In 2014, DNA Suceava, intr-un show mediatic reusit, i-a retinut pe dir. gen. Apia, Gheorghe Benu si pe dir.exec. Apia, Delia Moldoveanu. Nu voi descrie dosarul cu pricina, nici restul persoanelor propuse spre arestare. Dosarul a ramas in lucru, cei doi sunt actualmente la butoane, dir. exec. adj. la Apia Ilfov, respectiv dir. exec. adj. la Apia Suceava. Consilierii Apia Suceava sunt suspendati. Nu si cei doi amintiti mai sus.

Mult mai rapid si fara tam-tam, DNA Suceava a trimis la data de 19.02.2018 in judecata, ASOCIATIA AGRICOLA MALINI STANISOARA, jud. Suceava.

Pe scurt, presedintele asociatiei era cumnatul primarului din Malini, ceea ce nu declarase in declaratia pe proprie raspundere. Primarul din Malini a dat in arenda si concesiune asociatiei, al carei secretar era si casierul primariei, o suprafata de pajiste comunala de aprox. 800 ha.

În perioada 2008-2016, inculpatul Popescu Vasile, în calitate de președinte al unei asociații agricole, a depus cu rea-credință, la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A.), mai multe documente false, în scopul de a obține în mod injust sume de bani în cadrul schemelor unice de plată pe suprafață, plăți compensatorii pentru zona montană defavorizată, plăți de agromediu și alte scheme de plăți directe, pentru suprafețe de teren pe care nu le deținea în realitate.
În demersurile sale desfășurate pe durata a opt ani, respectiv 2008-2016, inculpatul Popescu Vasile a beneficiat și de ajutorul inculpatului Nistor Petru, primar al comunei Mălini (jud Suceava), care i-a pus la dispoziție două contracte false și inexacte (de arendă și de concesiune) încheiate cu încălcarea prevederilor legale.’

Apia s-a constituit parte civila in proces, pentru prejudiciul calculat de DNA Suceava de 6.288.765,28 lei.

Apia nu avea nicio calitate de a se constitui parte civila, deoarece in perioada 2008-2016 invocata de procurorii suceveni, asociatia a indeplinit toate conditiile de eligibilitate pentru plata subventiilor. Marturie stau controalele din anii trecuti, terminand cu cele din 2016 si 2017, dar si aspectul pasunilor.

Ce sa mai spun despre auditul extern din 2008, tocmai la aceasta asociatie, care a iesit excelent. Se aude Apia!?

Procedurile europene si interne ale Apia prevad clar faptul ca litigiile intre fermieri se rezolva de catre acestia in instanta. Ce cauta ea acum parte civila intr-un litigiu descoperit de procurori, intre membrii asociatiei care au fost nemultumiti de distributia subventiei in cadrul formei lor de asociere si au inceput sa se toarne intre ei si sa parasca firmele care au curatat pasunile?. Dosarul trebuie sa fie unul civil, nu penal, dupa parerea mea.

Faptul ca asociatia a prezentat documente false, asa cum arata procurorii, ar fi trebuit sa sara in ochi si functionarilor Apia care au gestionat dosarul. Cum de au acceptat asociatia la inscrierea cererii de subventie in 2008, cand de fapt ea s-a autorizat in luna iulie 2008, conform Dosarului nr. 1788/227/2008, Judecatoria Falticeni?

Admite cererea. Acordă personalitate juridică ASOCIAŢIEI AGRICOLE MĂLINI-STÂNIŞOARA cu sediul în satul Mălini, com. Mălini, nr. 904 A, jud. Suceava, având obiectul de activitate stabilit conform statutului asociaţiei atestat sub nr. 2/18.03.2008 de Cabinet avocat Tătar Maria Fălticeni. Dispune înscrierea acestei asociaţii fără scop patrimonial în Registrul asociaţiilor aflat la grefa instanţei. Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţa publică de la 30.06.2008.DEFINITIVĂ LA 7.07.2008’.

Chiar si asa, nu i se poate lua subventia asociatiei pe 2008, pentru ca, tot conform reglementarilor comunitare, inainte de a i se fi facut plata, asociatia a fost in regula sub aspectul inscrierii in Registrul asociatiilor.

DNA Suceava aminteste ca administratorul asociatiei este vinovat si ca ‚ Prin acțiunile sale, inculpatul Popescu Vasile a obținut pe nedrept fonduri europene nerambursabile, în valoare totală de 6.288.765,28 lei..’, fara sa aminteasca faptul ca asociatia are un numar de fermieri , si nu putini, detinatori de animale. La prima citire ai impresia ca Popescu, cu cumnatu’ si casieru’, a luat-o la fuga cu banii. Nu se poate sa ceri banii inapoi, punand sechestru doar unora. E limpede ca nu poti lua banii inapoi de la cateva persoane, in culpa, dupa parerea DNA Suceava si Apia Suceava. Ar trebui sa iei fiecarui membru al asociatiei care a beneficiat mai mult sau mai putin de pe urma acestor subventii.

A pune in discutie contractele de arenda, care din 2008 s-au schimbat la foc automat, fara a tine cont ca intreaga pasune comunala este bine intretinuta si ca platile s-au desfasurat intr-un cadru legal, din punctul meu de vedere, nu face decat sa slabeasca increderea fermierilor in autoritatile competente din MADR si in restul institutiilor statului.

Cum de nu s-a solutionat dosarul din 2014 de catre DNA Suceava, dosar cu prejudiciu mult mai mare si tocmai acum, cand sunt presiuni din toate partile asupra justitiei, a aparut o asociatie , un primar si vreo cateva persoane, drept cei mai mari infractori!? De fonduri comunitare, bineinteles.

Finalizarea anchetei si trimiterea dosarului in instanta nu poate sa invinga principiul prezumtiei de nevinovatie.

Exact in aceeasi maniera am abordat si eu subiectul.


Protest Apia Cluj

Institutul National de Statistica(INS) a iesit de dimineata, prognozand o crestere economica a Romaniei, peste prognozele Bancii Mondiale si Fondului Monetar International.

Astia de la INS nu-s normali, am putea zice. Si dovedi.

‘Behaitul’ ala de la MADR, mancator de rosii de sera si carne de oaie, apare de luni de zile prin presa, laudand munca angajatilor APIA. Ar fi trebuit sa se puna de-a curmezisul, sa creasca salariile, nu sa asiste cu indiferenta la scaderea lor, la ce munca se depune acolo.

Pentru a fi in ton si cu fermierii nedreptatiti, as vrea sa le spun ca neregulile facute in dauna lor, probabil cu rea vointa sau din nestiinta, de catre unii functionari sau conducatori de centre locale si judetene, sunt in contrast cu platile masive efectuate catre restul fermierilor din tara.

Aceste plati sunt facute cu o munca istovitoare la calculator sau la controale pe teren, cu ore suplimentare neplatite, cu un soft de multe ori deficitar sau sanatate precara. Si, asta din 2006, fara intrerupere. Multi dintre fostii colegi au plecat din aceste cauze, iar altii au murit cu zile.

Dupa cum stim, INS face prognoze cu date culese de la alte institutii din tara, date de referinta si pentru institutiile europene, care fac prognoze la nivel continental.

