dnaÎntr-un comunicat DNA datat 12 septembrie 2016, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Alba Iulia au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar pe o durată de 60 de zile, începând cu data de 08.09.2016, a inculpatei ILIOIU CORINA-ISABELA, funcționar în cadrul A.P.I.A. – Centrul Județean Hunedoara – Serviciul Autorizare Plăti.
Cică, în perioada 2011- 2013, inculpata Ilioiu Corina-Isabela, în calitate de funcționar în cadrul A.P.I.A. – Centrul Județean Hunedoara – Serviciul Autorizare Plăti, a sprijinit o persoană să obtină pe nedrept fonduri europene în valoare totală de 400.860,56 lei, pentru o suprafată de pămant de 162,97 ha teren, pe care nu o deținea în realitate.
Concret, ajutorul acordat de funcționarul A.P.I.A. a constat pe langă acceptarea la plată a dosarului întocmit în fals de către fermier și în întocmirea unor documente utilizate ulterior în același scop (cereri, adeverințe, diverse formulare, etc).

Cum putea responsabila de dosar Ilinoiu Corina să comită singură atâtea fapte?

De bună seamă că inculpata nu putea să comită atâtea fapte dacă s-ar fi respectat legislația europeană și a APIA și dacă întreaga conducere ar fi vegheat la respectarea acestei legislații.

S-o luăm cătinel-cătinel, pentru a veni în sprijinul procurorilor.

Încă de la preluarea unui dosar de mare fermier la centrul județean, căci fermierul în cauză este un mare fermier cu peste 50 ha, responsabilul de dosar verifică dosarul și listează un formular care atestă veridicitatea, completitudinea și corectitudinea datelor din dosar.
Să presupunem, așa cum spun procurorii, că toate documentele prezentate de către fermier au fost false, înșelând vigilența d-nei Ilinoiu sau chiar în cârdășie cu aceasta.
Dar procedurile APIA nu puteau permite acest lucru, dacă ar fi fost respectată metoda ‘celor patru ochi’.
Nerespectarea acestei metode, în administrarea dosarelor de plată, a fost invocată și de către auditurile externe efectuate de Comisia Europeană. APIA s-a angajat încă din 2010, în mod ferm, că procedurile vor fi respectate, întocmind un plan de acțiune la nivelul întregii agenții.

În ce constă metoda ‘celor patru ochi’?

În cazul de față, introducerea datelor din dosarul fermierului aflat în culpă, în baza de date IACS a APIA, s-a făcut de către un consilier aflat în grad profesional mai mic decât d-na Ilinoiu sau de către un referent, cu o parolă de intrare diferită în baza de date. Introducerea datelor s-a făcut în mod obligatoriu cu dosarul în față, astfel încât, datele din dosar să corespundă cu datele de pe suportul electronic.
Mai mult, începând cu 2011 declarația fermierului s-a făcut electronic pe softul IPA Online. Toate parcelele declarate ilegal de către fermier trebuiau să se suprapună în perioada 2011-2013 cu parcelele declarate legal de către proprietarul autentic sau să declanșeze eventual supradeclararea blocurilor fizice.
Cazurile de suprapunere de parcele și/sau supradeclarare de blocuri fizice trebuiau, conform manualelor APIA, notificate și invitați fermierii aflați în conflict la discuții cu responsabilul de dosar Ilinoiu și cu documentele aferente fiecăruia.
Responsabilul de dosar trebuia să decidă care dintre documente sunt autentice. Pentru nelămuriri, responsabilul de dosar putea suna și la primăria în cauză, care ar fi eliberat adeverințe mai multor persone pe aceeași suprafață. Dacă fermierii nu au ajuns la niciu rezultat, decizia pe caz trebuia luată de instanţa de judecată, nu de către responsabilul de dosar.
Chiar dacă Ilinoiu a decis singură cine are dreptate, favorizând un presupus infractor, cineva ar fi trebuit la întâlnirea petru rezolvarea suprapunerilor/supradeclarărilor să semneze un formular de sancțiune, de renunțare la suprafața solicitată.

Dacă nimeni nu a semnat acest formular înseamnă că litigiul a rămas deschis iar la următoarele controale administrative în baza de date, Ilinoiu nu ar fi putut ‘împinge’ cererea spre plată, fără ca următorul consilier să nu observe neregula.
Controalele administrative în baza de date se fac succesiv de către consilieri diferiți, cu parole diferite, pentru fiecare operație în parte, conform principiului ‘celor patru ochi’, fiecare dintre aceștia având dosarul pe masă. De asemenea și acces și drept de control încrucișat în baza de date geospațială SIVGIS și IPA Online.

