vadă de rampele de descărcare-încărcare a produselor agricole, nu a celor politice, iar fermierii, în totalitatea lor, să-și chibzuiască mai bine banii din subvenție, de la un an la altul, să nu-i mai cheltuiască aiurea, pentru ca apoi să se plângă precum babele la ușa APIA şi a ministrului agriculturii.


Harta la zi

Guvernul României a aprobat prin HG nr. 294/2015 un Program național de cadastru și carte funciară pentru perioada 2015-2023.

La nivelul Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară(ANCPI) s-a constituit o comisie care a prioritizat unitățile administrativ-teritoriale(UAT) la nivelul fiecărui județ pentru a fi incluse în acest program.

Includerea în program a comunelor s-a făcut ținând cont de trei aspecte: au proiecte de dezvoltare locală, de infrastructură sau sunt foarte sărace.

Ce trebuie să facă cetățenii comunelor?

Trebuie știut faptul că, acţiunea de cadastrarea se face la nivel de localitate și nu individual. Cu toate acestea, pentru a-și întăbula gratuit imobilele și terenurile, cetățenii comunelor trebuie să colaboreze cu firmele care efectuează cadastrul și cu autoritățile locale. În lipsă lor sau în caz de refuz, cadastrarea tot se va efectua gratuit.

Care sunt avantajele?

Se estimează prin acest program, o creștere a valorii imobilelor și terenurilor din toate comunele, ceea ce va duce cu siguranță la o reactivare a pieței de vânzare-cumpărare a terenurilor și clădirilor. Astfel, se pot obține mai ușor credite ipotecare de la bănci sau credite agricole. Nu în ultimul rând, identificarea parcelelor agricole pentru obţinerea subvenţiilor APIA va fi mult mai precisă.

Durată cadastrării unei comune se estimează a fi cuprinsă între 12 și 18 luni de la data începerii acțiunii și în funcție de suprafața UAT-ului.

Situaţia la zi a cadastrării teritoriului se poate observa cu ajutorul hărţii ANCPI.


Mai mulţi fermieri din jud. Hunedoara, ne-au semnalat faptul că, nu le-au intrat subvenţiile în cont din Campania 2015, deşi, ministerul şi conducerea centrală a agenţiei anunţau cu surle şi trâmbiţe începerea plăţilor generale în data de 8 aprilie 2016.  

Directorul general al Apia, Ioan Merca, fost dir. exec. adj. al APIA Cluj, a început să o dea cotită, ba că funcţionării lucrează la foc automat, ba că softul de plăţi funcţionează, dar nu la capacitatea maximă,etc.
Un lucru însă este adevărat: plăţile au început, modulele de plată sunt încă în testare, dar, cu siguranţă, toţi fermierii îşi vor primi banii până la data de 30 iunie 2016.
Pe bună dreptate, afirmaţia noastră nu poate fi pe placul fermierilor, presaţi în aceste momente de plăţile către furnizori pentru campania agricolă 2016, dobânzi la bănci, taxe, impozite, etc.
Cu toate acestea, o atenţie sporită trebuie avută în vedere la depunerea cererilor de subvenţie pentru Campania 2016.
Fermierii din jud. Hunedoara trebuie să ştie că sunt beneficiarii măsurilor de mediu şi climă ale Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR 2014-2020) astfel:
1-la completarea cererii trebuie să bifeze Măsura 10, Pachetul (P) 1–pajişti cu inaltă valoare naturală(HNV), simbolizată în IPA Online M10_P1
În afară de comunele Zam , Burjuc şi Lăpugiu de Jos, restul comunelor jud. Hunedoara beneficiază de pachetul M10_P1, dacă fermierii deţin pajişti în proprietate sau arendă, aşa cum se vede în harta M10_P1. Valoarea acestui pachet va fi de 93 €/ha/an.
 