Un proprietar de padure din Borsa, jud. Maramures, articol pe care il puteti citi aici, a reclamat la agentiile de profil locale si judetene, faptul ca i s-a taiat padurea fara acordul sau. Nemultumit de raspuns, a facut o plangere penala la procurorul sef, DNA Maramures. Acesta si-a restrans cercul de suspecti la diametrul unei ‘Portocale’, dispunand neinceperea urmaririi penale. Avocatul proprietarului de padure a atacat decizia de clasare, iar instanta a dispus refacerea dosarului de catre procuror.

In articolul semnalat, veti vedea o harta cu padurea defrisata, prezentata de catre fermier in fata procurorului, dar si o harta inainte de defrisare.

Harta se poate identifica geografic, iar in blocul fizic defrisat apar trei fermieri care isi depun cerere de subventie pe pasune, accesand si pachete de agromediu, facand, culmea, si dovada dreptului de proprietate sau folosinta. Blocul fizic are peste 350 ha, initial declarat neagricol, cu padure, pentru ca apoi sa fie declarat pasune, cu concursul Directiei Topografice Militare, prestator de servicii pentru APIA. Nu mai punem in discutie faptul ca la momentul anchetei si proceselor proprietarului de padure, Apia a schimbat din nou atributul celor 350 ha din pasune in neagricol, facandu-i debitori pe fermieri. Cum a reusit sa scoata din circuit o asa mare suprafata de pasune fara avizul MADR, este un mister pe care procurorul de caz ar trebui sa-l cerceteze.

Cautand pe site-ul INS localitatea Borsa din Maramures si selectand ‘paduri’, am dat o filtrare cu suprafetele localitatii, din 2005 pana in 2014. Aceeasi suprafata, 42412 ha. La fel si la ‘pasuni’, 9143 ha. Asadar, suprafata de padure si de pasune nu s-a diminuat in perioada 2005-2014. Mentionez ca fisierele selectate sunt semnate si asumate de catre functionari ai INS.

In concluzie, cu astfel de date eronate, se observa cum aria de prospectare se reduce in cazul oricaror statistici sau anchete privitoare la suspiciuni de frauda, datorita lipsei de comunicare intre agentiile statului, platite din banii nostri.

De aici apar si prognozele ‘in sus’ ale INS, in dauna tuturor categoriilor de salariati, carora le-a scazut salariul si implicit nivelul de trai.

„Indrazneste sa crezi in Romania condusa de oameni cinstiti PSD”, suna sloganul electoral PSD, inregistrat la OSIM.


Alege gasca!

 Motto : Oaia ne da lapte, branza, cate un miel,
Ne imbraca, ne dezbraca.
Da, ea trebuie inteleasa!
Si-a facut pofta cu el.

 

De ce am alege oaia si nu gasca cu gat rosu sau toate masurile compensatorii de dezvoltare rurala aplicabile pe terenurile agricole in 2018?

Scapat ca prin urechile acului de doua schimbari de guvern, Petre Daea, revine in forta, pregatit sa strabata tara in lung si-n lat. A fost anchetat în dosarul ‘Insula Mare a Brailei’, pe vremea cand era membru in consiliul de administrație al ADS, implantat acolo de Ilie Sarbu. Fost sef de ferma pe vremea comunismului, a devenit apoi secretar de stat si ministru MADR in primul mandat. In perioada cat a fost ministru MADR si-a propus amanta, actuala sotie, Luchian Camelia, nimeni alta decat directorul Directiei Management Resurse Umane din APIA Central, pentru a i se conferi Ordinul national Serviciul Credincios in grad de Cavaler. La acea data, 10 dec. 2004, Luchian Camelia era inspector la Inspectia Piscicola, inspectie aflata sub ‚areapa’ MADR.

Ajuns din nou ministru, a promis ca va veni primul la serviciu si va pleca ultimul. A stat el ce a stat, pana si-a angajat fata la AFIR, constatand faptul ca in loc sa dea din mouse de dimineata pana seara in birou, mai bine da din gura si se plimba prin piete, solarii si fanete, pe banii statului.

Daca ar fi corect , n-ar mai modifica anual Ordinul nr. 619/2015, ci ar putea modifica de urgenta toate contractele ADS-ului cu fermierii si ar impune fermierilor obligativitatea ca pe terenurile statului sa se acceseze toate masurile compensatorii, delegate de la AFIR, sub sanctiunea nulitatii. Astfel, fermierii, cu terenuri arendate de la stat, ar accesa obligatoriu, nu facultativ, masurile compensatorii, in propriul beneficiu, dar si sporind gradul de absobtie a fondurilor europene.

Este inadmisibil ca administratorul Agricost SRL, care gestioneaza peste 55.000ha in Insula Mare a Brailei, sa nu acceseze niciodata de la preluarea imensei suprafete, Masura 10-Pachetul 7 – terenuri arabile importante ca zone de hranire pentru gasca cu gat rosu (Branta ruficollis) in valoare de 250 euro/ha/an.

Administratorul ne vorbeste pe toate posturile TV despre atacul si pagubele pe care i le face culturilor, ratisoara porumbului(Tanymecus dilaticollis). Nici o vorba despre gasca cu gat rosu. Nici o vorba despre modul in care Trita Culita, cu a sa SC TCE3 Brazi Srl, a administrat Insula pana in 2012. Sau cum a fost prins in neregula la controlul prin teledetectie, dupa care si-a baga firma in faliment. Ca din senin, si ca un miel proaspat fatat, cu aceeasi suprafata de peste 55.000 ha, a aparut omul providential a lui Culita, drept fermier, cu o noua firma la Apia Braila, SC Agricover Srl, mai alba, mai curata, fara datorii si de mare perspectiva.

DNA ar trebui sa intre pe post de ratisoara porumbului si sa zboare putin peste Insula , luand unpic la ’ciugulit’ neregulile din urma , stabilind si niscaiva prejudicii. Apia te bagi? Pardon, te constitui parte civila?


Zilele trecute, o fosta colega de la APIA Braila s-a sinucis. Dumnezeu sa o odihneasca in pace !

Despre mortile subite ale altor colegi, cauzate de stres, s-a scris in nenumarate articole de presa. Este primul caz de sinucidere in aceasta agentie.

Articolele predominante din presa ultimilor ani, au vorbit mai mult despre procesele fermierilor indreptate impotriva agentiei de plati, dar forte putin despre munca si viata functionarilor agentiei, cei care sunt de fapt artizanii platilor catre fermieri. Ei sunt supusi nu numai presiunilor exercitate de catre fermieri, dar si de catre sefii ierarhici superiori, care, uneori, au tendinte de tip mafiot de a se razbuna pe cate un mare sau mic fermier, din motive politice, financiare sau familiare. Singura arma a functionarului public ramane, in ambele cazuri, respectarea cu sfintenie a reglementarilor europene si nationale in materie de plati.

Ne intrebam ce ar fi determinat-o pe Gobeaja Mariana Aurora sa se sinucida ? Din declaratia ei de avere pe 2018 de pe site-ul Apia, constatam ca era necasatorita, locuia intr-un apartament in proprietate, avea in jur de 8 ha de teren dat in arenda, fara datorii, un cont frumusel in banca si un venit anual incasat de la Apia de 64.766 lei.