Faptul că nimeni nu s-a sesizat de nereguli în privința acestui dosar este tocmai datorită nerespectării principiului ‘celor patru ochi’.
Dacă acest principiu nu a fost respectat, înseamnă că vina se împarte în mod egal consilierilor care au întocmit în fals toate documentele administrative, fără să verifice dosarul în bazele de date alfanumerice(IACS) și geospațiale, inclusiv directorul executiv care a semnat deciziile de plată.


instruireSesiunea de depunere a proiectelor aferente Apelului de proiecte nr. 1/2016 Formare profesională pentru fermierii care dețin angajamente pe măsura 10 – Agromediu și climă în cadrul măsurii 1-Acțiuni pentru transferul de cunoștințe și acțiuni de informare, submăsura 1.1 Sprijin pentru formarea profesională și dobândirea de competențe se prelungește pană la data de 03.10.2016, oră 16.00.

Cine sunt beneficiarii  eligibili?

Beneficiarii eligibili sunt entităti publice sau private care activează în domeniul formării profesionale a adulților și care îndeplinesc criteriile de eligibilitate( persoane juridice de drept public; persoane juridice de drept privat cu scop patrimonial; persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial), care aplică individual sau în parteneriat cu entităţi publice sau private ca de exemplu: instituții de invătământ, asociații profesionale, institute de cercetare, institute și stațiuni de cercetare etc.

Care este grupul țintă?

Grupul țintă este format din fermieri și vizează numai persoane fizice care au angajamente pe măsura de agromediu și climă-M10 și care au domiciliul în regiunea respectivă.

Formare profesională de scurtă durată a fermierilor vizează dobândirea și imbunătăţirea cunoștințelor privind managementul durabil al terenurilor agricole, însușirea cunoștințelor privind implementarea angajamentelor de agro-mediu și climă, care să vizeze cel puțin aspectele legate de completarea și depunerea angajamentelor și cererilor de plată, măsurile de management aplicabile la nivelul fermei, necesare pentru conformarea la cerințele de bază și la cerințele specifice ale angajamentelor, precum și însușirea de metode de producție compatibile cu întreținerea și ameliorarea peisajului, respectiv protecția mediului și adaptarea la efectele schimbărilor climatice și reducerea noxelor din atmosferă-în special beneficiari ai măsurii de agromediu și climă-măsura 10.

Care este valoarea unui proiect?

Valoarea maximă eligibilă a unui proiect este de maxim 102.000 euro.Proiectul se va adresa instruirii unui număr cuprins între 100 și 400 de persoane din grupul tintă iar durată maximă de implementare a proiectelor depuse este de 18 luni.

Unde se depune cererea de finanţare?

Dosarul cererii de finanțare va fi depus de solicitanți la sediile Compartimentelor de Dezvoltare Rurală Județene (CDRJ), în original și copie, pe suport de hârtie și 2 (două) CD-uri care cuprind scan-ul dosarului complet al CF. Acestea vor fi depuse în plicuri sigilate având menționate ORIGINAL și COPIE precum și titlul proiectului și zona pentru care se depune propunerea de proiect.

 

Nr. crt.

Denumire CDRJ  

 Nr. de telefon,

 

Adresa

Pentru Zona 1 – Nord-Est
1. CDRJ IASI Tel: 0799203339

0799203337

 

IAȘI

B-dul Ștefan cel Mare și Sfânt, nr. 47-49, Cod 700064

2. CDRJ SUCEAVA Tel.  0799203366

0799203365

 

SUCEAVA

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 3,Cod 720262

Pentru Zona 2 – Sud-Est, Sud, Bucureşi-Ilfov
3. CDRJ  BRAILA Tel. 0799203342

0736600888

BRĂILA

Calea Călărașilor, nr. 58, Cod 810212

4. CDRJ CONSTANTA Tel.  0799203369

0799203368

 

CONSTANTA

Str. Revoluţiei din 22 decembrie 1989, nr. 17-19

5. CDRJ GALATI Tel.  0799203371

0799203373

GALAŢI

Str. Domneasca, nr. 96, Cod 800215

6. CDRJ ARGEȘ Tel: 0736600876

0799203335

 