2-doar fermierii din comunele Zam, Burjuc şi Lăpugiu de Jos şi care au pajişti în exploatare sau în arendă, beneficiază de Măsura 10, varianta 3.2–Lanius minor şi Falco vespertinus. Aici aveţi două variante de plată, dacă cosiţi manual pajiştea sau mecanizat, protejând cele doua păsări, Lanius minor şi Falco vespertinus: varianta 3.2.1–lucrări manuale, 159 €/ha/an şi varianta 3.2.2–lucrări cu utilaje uşoare, 80 €/ha/an. A se vedea harta M10_P32.
  
Fermierii judeţului mai beneficiază de Măsura 13-plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri, cu două sub-măsuri:
3-sub-măsura 13.1 – zonă montană (ANC ZM) cu o valoare a plăţii de 86 €/ha/an. Comunele beneficiare ale plăţii se văd în harta ANC_ZM
4-sub-măsura 13.2-zone care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative (ANC SEMN), cu o valoare a plăţii de 54 €/ha/an. Comunele beneficiare ale acestei măsuri sunt prezentate în harta ANC_SEMN şi sunt:Băcia, Mărtineşti şi Sântămăria Orlea.
După cum observaţi, fermierii jud. Hunedoara nu beneficiază de plăţile compensatorii prezentate mai sus, decât de una, maximum două, în funcţie de comuna în care se află exploataţia. Dacă o exploataţie se întinde pe mai multe comune ale judeţului, în care se află toate cele patru pachete, atunci fermierul poate beneficia de toate măsurile compensatorii.

Aurul de la Rovina 

Patrulaterul de aur
Într-un articol din 10 aprilie 2016 din Cotidianul, Călin Marchievici îl citează pe un neica-nimeni, drept jucător pe piaţa aurului, de pe un site israelian, şi formulează un titlu sub care se ascunde, probabil, o publicitate mascată:” Cum se vede România prin ochii unui jucător pe piaţă aurului: Au un milion de euro în bancă şi vor aurul de la Rovina repede, pană în alegeri
Aparent, textul este o traducere după israelian, care face o analiză în favoarea firmei Carpathian Gold Inc.. Marchievici preia cuvânt cu cuvânt spusele ‘expertului’, care, în final, pe site-ul Seeking Alfa, ne îndeamnă să încurajăm firma: „Carpathian Gold va reuşi să obtină dreptul de exploatare la Rovina şi acţiunile vor creşte considerabil. Chiar dacă riscurile sunt încă mari, este o companie care merită urmărită” sau „Cred că guvernul României va dori să evite un scandal şi să finalizeze procesul înainte de alegeri”.
Ne întrebăm pe bună dreptate, cum se face că, brusc, peste noapte, Cotidianul devine interesat de zăcământul de la Rovina din patrulaterul de aur, în care se găseşte şi licenţa de explorare a firmei Carpathian Gold Inc.? Nimic mai simplu. Orice informaţie ‘bună’, apărută în presa română, despre această firmă, aflată în pragul restructurării, nu face decât să-i ridice cotele la bursa din Toronto.
Pe bursa din Toronto toate firmele cu ‘gold’ în coadă sunt obligate să-şi prezinte activitaţile prin comunicate periodice, pentru ca investitorii să fie bine informaţi.
Aşa am aflat şi noi pe ce bază s-a construit articolul , preluat apoi de Cotidianul, fără să verifice direct de la sursă, pentru a nu fi suspectat că face publicitate mascată.
Carpathian Gold are două licenţe de explorare, în Brazilia şi România. În Brazilia a primit şi dreptul de exploatare. Imediat Macquarie Bank Limited le-a dat un împrumut de aprox 240 mil. dolari. Toate bune şi frumoase până când barajul de reziduri rezultate din procesul de flotaţie a cedat, iar guvernul brazilian le-a ridicat dreptul de exploatare.
Banca creditoare a reacţionat rapid, fără să renunţe la proiectul brazilian, aducând firma Brio Gold Inc. care a achiziţionat toate activele financiare ale Carpathian Gold Inc. din Brazilia şi a subsidiarelor ei.
Aşadar, Carpathian a rămas cu licenţa de explorare din România, urmând să cedeze 100% drepturile de exploatare din Brazilia către firma Brio Gold Inc. Brio îşi va pune şi conducerea proprie la Carpathian după restructurare şi va face o în comun o subscriere de acţiuni în valoare de 1 mil. de dolari, în conformitate cu regulile bursei din Toronto.
Ruperea barajului din Brazilia şi cesionarea acţiunilor sucursalei braziliene a Carpathian către Brio, ar putea fi un semnal de alarmă pentru statul român, prin aceea că, licenţa de explorare de la Rovina poate fi ridicată. Dacă până acum, în spatele Carpathian stătea drept paravan un membru al consiliului de administraţie, Alexandru Nicolici( director al SAMAX România SRL), vom avea certitudinea că Brio Gold Inc. va exploata aurul şi cuprul de la Rovina în condiţii de maximă siguranţă în privinţa securităţii barajului şi a păstrării mediului înconjurător?
Carpathian
Nu cred. După cum se vede, acţiunile Carpathian la bursa din Toronto sunt pe topogan, semnal clar pentru statul român de a anula orice licenţe de explorare sau exploatare, unor firme fără bani si fără experienţă.