Din spusele colegilor, era necasatorita si fara copii iar motivul sinuciderii ar fi fost teama ca procesul intentat impotriva ei de catre un fermier l-ar putea pierde. Gurile rele spun ca nu a mai rezista presiunilor din partea conducerii Apia Braila, care a vrut sa se razbune pe fermier.

In fapt, fermierul Caruz Gheorghe Sorin, proprietar al SC COMPLEXUL DE CRESTERE A PORCILOR SRL, a intentat in numele firmei un proces(Dosar nr. 11/113/2016, Tribunalul Braila) impotriva APIA Braila, AFIR, MADR, dir. exec. Apia Braila, Militaru Daniela, consilier principal Apia Braila, Olteanu Mihaela si consilier superior Apia Braila Gobeaja Mariana Aurora. Motivul ar fi refuzul Apia Braila de a i se aproba cererea de subventie privind Masura 2.1.5, plati privind bunastarea animalelor-porcine.

Dosarul s-a judecat in prima instanta la Tribunalul Braila in 14.06.2017 : ‘Respinge excepţia inadmisibilităţii cererii completatoare invocată de pârâtele Militaru Daniela, Olteanu Mihaela şi Gobeaja Mariana Aurora. Respinge acţiunea formulată de reclamanta SC Complexul de Creştere a Porcilor SRL împotriva pârâtei Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă. Respinge cererea adiţională formulată de reclamanta SC Complexul de Creştere a Porcilor SRL împotriva pârâtelor Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultura – Centrul Judeţean Brăila, Militaru Daniela, Olteanu Mihaela şi Gobeaja Mariana Aurora privind obligarea la plata sumei de 1.477.947,33 euro reprezentând ajutor de stat aferent anului 2014-2015, ca fiind introdusă împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă. Respinge ca nefondată acţiunea completată formulată de reclamanta SC Complexul de Creştere a Porcilor SRL, judeţul Brăila în contradictoriu cu pârâtele Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultura – Centrul Judeţean Brăila,Militaru Daniela în calitatea de Director Executiv APIA Brăila, Olteanu Mihaela şi Gobeaja Mariana Aurora. ’

Firma lui Caruz a facut recurs la Curtea de Apel Galati , solicitand si stramutarea procesului la o alta instanta, data judecarii cererii de stramutare fiind 13.02.2018.
Dupa cum se observa, firma lui Caruz solicita obligarea la plata sumei de 1.477.947,33 euro a paratilor, cerere respinsa de prima instanta. Aceasta stare de fapt nu poate crea motive de sinucidere, atata timp cat ai respectat legea privind aprobarea platilor comunitare si nationale.

La polul opus si cu revendicari infinit mai mici, este un caz aflat pe rolul Tribunalului Maramures(Dosar nr. 2456/100/2017), in care fermierul Codrea Vasile reclama APIA Maramures, pe dir. exec. Urs Florin, Apia MM, dir. exec. adj. Banzei Ioan, Apia MM, Sef Serviciu Autorizare Plati si Masuri Specifice, Matyas Mihai, Apia MM, Sef Birou IT, Control Intern, LPIS, Monitorizare, Cota de Lapte, Botis Daniel Vasile, Apia MM, Sef Centru Local Apia Baia-Mare, Botis Radu Ioan, si consilierii Pura Margareta, Pasca Alina Mariana, Czako Gheorghe, Mihnea Maria, Muresan Ciprian Ionel, toti de la Apia MM.

In cele doua cazuri, cei doi fermieri au chemat la bara conducerile agentiilor unde acestia si-au depus cererile, considerand ca au fost nedreptatiti, iar cererile lor au fost tratate cu rea vointa.

Conducerea centrala a agentiei ar trebui sa se sesizeze in acest caz de suicid, nu doar sa dispuna prin juristii centrelor judetene o aparare in fata careia orice fermier pierde. Sa constate daca fermierii au gresit cu intentie sau nu, daca au fost averizati in privinta nerespectarii conditiilor impuse pentru a beneficia de subventii sau sunt razbunari locale de tip mafiot, ale celor numiti politic in APIA.

In sprijinul clarificarii unor astfel de situatii, procuratura ar trebui sa-si faca treaba. In primul caz, cel de la Braila, s-a deschis un dosar penal pentru ucidere din culpa.

Speram ca in al doilea caz, cel al fermierului Codrea Vasile de la Maramures, nimeni din Apia sa nu-si mai puna capat zilelor, iar procuratura si instantele de judecata sa faca dreptate.


Astăzi e mare serbare de Crăciun, la grădinița copilului meu.

Ţuţica, soția mea, m-a întrebat ce cadou să-i facem educatoarei Pleskoy, pentru că, vezi Doamne, și ceilalți părinți vor veni cu cadouri. I-am retezat-o scurt , spunându-i că o achitare pentru toate delapidările produse la grădiniță i-ar prinde cel mai bine.

Ţuţica are dreptate, în fond. La Grădi vor veni părinți sus-puși ai copilașilor. Nimic nu poate fi mai grozav decât să participi la o asemenea serbare cu oameni de vază. Vor veni părinți-deputați, părinți-senatori, părinți-ziariști, părinți intelectuali, părinți-anticorupție, părinți-artiști, părinți-medici, etc.

Din păcate, astăzi de dimineață am aflat că doctorul Boss, care avea în spital pe un perete întreg portretul lui Bombonel, nepotul Mătușii Tamara, a fost arestat tocmai pentru acest lucru.

Nu-i nimic. Mă încântă participarea altor părinți. Poate mă lipesc și eu la un job bun. Nu vreau să devin medic. A încercat Arvunel de la ‘Farmacia Inimii’ și a făcut infarct. Nu, nu vreau să mor !

Am lucrat până acum pentru Ceocolata. Ea plasa forță de muncă în străinătate, dar a săltat-o Portocală. A rămas săltată. Și la fel de exaltată. Și-a făcut din nou firmă, dar nu mai merg acolo.

În presa scrisă am lucrat. Ar fi minunat să mai lucrez, mai ales că mă întâlnesc cu Nașul. Ce bine că vine cu Pomădatu’, care e de la mine din oraș. Dacă nu vine cu prietena lui- celebra în pantofii ei de casă-, aș putea sta de vorbă cu el despre Munţii Apuseni, deși , mi se face oarecum greață pentru că și-a ras părul de pe mâini și de pe degete.

Dacă n-o să reușesc, atunci mă lipesc de părinții fondatori. Ce-ar fi să merg pe sticlă ?. Arăt foarte bine. De vorbit vorbesc mai greu, însă asta se va remedia atunci când voi câștiga 10.000 euro/luna, ca să-mi pun dantura. Da, va veni Varanu’cu Jana de la ‘In pruna presei’, la fel și cu Pastoru’, recent premiat. Și cu Tonomatu’. A..nu ! Cu Tonomatu’nu-mi face plăcere să mă întâlnesc. E alunecos. A lucrat la Dipdip, ăla gravat pe vitrina magazinului, dar mai ales că a făcut mecanica fluidelor cu Dragobete Gât-Scurt. Sau cu Julieta. Habar n-am !