PITEȘTI

Str. Armand Călinescu, nr. 44, Cod 110047

7. CDRJ DAMBOVITA Tel.  0799203344

0799203347

TÂRGOVIȘTE,

B-dul I.C. Brătianu, nr. 23, Cod 130153

Pentru Zona 3 – Sud-Vest
8. CDRJ DOLJ Tel.  0799203375

0799203377

CRAIOVA DOLJ

Str. Nicolae Romanescu,nr.39D

9. CDRJ GORJ Tel.  0799203382

0799203379

TÂRGU JIU

B-dul Victoriei, nr. 98, Cod 210156

Pentru Zona 4 – Vest
10. CDRJ HUNEDOARA Tel. 0736600914

0799203351

DEVA

B-dul 22 Decembrie, nr. 222, Cod 330162

11. CDRJ TIMIS Tel. 0799203383

0799203386

 

TIMIȘOARA

Piața Libertății, nr. 1,Cod 300077

Pentru Zona 5 – Nord-Vest
12. CDRJ MARAMURES Tel. 0799203357

0799203352

BAIA MARE

Str. Gheorghe Șincai, nr. 46,Cod 430311

13. CDRJ SATU MARE Tel. 0799203389

0799203390

SATU MARE,

str. Lăcrămioarei nr.37 corp B cod poștal 440067 (Platforma agricola, lângă Direcţia Agricolă și DSVSA )

Pentru Zona 6 – Centru
14. CDRJ ALBA Tel. 0799203391

0799203395

ALBA IULIA

Calea Moţilor, nr. 112,Cod 510065

15. CDRJ SIBIU Tel. 0799203360

0799203361

SIBIU

Str. Someșului, nr. 49,Cod 500003

Pentru a fi eligibil în cadrul proiectului, persoanele din grupul tintă, fermierii, trebuie să fi semnat un angajament de agromediu și climă depus la APIA pentru măsura de agromediu și climă din cadrul PNDR 2014-2020.

AFIR prin APIA va putea pune la dispoziția solicitanților care vor semna contracte de finanțare pentru furnizarea serviciilor de formare profesională prin submăsura 1.1 bază de date cu beneficiarii măsurii de agromediu și climă cu domiciliul în regiunea pentru care a semnat contractul de finanțare, în baza unei solicitări din partea acestora.

Furnizarea acțiunilor de formare profesională se va realiza pentru fiecare fermier, pe bază acceptului acestuia fără discriminare pe criterii de varstă, sex, rasă, origine etnică, apartenenţă politică sau religioasă.


Principiile teledetectieiPlățile pentru cererile de sprijin pe 2015 nu au fost finalizate. Funcționarii APIA trebuie să finalizeze aceste plăți concomitent cu prelucrarea cererilor de subvenție pe 2016.

În acest sens, agenția caută un prestator pentru a-i face serviciile de teledetecție pentru anul 2016. După cum sună anunțul de pe e-licitație.ro, la capitolul cerințe, ‘dovada că în ultimii 3 ani au fost prestate servicii similare cu cele care fac obiectul prezentului contract’, nu mai încape nicio îndoială că firma Gauss SRL din Timișoara, abonata la banul statului precum Siveco și Teamnet, va câștiga și de data aceasta contractul cu APIA, în valoare de 8.847.650 RON, fără TVA.

Spre deosebire de alți ani, România are alocată o cotă de imagini de cca 30.000 km2, distribuită în 20 de zone, fiecare zonă acoperind o suprafață de imagine de 1.500km2.

Sub aceste zone se estimează că vor putea fi controlați prin teledetecție un număr maxim de 85.000 de fermieri.

Ei vor fi împărțiți în două loturi:

-lotul 1 cu județele aferente MM, BN, SM, SJ, BH, CJ; MS, AB, SB, HD, AR, TM, CS, VL, AG, OT, TR, DJ și MH, și vor viza dosare de sprijin pentru parcele situate aproximativ în jumătatea de Vest a țării.

-lotul 2 cu județele aferente BT, SV, ÎS, VS, HR, BV, CV, BC, VN, GL, BR, BZ, CL, ÎL, CT, PH, DB, IF, GR, TR și AG, și vor viza dosare de sprijin pentru parcelele care sunt situate aproximativ în jumătatea de EST a țării.