8 Martie!

8_martie


 

lopadea1.Ordinul 619/2015

Se pot elimina din Ordinul 619/2015 toate obligativitatile fermierilor, crescatori de animale sau nu, care au in exploatare pasuni private sau in concesiune/arenda, si delega catre primarii. Apia se umple nejustificat de hartii. Adeverinta eliberata de catre primarie trebuie sa fie o justificare fara echivoc pentru APIA.

Eliberarea adeverintei, la prima vedere, constituie o responsabilitate juridica. De ce, prin aceasta adeverinta, sa nu responsabilizez si mai mult primaria, deopotriva cu fermierul, in privinta dreptului de proprietate asupra terenului, dreptului de folosinta a terenului, densitatii de animale pe ha, suprapasunarii, cositului, vanzarii fanului, samd. Ce naiba o intereseaza pe Apia ce face fermierul cu fanul? Doar asa ca sa-i demonstreze ca e fermier activ?. Un audit extern nu are decat sa constate veridicitatea adeverintei mergand la primarie, tot o institutie a statului, angrenata in mecanismul platilor comunitare. Oricum, APIA prin controalele efectuate va face acelasi lucru. Primariile sa nu mai elibereze adeverinte pentru APIA decat daca sunt indeplinite de catre fermier conditiile de mai sus. De ce sa nu simplificam lucrurile?

AVANTAJE: daca adeverinta va fi semnata de catre primarie si fermier sub aspectul raspunderii legii penale, daca declaratie e falsa, atunci APIA va scapa de hartii. Toate erorile generate la maparea(legatura) IPA Online cu bazele de date IACS, SIVGIS si SNIIA, dupa inchiderea sesiunii de depunere a cererilor, vor disparea si vor usura controlul administrativ si darea in plata a cererilor.

2.IPA Online

APIA va trebui sa atentioneze urgent toti fermierii care isi digitizeaza parcelele in 2016 dar mai ales functionarii care verifica cererile digitizate, ca inainte de a inchide cererea sa verifice RAPOARTELE cu ANEXA 17_B. Celor carora li se genereaza aceste rapoarte si pe care marea majoritate nu le vad(sunt cu sutele de mii de fermieri in fiecare an) atrag dupa sine controlul pe teren. Toate erorile de la pct 1, erori generate exclusiv la digitizare si care fac obiectul identificarii parcelei fara echivoc, se pot corecta daca fermierul/functionarul se uita pe aceasta anexa inainte de a inchide cererea. Cele de la pct. 2 si 3 se pot corecta in acord cu Apia.