Oricum o să mă consult cu prietenul meu Chichibun. E cel mai bun prieten al meu și locuim la același etaj. Îmi spunea că se spală pe dinţi chiar şi atunci când doarme. Ceea ce nu-i un lucru grav.

La etajul 22 , într-un bloc alăturat, stau părinții-intelectuali ai unor copilași de la Grădi. Aș putea să devin intelectual. No, hai la cenaclu ! mi-a zis într-o zi, pe stradă, unul dintre ei. Era însoțit de Minima Moralia, soția lui, o intelectuală rasată, dar cam păroasă. Ajuns acasă, dintr-o suflare am citit jumătate din Egipteanul. E ceva!

Nimic nu este pierdut atunci când crezi cu adevărat că poți deveni cineva. Ce-ar fi să țin aproape și cu ceilalți părinți sus-puşi ? Dacă într-o zi mă vor trece pe vreo listă pentru a fi și eu parte a Statului Paralelipipedic ? Știu că vor veni la serbare Genunche , Mitralieră și Șoferul , lângă care aș putea să mă așez. Ei sunt cei care fac și desfac toate ițele încâlcite ale puterii.

Îmi cunosc limitele, totuşi. Nici prin gând nu ar putea să-mi treacă, să mă așez lângă Pisicu’ , Marinaru’ sau Hitleristu’. Ei au gustat sau gustă din plăcerile și necazurile puterii și uite ce au ajuns.

Cel mai bine ar fi să mă fac expert judiciar. Mă așez lângă Bunăoară, care va face pe Moș Te’ndrum, și care va împărți daruri alese aduse de Prinurmare și Ciordache. Păi ce, Prinurmare nu și-a făcut fiul notar și peste noapte lector !? Eu nu aș putea, mâine, să fiu pe vreo listă și să mi se ceară expertiză ? Ba da !

E timpul să mă pregătesc de serbare. Ma duc să mă spăl pe dinţi.

Cucuveaua Mov, prietenă cu mine și cu Ţuţica pe Gmail, Facebook, WhatsApp, Yahoo, Twitter și mobil, m-a sunat spunându-mi că trece să ne ia . E o simpatică. De multe ori glumește și ne spune cât de mult ne iubește. Ar face orice pentru noi, draga de ea. E în stare să treacă și prin ușă, doar să ne salute.

Nuştiu cum o să fie această zi grea, dar sper să #Rezist .


Maπa Teldrum

 

 

 

 

 

 

 

Teldrum a aparut in 2007, anul aderarii Romaniei la UE, cu suprafata de 5959,23 ha declarata la APIA Teleorman. Suprafata provenea, am putea zice, de la Agroindustriala SA Turnu Magurele, firma falimentara, cumparata ‘la pont’ de catre Teldrum. Insa, dupa ‘ prospectiunile’ Rise Project, constatam ca cele peste 5.000 ha de pamant aflate in zestrea Agroindustriala SA, fusesera retrocedate proprietarilor de drept, in momentul cererii de subventie din 2007 depusa la APIA Teleorman de catre Teldrum.

Si atunci, ne intrebam, de unde a avut Teldrum atat de mult teren in 2007 de a declarat 5959,23 ha?

La momentul 2007 nicio firma sau fermier nu stia sa citeasca o harta format A0. Functionarii Apia au fost instruiti incepand cu 2006 sa se orienteze pe astfel de harti, dar si sa-i invete pe fermieri cum pot sa-si identifice terenul. Astfel de harti aveau si primariile din toate comunele tarii. Intr-un cuvant, si unii si altii se cam uitau ca mata in calendar.

Majoritatea fermierilor a inceput sa afle de faptul ca pot beneficia de subventii abia din 2008. Pana in 2009, cand a aparut IPA Online, softul geografic APIA(operational din 2010), toate identificarile s-au facut cu o precizie foarte mica.

Altii, gata pregatiti si bine informati de catre unii din APIA Central, au inceput sa declare suprafete mari, cu gandul ca, in anii urmatori, cei care isi vor revendica dreptul de proprietate sa semneze contracte de arenda cu cei care le-au ocupat si lucrat in mod abuziv terenul. Astfel de firme au stiut din timp, inainte de anul aderarii, exact ceea ce se va intampla, si si-au achizitionat utilaje agricole, astfel incat, noii proprietari care isi vor revendica terenul, sa renunte la subventie si sa prefere arenda ‘generoasa’ impusa de arendas.

In anul 2008, Teldrum a declarat la APIA 5989,37 ha. Datorita actualizarii blocurilor fizice prin inlocuirea hartilor satelitare vechi cu altele noi, Teldrum a declarat in 2009 o suprafata de 5451,77 ha.

In 11.05. 2010 Teldrum declara 5201,07 ha si imediat, conform Rise Project, a facut in 26.05.2010 un imprumut la Unicredit Tiriac de 18.000.000 lei, imprumut garantat din bani publici, de Consiliul Judetean Teleorman, CNADR –Regionala de Drumuri si Poduri Bucuresti, Consiliul Judetean Constanta si Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura-Centrul Judetean Teleorman.

APIA Teleorman s-a constituit debitor-constitutor  persoana juridica, prin ‘ cesionarea drepturilor de creanta prezente si viitoare nascute din schema de plata unica pe suprafata din 2010…’ invocand art. 36 din Legea 99/1999 si contractual dintre Unicredit si Teldrum de imprumut din 26.05.2010, fara sa invoce conventia APIA-Unicredit Tiriac,daca aceasta a existat la acea vreme, prin care agentia elibereaza adeverinte pentru ca fermierul sa faca imprumutul punte, exclusiv pentru finantarea capitalului de lucru in agricultura. Nu pentru asfaltat!

Daca nu a existat conventia APIA-Unicredit la acea data, Apia nu avea dreptul sa elibereze adeverinta necesara firmei Teldrum pentru imprumutul bancar. Mai ales ca era vorba despre fonduri comunitare. Nu vorbesc de celelalte institutii ale statului devenite garante pentru imprumutul bancar al Teldrum.

Pentru aceasta, Teldrum a fost nevoita sa-si comunice automat la APIA contul bancar deschis la Unicredit, urmand ca viitoarea subventie pe 2010 sa-i revina bancii.

In 2011 Teldrum a declarat la APIA 5197,67 ha, data la care ar trebui verificat daca a fost returnat creditul bancar de 18.000.000 lei. Daca nu, suprafata declarata in documentul eliberat pentru banca, in momentul cesionarii in 2010, trebuia sa fie identica cu suprafata declarata  la APIA in 2011.

In 2012 Teldrum a declarat la APIA suprafata de 624,72 ha. Firma trebuia sanctionata pentru nerespectarea Bunelor Conditii Agricole si de Mediu in Romania, GAEC 5-Nu este permisa  arderea miristilor si a resturilor vegetale pe terenul arabil, conform Ordinului MADR nr.30/8.02.2010, ceea ce trebuia sa fie un factor de risc pentru APIA. Dar acest lucru nu s-a intamplat, ceea ce, ar fi generat  un factor de risc si pentru banca.

Si era vorba de peste 100 ha!