Iata punctele din aceasta Anexa 17_b:
1 *) Parcela agricola este tăiată de limita blocului fizic
2 *) Bloc fizic eligibil inexistent in stratul de referinta LPIS
3 *) Categoria de folosință a parcelei declarate nu se regăseste în categoria de folosintă a blocului fizic Sistemul informatic va clasifica fiecare caz in 1 sau 2 in functie de intersectia spatială intre parcela si referinta LPIS sau 3 în funcție de nepotrivirea intre categoria de folosintă a parcelei si cea a blocului fizic.
Atentionare: Ca urmare a solicitarii dvs. de a face verificări referitoare la cele semnalate în cuprinsul acestei Anexe, vă anunţăm că APIA va face aceste controale la faţa locului, în conformitate cu art. 37 şi 40 din Reg. CE 809/2014. Pe baza art. 3 alin. (2) din Reg. CE 809/2014, dacă vor fi găsite nereguli, retragerile nu mai sunt autorizate pentru părţile din cererea de plată la care se referă aceste nereguli, aplicându-se penalităti pentru suprafetele negăsite.

AVANTAJE: Toate erorile generate in aplicatia online se vor elimina la maparea IPA Online cu bazele de date IACS, SIVGIS si SNIIA. De asemenea, vor scadea numarul de nereguli si implicit sanctiunile aplicate fermierilor.


Bio-fuck

Observatiile Curtii de Conturi a Romaniei, la Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale-MADR, scot in evidenta jaful la bugetul national, comis de fosta conducere a acestui minister.

Nicolae Vacaroiu, poreclit ‘saniuta’, citeaza din Raportul public pe 2014, la pag. 87 : ‘pana la finalizarea misiunii de audit, reprezentantii MADR nu au pus la dispozitia auditorilor publici externi documentele justificative care sa ateste realitatea operatiunilor pentru care s-a platit suma de 1.962 mii lei, conform contractului incheiat de MADR cu o societate comerciala care a organizat participarea ministerului la targul „BIOFACH 2014”, desfasurat in orasul Nürnberg (Germania), in perioada 12-15 februarie 2014.’

Imediat dupa aparitia lui Vacaroiu, de pe site-ul MADR au fost sterse din arhiva toate pozele fostului ministru exact de la expozitia cu pricina.

Am reusit sa recuperez poza de mai sus in care il recunoasteti pe fosta ‘Excelenta Sa’, ambasador al Romaniei la Berlin, gazda evenimentului, in perioada desfasurarii expozitiei si actual ministru la Externe.

Pe restul participantilor la expozitie ii cunoasteti.

Curios e ca Vacaroiu nu spune cu ce firma a facut contractul de inchiriere MADR-ul, dand, parca, ragaz MADR-ului, revistelor si televiziunilor apropiate ministerului, firmei care a organizat evenimentul si Asociatiei Bio-Romania, sa stearga de pe site-urile lor, toate pozele care faceau referire la acest eveniment.

Lucrurile nu trebuie sa ramana asa, iar institutiile abilitate ale statului trebuie sesizate, daca ‘saniuta’ n-a facut-o deja.

Sau au pus batista pe tambal ‘cei trei muschetari’ din imagine, pentru a nu afla prostimea cum se cheltuiesc peste 400 mii de euro in trei zile!?


Ghelari

1

Ghe_lari

2

Primarul din comuna Ghelari, jud. Hunedoara, face o miscare inteligenta, ajutand indirect fermierii subventionati de catre APIA sa-si identifice parcelele ‘fara echivoc’ in 2016. Ioan Bulbucan si echipa sa, asa cum prezinta articolul din cotidianul Servus Hunedoara, au accesat un fond comunitar pentru cartografierea intregii comune.

Ministerul Agriculturii, APIA si ANCPI se chinuie de ani de zile sa lamureasca fermierii sa se asocieze sau sa-si identifice corect parcelele subventionate.  Primarul Ioan Bulbucan le-a luat-o inainte, fara sa mai astepte vorbaria goala a institutiilor statului.

Pe banii comunitatii europene, primaria va intabula toate cladirile si suprafetele comunei, scutind de la plata pe toti locuitorii ei. Astfel, cei care vor sa vanda imobile sau terenuri o vor putea face mai usor, avand extrase de carte funciara.