Teldrum nu a fost niciodata la control clasic sau prin teledetectie. Situata in 2014 sub lotul de teledetectie cu 603, 63 ha, culmea, a scapat de control.  Oricum, se vede de la o posta faptul ca firma a fost protejata de catre APIA Teleorman. Si nu numai. In 2013 a declarat 620,19 ha, in 2015, 565,01 ha si in 2016, 50,58 ha.

Incepand cu 2017 nu a mai depus nicio cerere, suprafetele ei regasindu-se in marea majoritate la firmele satelite: SC Gransiloz, SC Zooveg 2010, SC Agrotrust sau SC Romcip.

In perioada 2008-2013 Teldrum a beneficiat de 2.202.679 Euro.


Laura Cristi


Atentie, Laura nu este Aghata Christie !.

Este Laura Codruta Kovesi, asa cum Cristi nu este Christie. Cristi sa nu va inchipuiti ca ar putea fi Hercule Poirot.

Nu. Este Cristi Danilet.

Am asociat celebrele nume pentru a scoate in evidenta tenacitatea de investigator a Laurei Codruta Kovesi, dar si sonetele aduse Laurei de catre Cristi Danilet, mai ceva ca Francesco Petrarca. Pentru el, Laura Kovesi, Monica Macovei si Livia Stanciu sunt exemple de urmat, restul lumii facand parte, asa cum se exprima pe propriul blog, din tagma mocirla.tv sau santajul.tv, cu aluzie directa la televiziunea lui Felix.

Traim intr-o lume a oglinzilor strambe in care foamea de adevar ne face sa privim alternativ cum sunt umflati pe rand aparatorii democratiei sau detractorii ei, imaginile celor doua tabere schimbandu-se in functie jocul intereselor.

Recent Inspectia Judiciara a facut un control la DNA ca urmare a unor sesizari facute de Laura Kovesi, privitor la activitatea procurorului Mihaiela Iorga, proaspat destituita din structura centrala a DNA. In timpul anchetei, Inspectia Judiciara ar fi cerut dosarele lui Iorga, insa Kovesi ar fi refuzat sa le puna la dispozitie. O publicatie de orientare juridica a pus mana pe raportul de control, scapat pe sub usa redactiei de catre un magistrat, si, astfel am aflat de refuzul lui Kovesi, motiv pentru care s-a dat apa la moara detractorilor democratiei.

La scurt timp, aparatoarea democratiei a aparut cu un alt raport al Inspectiei Judiciare prin care se aduceau laude Laurei.

Dar ia sa schimbam oglinzile si Laura & Co sa treaca in tabara detractorilor iar mocirla.tv in locul aparatorilor democratiei.

Va prezint mai jos o plangere penala, nr. dosar 270/P/2015, adresata de catre Pintea Viorel, fostul dir. exec. APIA Satu-Mare, procurorului sef sectie Constantin Claudiu Dumitrescu si a procurorului sef serviciu Moraru Iorga Mihaiela. Plangerea s-a facut impotriva lui Marius Iancu, la data faptelor, procuror sef serviciu in cadrul DNA Satu-Mare, Eugeniu Avram, la data faptelor, prefect al Prefecturii Satu-Mare si Stelian Calugaru, la data faptelor, comisar sef al Directiei Generale Anticoruptie(DGA)-Serviciul Judetean Anticoruptie Satu-Mare, cu complicitatea mai multor persoane, printre care si Beniamin Les, fost ministru al Apararii. Bineinteles ca nu s-a intamplat nimic. Aici Laura apare in mod cert o aparatoare a democratiei prin faptul ca a sesizat Inspectia Judiciara, privitor la faptul ca Mihaiela Iorga nu si-ar fi instrumentat dosarele.
Faptul ca a refuzat Inspectiei Judiciare, in timpul controlului, sa puna la dispozitie dosarele neinstrumentate ale Mihaielei Iorga, o plaseaza pe Kovesi in postura de detractoare a democratiei.

Sa va explic de ce : Pintea Viorel a facut aceasta sesizare privind fraudele la bugetele comunitare ale unei firme inregistrata la APIA, in care sunt implicati cei care fac obiectul plangerii penale, din postura in care el insusi avea deschis un dosar penal pentru luare de mita. Ajuns cu dosarul in apel, la Curtea de Apel Oradea, pentru a-si demostra nevinovatia, Viorel Pintea a cerut instantei sa solicite parchetelor toate plangerile pe care le-a formulat atat inainte cat si dupa ce i s-a intocmit dosarul penal pentru luare de mita. In data de 10.10.2017 a avut loc sedinta finala la Curtea de Apel Oradea, si, culmea, instanta a decis amanarea pronuntarii pe 25 oct. 2017. In mod logic, instanta de apel a solicitat si prezenta plangere cu nr.dosar 270/P/2015, insa, conform detractorilor democratiei, Laura Kovesi, refuza sa puna la dispozitie dosarele instrumentate de catre Mihaiela Iorga, implicit instantei de apel de la Oradea, blocand decizia finala intr-un dosar fabricat, vaduvindu-l pe Pintea de o judecata dreapta.

Oamenii trebuie sa vina cu speranta ca au in fata un judecator care cunoaste legea, dosarul si intelege miezul cauzei’ , spunea Cristi Danilet pe blogul sau. Ce frumos suna! Si daca nu e asa!?. Nu discut cauza mea. Sunt cu ea la CEDO dupa sase ani pierduti prin Tribunal si CA Cluj sau IJ si ICCJ din ‘orasul prabusirilor’. Cu experienta dobandita in activitatea pentru care am fost dat afara dintr-o institutie a statului iar o alta mi-a aratat degetul mijlociu drept indicator spre CEDO, am devenit sfatuitor pentru altii. Vazand sentinta pe fond din dosarul penal nr. 2006/89/2014, de la Tribunalul Satu-Mare a lui Pintea Viorel, acesta a contestat interceptarile DGA de la dosar, iar judecatoarea a motivat prin faptul ca DGA avea acest drept, pentru ca face parte din MAI, iar APIA e o agentie subordonata MAI. In fond, la vremea respectiva interceptarile le facea SRI, iar APIA este o agentie din subordinea MADR. Deci cum e cu legea? Un alt caz este penultimul articol de pe blogul meu-publicat si intr- un ziar din Hunedoara-, care a facut obiectul unei plangeri penale din partea unui fermier din Maramures, impotriva celui care face obiectul textului meu si care de ani de zile primea subventie APIA pe o groapa de gunoi. Stiti ce a facut procurorul structurii locale a DNA? L-a intrebat pe reclamant cine i-a intocmit plangerea si i-a comparat scrisul cu scrisul de pe plicul expediat la DNA local. Mai bine citea materialul probatoriu iar cu masina si un aparat foto putea sa mearga la groapa de gunoi pentru a ancheta. Groapa e acolo, dosarul ‘in lucru’, locatia: Sighetul-Marmatiei.

Cam asta ar fi treaba cu miezu’ si dosaru’, cu aparatorii si detractorii democratiei, cu sperantele noastre desarte.