Privitor la fermierii comunei, subventionati de APIA, acestia isi vor putea identifica parcelele ‘fara echivoc’, conform reglementarilor europene si specificatiilor agentiei, eliminandu-se astfel erorile de identificare si digitizare.

Este inadmisibil ceea ce se intampla la APIA!

In imaginile de mai sus,  va prezint din nou dezastrul de la APIA, spre aducere aminte,  precum si modul in care fermierii sunt sanctionati pe nedrept iar functionarii agentiei invinuti aiurea.

Fiecare din cele doua imagini contin trei straturi suprapuse.

Prima imagine contine un strat cu harta cadastrala veche a comunei Ghelari, ce se suprapune pe ortofotoplanul comunei, cu imagini vechi din 2012, contrar recomandarilor DG-Agri, si stratul de blocuri fizice actualizate la plezneala.

A doua imagine contine stratul cu harta cadastrala veche, neactualizata, suprapusa pe stratul de blocuri fizice si peste stratul cu harta administrativa Google.

Cum sa-si identifice fermierii parcela ‘fara echivoc’, pe o harta ce contine: o harta veche cadastrala, neactualizata de catre cei de la ANCPI, ortofotoplanuri vechi si blocuri fizice neactualizate sau facute in dorul lelii de catre Directia Topografica Militara?

Cu ce sunt vinovati fermierii ca harta topografica veche nu ‘bate’ cu ortofotoplanul vechi, asa cum se vede si in imaginile de mai sus?.

Drumurile din harta topografica nu ‘bat’ cu drumurile din ortofotoplan dar nici cu drumurile din harta Google Map.

Aceeasi intrebare se pune: cu ce sunt vinovati functionarii publici care stau de ani de zile in fata calculatoarelor avand programe cu asemenea erori sau cu o retea Intranet gestionata de STS care se blocheaza mai mereu?

Fermierii, in astfel de situatii, se razbuna pe functionari pe buna dreptate, nestiindu-se vinovati. Dar nici nu poti incrimina functionarul pentru erorile geografice din softul geografic. Nu poti sa-i invinuiesti nici pentru blocajul repetat al softului facut de celebra firma Siveco.

Functionarul era obligat in fiecare an, ca dupa perioada de depunere a cererilor de subventie, sa mai ‘traga’, fara acordul fermierului, de limitele parcelelor digitizate, pentru a elimina suprapunerile si a ‘aranja’ suprafata digitizata a tarii, astfel incat, toti fermierii sa ia bani.

Bine ca aceasta ilegalitate, generata tot de conducerea APIA, va fi reglementata; fermierul fara sa fie sanctionat, va putea ca in decurs de o luna, dupa inchiderea sesiunii de depunere, sa-si rearanjeze parcelele.

Drept consecinta, pe asemenea harti, se fac controale pe teren si teledetectie, generandu-se alte erori care se rasfrang in sanctiuni asupra fermierilor si injuraturi impotriva functionarilor APIA.

Eu insumi mi-am apostrofat in scris colegii pentru nepricepere si indiferenta, dar cand ma gandesc cati dintre ei si-au pierdut viata si vederea stand mii de ore la APIA, incercand sa dea cererile in plata in conditiile descrise mai sus, ma infior!

De ce sa-ti periclitezi sanatatea injurand ca n-ai luat banii de subventie ca fermier sau ca cei din conducere nu se pricep sau in mod intentionat iti blocheaza munca de functionar?

Iata o intrebare de la care se asteapta un raspuns ‘fara echivoc’, din partea celor care conduc destinele agriculturii.


platiSiveco2012

Era gata sa visam frumos dupa ce comisarul european Dacian Ciolos ne anunta ca a simplificat Politica Agricola Comuna(PAC)!. O ce viS!

A trebuit sa vina un nou comisar, sa ne vorbeasca despre complexitatea PAC 2014-2020, despre faptul ca la nivelul intregii comunitati europene exista probleme cu platile.