Prezentul articol nu încearcă să stabilească o posibilă natură penală a faptelor lui Les Gabriel Beniamin, fost ministru al Apărării, Lazin Nicolae Flaviu, dir. exec. adj. APIA Satu-Mare şi fost secretar de stat în MADR, poliţiştilor, procurorilor sau a actualului dir. exec. APIA Maramureş, Urs Ioan Florin. DNA-ul are o ‘ chită’ de mâncat şi nu vrem să-i luăm ‘ bucătura’ de la gură.

Este vorba de traseul unei livezi de aproximativ 500 ha inundată de vegetaţie nedorită şi lăsată în paragină, de pe care s-au luat subvenţii cu acordul APIA. Persoanele implicate în această luptă au constituit în stil mafiot o adevărată ‘apărare siciliană’, pentru a stopa orice intervenţie a instituţiilor de forţă ale statului român, de a da curs sesizărilor de fraudă şi de a recupera prejudiciul adus Fondului European de Garantare Agricolă(FEGA).

Vina este şi a ADS-ului care anual a dat în arendă aceasta suprafaţă , cândva o livadă, fără a urmări dacă arendaşii au respectat caietul de sarcini chiar şi pentru perioada de un an sau doi de arendă.

Agenţia Domeniilor Statului(ADS)scoatea la licitaţie în 29.12.2016 prin Direcţia Administrare Patrimoniu, anunţ nr. 98.435, suprafaţa de 567,79 ha liberă de contract, astfel: 501,32 ha teren agricol, şi o suprafaţă neagricolă de 66,47 ha, ambele aflate în portofoliul POMICOLA SA-HOMOROD. Numai că, Pomicola SA Homorod este radiată din data de 9 Decembrie 2016.

La data de 1.03.2017, ADS revine şi anunţă aceeaşi suprafaţă de 567,79 ha liberă de contract: 2,14 ha arabil, 5,77 ha fâneţe, 0,30 ha vii, 493,11 ha livezi, 15,98 ha ape,bălţi, 27,44 ha drumuri, 8,77 ha curţi,construcţii şi 14,28 ha neproductiv. Repet, Pomicola SA Homorod era radiată din data de 9 Decembrie 2016, aşa cum se observă pe site-ul Ministerului de Finanţe.

Pe portalul de justiţie, în data de 30.06.2016 Tribunalul Satu-Mare, în dosarul 4552/82/2005, aprobă raportul final de activitate şi admite cererea formulată de lichidatorul judiciar CABINET INDIVIDUAL DE INSOLVENŢĂ ARDELEAN IOSIF PENTRU SC POMICOLA HOMOROD SA. Dispune închiderea procedurii falimentului debitorului SC Pomicola Homorod SA-Hotărâre 347/2016.

Ne întrebăm cum poate o firmă radiată şi falimentară să anunţe faptul că mai are în portofoliu suprafeţe de arendat?

De-a lungul timpului suprafaţa de 567,79 ha a fost neproductivă, după cum se vede in imagine, iar arendaşii, conform caietului de sarcini, ar fi trebuit să o lucreze şi să plătească arendă.

În 1.06.2007, pe această suprafaţă s-a făcut primul contract de arendare dintre SC POMICOLA SA-HOMOROD şi firma GLC CHAMP-PROD SRL Negreşti Oaş, administrată de Zaha Cristian.

Nouă proprietară şi-a depus cerere de subvenţie în 2008, 2009 şi 2010 la APIA Satu Mare, luând subvenţie pentru o suprafaţă de 566,82 ha declarată livada în localitatea Homoroade.

În urmă nerespectării clauzelor contractuale, administratorul judiciar al SC POMICOLA SA-HOMOROD a cerut împreună cu Primăria Homorod insolvenţa firmei GLC CHAMP-PROD SRL. Radierea acesteia din Registrul Comerţului s-a produs la data 23 Februarie 2015.

Pe firmament, ca din senin, apare o nouă firmă, SC ANIMAL CONSULT S.R.L., care arendează aproximativ aceeaşi suprafaţă şi accesează subvenţii APIA în 2011 şi 2012.

Menţionăm faptul că plantaţia pomicolă apare sub lotul de teledetectie în 2010 şi 2015 şi nimeni nu observă sau se face că nu observă cum plantaţia este invadată de vegetaţie nedorită şi neintretinută, chiar dacă fostul director executiv al APIA Satu-Mare, Viorel Pintea, făcuse plângere penală şi anunţase conducerea centrală a APIA despre aceste nereguli.

În 2014, înainte de a fi săltat de procurori, fostul dir. general APIA, Dorel Benu, îl detaşează pe Pintea la un centru judeţean din Moldova.

Lui Pintea îi ia locul, cine credeţi, Les Gabriel Beniamin, devenit ulterior ministru al Apărării, care retrage plângerea lui Pintea de la Poliţia Satu-Mare, împotriva neregulilor descoperite în jurul plantaţiei pomicole Homorod.

Pintea câştigă în instanţă măsurile luate împotriva lui de către Dorel Benu, se întoarce la APIA Satu-Mare şi printr-o plângere penală adresată de data aceasta structurii centrale DNA, procuroarei Mihaela Iorga, descrie ’apărarea siciliană’din jurul plantaţiei pomicole.

Drept răspuns, procurorii îi organizează lui Pintea un flagrant şi-l arestează, înlăturându-l definitiv de la APIA Satu-Mare. Imediat conducerea APIA Satu-Mare este preluată de către Les Gabriel Beniamin.

Urmărind traseul celebrei suprafeţe pomicole plină de spini, o regăsim declarată în 2015 la APIA Baia-Mare de către un fermier pe nume DUNCA Vasile.

Organele de cercetare penală verifică în acest moment motivele pentru care DUNCA Vasile a declarat doar în 2015 suprafaţa de 493,11 ha arendată de la POMICOLA SA-HOMOROD şi dacă a beneficiat de ajutoare excepţionale date de catre Comisia Europeană pomicultorilor ca urmare a embargoului rusesc. De asemenea, cercetările privind embargoul rusesc se fac şi pe marginea dosarului deschis de OLAF în cazul dir. exec. APIA Baia-Mare, Urs Ioan Florin cu a sa firmă SC POMICOLA SA Şomcuta Mare.

Dosarul penal a lui Pintea este în stand-by, la fel cum s-au blocat şi plângerile penale ale acestuia împotriva ‘e4 c5’.
Nu, ‘e4 c5’ nu este vreun complet de judecată.

Este o deschidere în şah denumită ‘apărarea siciliană’.


Mai sunt câteva zile până în 18 iulie 2017, dată la care APIA trebuie să rezolve supradeclarările blocurilor fizice și suprapunerile parcelelor declarate în aceste blocuri fizice sau în altele care nu au supradeclarări.
Nimic mai prost decât așa ceva!

Adică, începând cu data de 1 iulie 2017, inspectorii de teren şi-au încărcat GPS-urile pentru controlul pe teren cu toate parcelele declarate de către fermieri până la această dată, s-au dus în teren la măsurat, revenind în agenție la toamnă, descărcând măsurătorile şi suprapunându-le peste deja modificatele parcele rezultate din suprapuneri și supradeclarări. E clar că mii de fermieri vor fi sancționați, fără să-și dea seama, APIA justificând apoi în rapoartele de debit sau automat în baza de date, la controlul administrativ, faptul că există diferențe între suprafața măsurată și cea declarată.
Mai întâi trebuiau rezolvate suprapunerile și supradeclarările la nivel de țară, pentru ca apoi să fie emise ordinele de control clasic pe teren și prin teledetecție. E simplu ca bună ziua!

Acest lucru îi convine de minune unei agenții, aşa cum este APIA, producătoare după cum se vede de posibile infracțiuni și de posibili infractori.
Stați liniștiți, dragi fermieri, până și reprezentanții voștri sunt într-o ‘întovărăşie’ cu APIA.

Cu câteva săptămâni în urmă am prezentat pe blog situația gravă de la Centrul Județean APIA Maramureș, pe dir. exec. Urs Ioan Florin, un personaj controversat și conectat la toate structurile de forță locale ale statului, precum și structurilor MADR și APIA centrale. Orice sesizare ai face, oricărei instituții, acest individ află imediat.
E absolut normal ca în atare situație Urs să se înconjoare la APIA Maramureș, de o structură de tip mafiot care îi este fidelă. Nora unui președinte de asociație, parte din Federația Pro Agro, a fost angajată de Urs, iar după două zile a plecat în maternitate. Recent s-a întors la serviciul Controale pe teren Apia Maramureș, dar lucrează la secretariat. Fiul lui Urs este consilier la APIA Satu Mare și nu figurează acolo aşa cum nici nora preşedintelui de asociaţie nu figurează la APIA Maramureş. Cum să figureze, când de la APIA Satu-Mare a plecat Leș Benjamin în poziția de ministru al Apărării iar acolo mai lucrează Lazin Nicolae Flaviu, fost secretar de stat la MADR?. APIA ascunde în mod intenționat declarațiile de avere și interese ale celor două beizadele, noră și fiu, așa cum se va vedea și mai jos în cazul Ţiplea Liliana. Mai mult, declarațiile de avere și interese nu sunt actualizate decât în centrele lipsite de ‘ interes’.

‘MătuşaTamara’ de la APIA

La Centrul Local APIA Sighetul Marmației se află o individă, poate cea mai bogată persoană din întreaga agenție, dacă e să privim doar declarațiile de avere și interese. Numele ei este Ţiple Liliana şi este şefa Centrului local APIA Sighetu Marmaţiei.
Tipa a terminat dreptul la o ‘privată’, a lucrat într-o bancă apoi a încercat să se facă notar. Ar trebui să cunoască legislația APIA foarte bine dar și prevederile Codului penal privind falsul în declarații.

Mai întâi să ne ocupăm de declarațiile de avere și interese pe care le găsiți pe site-ul APIA, la Centrul Județean Maramureș, pe numele Ţiplea Liliana. Aceasta a cumpărat un imobil în 2014, în valoare de 19.100 euro, de la Primăria Sighetul Marmației prin Hotărârea nr. 39 din 26.06.2014. Căutând declarația ei de avere și interese din 2014 pe site-ul APIA se observă că ea nu există. Găsesc în schimb pe site-ul de integritate declarația din 2014 datată 6.06.2014. Era normal că nu putea declara ceva înainte cu 20 de zile de a cumpăra imobilul de la primărie, teren intravilan în suprafată de 191mp., proprietate privată a municipiului Sighetu Marmației, situat în municipiul Sighetu Marmației str. Iuliu Maniu 29, jud. Maramureș, identificat în C.F. Sighetu Marmației nr. 58497, cu nr. cad. 58497. Să cumperi o terasă lângă un hotel, fără ca Hotelul Casa Veche, cu nr. cadastral 52133 să aparţină familiei Ţiple ar fi ilogic. În fapt, toată lumea din Sighetul Marmaţiei ştie că hotelul aparţine acestei familii.

Dar, ce să vezi!? În declarația de avere și interese pe 2015, Țiple Liliana, prin act notarial își cedează bunurile mobile și imobile fiului său Țiple Bogdan, şi în care s-ar părea că nu apare suprafața de 191mp si hotelul. Suprafața probabil s-a volatilizat și în declarația din 2016. La fel şi hotelul. Falsul în declarații, dacă el există, se pedepsește conform Codului penal. Dar enorma proprietate deţinută de Ţiple Liliana, rezultată din declaraţiile de avere şi transferată pe repede înainte beizadelei Bogdan şcolit prin Elveţia şi evaluată de către o cunoscută femeie notar din Sighetul Marmaţiei, reprezintă subiect de interes nu numai pentru OLAF ci şi pentru omologul său DNA din România.

Cum să iei subvenție pe cioră(Coracias garrulus)?

Să trecem la problema cea mai gravă și anume că, atât tatăl acestei individe, Bledea Ioan,cât și soțul acesteia, Țiple Liviu, și-au depus cereri de subvenție la Centrul local Apia Sighetul Marmației.
Și care-i problema veți zice? Niciuna. Numai că, pe ambele cereri Țiple Liliana a intervenit cu parola ei în controlul administrativ, semnând de asemenea și deciziile de plată ale celor doi, ca şefă de centru local. Conform procedurilor APIA și celor europene, asemenea fapte dau naștere la suspiciuni de favorizare a rudelor deponente, și, mai grav, de posibile fraude la bugetele naționale și comunitare.

Și, ca să dovedim aceste suspiciuni din care am putea deduce și posibila avere făcută în dauna intereselor financiare ale Comunității Europene, conform declarațiilor de avere, vă prezit cazul penal în care se află Țiple Liliana și Țiple Liviu, în cârdășie probabil cu Urs Ioan Florin, APIA Central, Direcția Topografică Militară a MAN și Primăria Sighetul Marmației.
Țiple Liviu și-a depus și el, ca tot omul, o cerere de subvenție în ograda nevestei. Este un individ uns cu toate alifiile: a omorât două persone în 2004, beat fiind la volan, pentru care în dosarul nr. 1192/33/2005 de pe Curtea de Apel Cluj a luat 1an și 10 luni închisoare cu suspendare pentru ucidere din culpă, avand încă un dosar penal nr. 998/307/2017 la Judecătoria Sighetul Marmației cu obiect, desființarea de înscrisuri. El mai este expert judiciar și inspector daune, deținând împreună cu soția sume uriașe și acțiuni la firme profitabile din țara noastră.

Cu toate acestea, Ţiple Liviu în cârdășie probabil cu cei amintiți mai sus, declară la APIA de ani buni, o suprafață de 1 ha de teren arabil cultivat cu porumb.

Suprafața este groapă de gunoi.

Groapa de gunoi declarată la APIA este probabil proprietatea familiei Țiple având nr. cadastral 54468. Asta se deduce explicit din declarația de la APIA a lui Țiple Liviu, făcută pe aceeași suprafață cadastrată.

Cum se face că cei din APIA Central și APIA Maramureș, care actualizează anual blocurile fizice împreună cu Direcția Topografică Militară n-au observat? Oare responsabilul de dosar și Țiple Liliana, șefa de centru local să nu fi observat o astfel de neregulă? Nu îmi vine să cred că Urs Ioan Florin nu știa de groapa de gunoi din Sighetul Marmației? Cum de a eliberat primăria din Sighet adeverință pe groapa de gunoi, adeverință necesară lui Țiple Liviu pentru a solicita subvenție pe această suprafaţă?