Totusi, cei care au investit din timp in noile softuri menite sa armonizeze noua politica agricola cu platile nationale din fiecare stat, au reusit sa plateasca avansuri sau au facut deja plati integrale.

Dupa cum se cunoaste, Achim Irimescu, noul ministru al Agriculturii, a estimat ca platile generale pot incepe in data de 8 aprilie 2016, la o saptamana dupa ziua pacalelilor.

Era necesar ca fiecare stat sa se asigure din timp ca sistemul este capabil să realizeze platile conform noii Politici Agricole Comune‘ a spus noul comisar european pentru Agricultura, Phil Hogan.

APIA s-a asigurat din timp.

Pentru ‘Servicii de dezvoltare software pentru realizarea noului sistem informatic în vederea implementarii schemei de plata de baza prevazuta în noua Politica Agricola Comuna‘, APIA a atribuit din timp lui Siveco contractul nr.143974/02.02.2014 in valoare de 28884500.00 Moneda: EUR, Fara TVA.

Apoi i-a mai atribuit din timp contractul nr. 157860/19.05.2015 in valoare de 1192415.00 RON, fara TVA, pe care Siveco trebuia sa-i faca servicii pentru produsele software licentiate Oracle( detinute de Apia).

A se vedea mai jos produsele licentiate pe nr. de produse numerotate de la 1-9, urmate de cantitate si apoi de perioada in care Siveco trebuia sa presteze serviciile solicitate:

1.Partitioning – Processor Perpetual buc.40, perioada 01.05.2015-31.12.2015
2.Oracle Database Enterprise Edition – Processor Perpetual, buc.35, perioada 01.05.2015-31.12.2015
3.Real Application Clusters – Processor Perpetual,buc. 40, perioada 01.05.2015-31.12.2015
4.Internet Application Server Java Edition – Processor Perpetual, buc. 6, perioada 01.05.2015-31.12.2015
5.Internet Developer Suite – Named User Plus Perpetual, buc. 1, perioada 01.05.2015-31.12.2015
6.Exadata Storage Server Software – Disk Drive perpetual,buc 84, perioada 01.05.2015-31.12.2015
7.Diagnostic Pack – Processor perpetual,buc. 24,perioada 01.05.2015-31.12.2015
8.Tuning Pack – Processor perpetual,buc. 24, perioada 01.05.2015-31.12.2015
9.Data Integrator Enterprise Edition – Processor perpetual, buc.12,perioada 01.05.2015-31.12.2015

Contractul zice clar: ‘Se solicita prestarea de Servicii de suport tehnic pentru produsele software licentiate Oracle detinute de Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura, în conformitate cu cerintele si specificatiile tehnice din caietul de sarcini’ si ca ‘Produsele mentionate constituie platforma informatica care sustine principalele aplicatii utilizate de catre institutie, respectiv: Sistemul de administrare a platilor, Aplicatia de cartografiere, Aplicatia de contabilitate si Aplicatia cota de lapte.’

Sa ne amintim faptul ca Siveco declara in prima faza cat de complex este softul de plati si ca nu s-a apucat de lucru pentru ca APIA nu i-a dat specificatiile tehnice. Apoi a afirmat ca s-a ajuns la aceasta situatie de amanare a platilor independent de ea si de APIA.

Asadar, cine este de vina pentru intarzierea platilor?


Principiile teledetectiei

Site-urile agricole abunda in aceste zile cu pareri ale ‘specialistilor’ APIA in materie de teledetectie si prezentarea firmei Gauss drept mare specialista in astfel de controale.

Gauss , singura de altfel, castiga pe banda rulanta, de ani de zile, toate loturile oferite de APIA pentru controlul prin teledetectie. APIA, in schimb, n-a prezentat niciodata concluziile firmei/firmelor care au facut controlul calitatii controlului prin teledetectie. Ceea ce, incontestabil, ne face sa ne indoim de calitatea lucrarilor facute de catre un singur executant.

In Campania 2015, site-urile mai sus amintine ne spun ca aprox. 60% din firmele controlate in jud. Mures si aflate sub lotul de teledetectie , prezinta coduri de neconformitate. Astfel, pentru necunoscatori, se afla abia acum despre erorile generate de diferenta dintre suprafata declarata de catre fermier si cea constata prin controlul prin teledetectie.

Nu se aminteste nimic despre erorile aparatelor de masurat ale inspectorilor de la controlul clasic pe teren, aparate(GPS-uri) care isi asteapta de ani buni recalibrarea sau inlocuirea.

Pentru cunoscatori, ma refer la functionarii APIA, se stie cum Gauss, in anii trecuti, cand controlul se efectua pe desene facute pe hartie in format A3, n-a ‘vazut’ pe hartile de foarte inalta rezolutie suprafete cu culturi, uneori si de 20 ha, inebunind fermierii cu ‘neconformitatile’ sale.

Erorile constatate la controlul prin teledetectie dar si la controalele pe teren, au o cauza penala despre care nu se vorbeste.

Imediat dupa incheierea perioadei de depunere a cererilor de catre fermieri la APIA, functionarii vad toate suprafetele digitizate. O parte dintre ele se suprapun, lucru neobservabil de catre fermieri. Ei isi vad propria cerere, o digitizeaza si vad suprapunerile din vecinatatea propriilor parcele pe care le rezolva sau nu. Functionarii, in sistemul Intranet, vad declaratiile si suprapunerile tuturor fermierilor. Suprapunerile sunt atat de numeroase incat nu exista timpul fizic pentru invitarea fermierilor la agentie si rezolvarea acestor neclaritati. Drept urmare, sefii de la APIA, presati de minister, ordona ilegal centrelor judetene si locale, pentru ca functionarii sa ‘traga’, tot ilegal, de limitele parcelelor digitizate, pentru a elimina suprapunerile si pentru a lua toti fermierii subventie. Atunci cand se desfasoara controlul prin teledetectie, este normal ca suprafata culturilor suprapuse pe suprafata declarata sa nu mai ‘puste’.

La fel se intampla si la controlul clasic pe teren, dupa incheierea datei de depunere a declaratiilor de suprafata si a ‘violului’ la parcelele digitizate efectuate de catre functionarii responsabili de dosare: inspectorii de teren incarca in GPS-uri parcelele digitizate si ‘trase’, merg pe teren si masoara parcela dupa coordonatele incarcate, dar si cultuara de pe aceasta parcela. Dupa descarcarea masuratorilor la parcela si la cultura, in calculatoarele APIA, se observa aceeasi diferenta dintre suprafata culturilor declarata si cea constatata pe teren.

Vina este datorata lipsei cadastrului general. Din acest motiv, majoritatea fermierilor, am putea spune, primesc ilegal subventii comunitare si nationale, pe declaratii de identificare de genul, ‘ia p’acilea‘, si nu pe suprafete aflate in sistemul national de referinta.

Conceptul de identificare a parcelei fara echivoc, este un semnal de alarma tras de catre Comisia Europeana, indreptat mai degraba impotriva autoritatilor pentru a cadastra suprafetele aflate in plati comunitare, decat impotriva fermierilor, care, in marea lor majoritate(aprox. 700.000 mii) nu au bani sa-si intabuleze pamanturile.

E suficient sa amintim ca Romania a fost sanctionata cu apox. 1 mld. euro datorita faptului ca APIA a calculat din 2007 subventia SAPS si CNDP de pe AXA I cu acelasi curs cu care au calculat masurile delegate de la APDRP(AFIR)de pe AXA II(PNDR 2007-2014). Cursul dat de Banca Centrala Europeana pentru AXA I era diferit de cursul dat pentru AXA II. Pentru acest caz penal nu a raspuns nimeni.

Asteptam acum, in lipsa cadastrului, sa returnam CE, din bani publici, banii de pe suprafete declarate aiurea si controlate la cacialma?