Știți care este șmecheria? Cei care au actualizat blocul fizic au înregistrat terenul cu categoria principală de folosință, pășune, adică PP, iar la categoria secundară au înregistrat teren mixt, MX. Astfel a putut declara Țiple Liviu ani de zile porumb în teren arabil, TA, pentru că în categoria secundară MX poate intra și TA. Din acest motiv în Controlul parcelelor digitizate din IPA Online nu apare nicio avertizare privind incompatibilitatea categoriei de teren declarate cu cea stabilită prin actualizarea LPIS. De asemenea, Anexa 17_b, tot din IPA Online, trebuia să genereze automat incompatibilitatea de mai sus, însă, cineva a trecut în mod intenționat MX pentru ca Țiple Liviu să cultive porumb și să ia bani ani de zile pe groapa de gunoi plină de ciori a orașului Sighetu Marmației.

Groapa se vede din satelit de ani buni, însă cei din APIA nu au văzut-o. Bine că ‘dronele’ de culoare neagră care zboară deasupra gropii o văd, sunt cu miile și croncăne toată ziua.

Cu o astfel de hoție am putea suspecta faptul că întreaga avere din declarațiile de avere ale numitei Țiple Liliana ar putea fi provenită din posibila fraudare a fondurilor comunitare. Un argument în plus ar fi și faptul că, atât Urs Ioan cât și Țiple Liliana și-au înlăturat toți adversarii iar pe cei suspectați că li se împotrivesc sau îi demască, îi urmăresc, umilesc și le mai dau și cele mai grele munci în APIA pentru ca apoi să-i dea afară. De asemenea este suspect si transferul rapid al averii pe numele lui Ţiple Bogdan.

Răsfoind dosarul aflat pe rolul instanței Tribunalului Baia Mare a unei foste colege date afară de la Centrul local APIA Sighetul Marmației de către Țiple Liliana, te îngrozești ce afli: până la destituirea din funcție, cu acordul APIA Central, i-au anulat toate parolele pentru a nu mai putea lucra pe baza de date în control administrativ, i-au luat toate comunele arondate, masa, scaunul şi calculatorul și au ţinut-o lângă toaleta centrului local. Incredibil!

Asemănător mi-au făcut și mie când am fost dat afară din APIA de către un alt mafiot, dat afară la rândul său din APIA, tot de către un mafiot. Pentru asta am dat statul român în judecată la CEDO pentru delict de opinie, rămânâd în continuare consultant pentru fermieri.

Și, cu scrisul.

Aflarea adevărului și înlăturarea hoților și a hoțiilor merită tot sacrificiul nostru!


APIA la control

Începând cu data de 1 iulie 2017 APIA a început controlul pe teren pentru confirmarea suprafețelor declarate de către fermieri precum și verificarea îndeplinirii condițiilor de ecocondiţionalitate.

Încă de la început, fermierii nu trebuie să se sperie dacă sunt controlați și anul acesta. Dacă anul trecut au fost controlați și au fost găsiți cu nereguli, neregulile reprezintă factori de risc, factori care sunt introduși din nou în anul următor în analiza de risc. Analiza de risc se face automat în baza de date APIA, printr-un soft specializat, iar între fermierii selecționați la control pot fi în mod aleatoriu și cei care au mai fost controlați şi cu un an în urmă.

Desigur, veți spune : cum de Agricost care are peste 55.000 ha de teren arabil în celebra Insula Mare a Brăilei, nu a fost automat și obligatoriu controlată în 2013 când a preluat vechea sociatate SC TCE 3 Brazi a defunctului Culiţă Târâţă ?.
Mai ales că această firmă avea probleme cu controlul prin teledetecție în 2011 și 2012. Manevra a fost făcută discret, sucursala lui SC TCE 3 Brazi din Brăila, rămânând debitoare probabil și trecută în insolvență, iar noua firmă Agricost a apărut ca un prunc nou născut.
Cu toate acestea, procedurile APIA trebuiau aplicate și noua firmă Agricost înscrisă în Registrul fermierilor, trebuia controlată automat, printre factorii de risc fiind imensa suprafață a exploatației.

De ce nu s-a întâmplat acest lucru? Nu știm.

De fapt, suspiciunile fermierilor controlați consecutiv și cu suprafețe mai mici , nu sunt de ieri de azi. De asemenea, din interiorul APIA inspectorii de teren cinstiţi au suspiciuni că foarte mulți dintre colegii lor inspectori, nici nu merg pe teren la control , făcând măsurători din birou sau merg pe teren și măsoară contra cost parcelele fermierilor.

Dar să vedem cum se fac astfel de controale :

1. după ce se emite raportul de control, inspectorul încărcă în GPS parcelele fermierului din aplicația Intranet, Sivgis. Dacă imediat descarci din GPS fișierele într-un alt soft geografic(vezi fostul Lafis-LFK, predecesorul Sivgis, care a rămas pe calculatoarele private ale celor de la control pe teren), încarci puncte GPS pe perimetrul parcelei și miști vectorii, păstrând totuși suprafața, sau după caz modificând-o, dacă vrei să-i faci rău fermierului sau un « bine », apoi reâncarci datele din nou în GPS și le descarci în Sivgis, atașând poze vechi-toată operațiunea făcută din birou- va apărea ca și când ai fi fost pe teren.

2. numai că unii inspectori, avizi de bani, sunt atât de inconștienți încât nu-și dau seama că atunci când încarci datele din Sivgis în GPS apoi mergi în mod real pe teren și deschizi GPS-ul și măsori cu adevărat, apoi te întorci la birou și descarci măsurătorile în mod real din nou în Sivgis, se generează automat un fișier Excel cu toate punctele luate de către GPS în mod real din teren. Dacă fentezi și faci treaba asta din birou, se generează un fișier Excel dar fără puncte!. Asta se poate verifica de catre OLAF și DNA imediat printr-o descindere în toate centrele județene APIA.

3. inspectorii penali se deplasează câte o săptămână acoperind, spre exemplu, zone dificil de controlat atât la SAPS cât și la pachetele de agromediu. Măsoară contra-cost parcelele fermierilor ameninţându-i că dacă nu cotizează nu vor lua subvenție, le confirmă cu poze vechi sau poze la alte parcele, după caz, aceștia luând la final subvenție pe nedrept.

Astfel, inspectorul, pe aparatele GPS ale instituției și pe banii ei, măsoară contra-cost, urmând să descarce sau nu măsuratorile în funcție de modul în care exploatația este invadată sau nu de vegetație nedorită. Luând rapoartele de control din multe centre județene s-ar putea constata că astfel de inspectori, deși semnează câte doi pe documente, se duc singuri la control nerespectând metoda celor ‘4 ochi’.

Se pot întreba fermierii controlați, câți au fost la măsurat și cu cât au cotizat inspectorului și ei vor spune cu nonsalanţă adevărul. Totul este să se investigheze cu atenție și tact. Poate astfel, autoritățile de supracontrol române vor sparge mafiile locale apărute în jurul fiecărei agenții APIA din județe.