În rest, rămâne cum am stabilit. APIA se prezintă aproape la toate licitațiile cu persone suspectate de corupție. Persoanele care dețin funcții de decizie în ceea ce privește organizarea, derularea și finalizarea procedurii de atribuire a acestui contract de teledetecție, sunt: Horumba Nicolae, Kmen Paul Eduard, Birca Constantin, Kerekes Melinda Klara, Gavrilă Cristina, Radu Gheorghe, Croitoriu Patrice-Cristian, Fotache Georgiană, Frunză Florin, Demian Adina Raluca, Dobre Mihai Constantin, Mihaila Dumitra, Deaconu Elena, Hiru Adrian Constantin, Pandaru Elena Roxana, Marinescu Mihaela , Zaharescu Petre, Stănescu Mihaela.

Despre Melinda Kerekes, fost director general adjunct al APIA, actualmente director al Direcției economice a APIA, știm că în data de 6 octombrie 2015, a fost retinută pentru abuz în serviciu asimilat infracțiunii de corupție în formă agravată și continuată și instigare la spălarea banilor.

Horumba, Kmen și Birca sunt directori numiți de Irimescu, pentru că fostă conducere, APIA în frunte cu directorul general Dorel Gheorghe Benu, a fost decapitată de către DNA.

În acest provizorat de la APIA, la care se adaugă minciunile lui Horumba, Irimescu și Ciolos privind data de finalizare a plăților pe 2015, nu mai miră pe nimeni neîncrederea fermierilor în funcționarii agenției și ministerului sau în ceea ce privește modul cum sunt controlați clasic sau prin teledetecție, despăgubiți sau plătiți.

E bine de ştiut faptul că toţi fermierii care în 2016 se vor afla în control prin teledetecţie, vor fi ultimii la plată, aşa cum s-a întâmplat şi în anul de cerere 2015.

Nu trebuie să disperaţi, dacă v-aţi identificat corect parcela şi cultura. Trebuie să vă chibzuiţi mai bine banii primiti pe cererea din 2015, astfel încât, să vă ajungă pentru însămânţările din primăvara lui 2017 şi pană la data la care veţi încasa subvenţia pe 2016.


 

argentina intalnire pa_la_rie palarie

Plimbările miniștrilor pe banii bietului nostru stat, par a fi fără sfârșit. Achim Irimescu, demn urmaș a lui Daniel Constantin, a început și el promenadele fără număr la expoziții agricole de pe mapamond.

Fără să respecte tradiția românească, Irimescu a făcut cu capul gol o vizită în Argentina în perioada 27-30 iulie 2016, înainte de 15 august când se sărbătorește Sfântă Mărie.

După 15 august, vremea se răcește, urmând să schimbi pălăria cu căciula, conform zicalei.

La întâlnirea de la ministerul de resort din Argentina, Irimescu a fost însoțit de Radu Roatiş Chețan, președinte al Autoritătii Naționale Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, și Ionuț Paul Petrescu, director de cabinet al ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Comunicatul MADR prezintă astfel delegaţia, la care e ataşată o singură poză.

Numai că, Ministerul Agroindustriei din Republica Argentina prezintă delegația diferit iar presa argentiniană ataşează şi alte poze:’ Ministrul român a fost însoțit de directorul de cabinet, Ionuț Petrescu, Radu Chețan, președintele Autorității Naționale Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor România (ANSVSA), Carmen Podgoreanu, ambasadorul României în Argentina și Andrada Bâdârâc-Berezintu, consul al României în Argentina.’

D-na cu pălărie roşie, este soția fostului deputat PSD, Radu Podgoreanu. Ultima funcție ocupată de acesta, înainte de a veni la MAE, a fost aceea de administrator al firmei Suberek &Bretzel SRL. Fiul celor doi este consilierul lui Cătălin Ivan, europarlamentar PSD.

Diplomația românească împânzită de neveste, soți, amante, rude și copii, care se schimbă la fiecare alegeri parlamentare, întregeşte imaginea unei Românii instabile din toate punctele de vedere.

Irimescu a gândit fără pălărie în cazul unui eşec al întâlnirii, evitând discret în comunicatul MADR să pomenească de escorta de partid din delegația sa.

Puțin i-a păsat de fermierii aflați în dificultate din cauza intemperiilor naturii, lipsei subvențiilor sau grevei foamei a unora dintre ei, din fața MADR.

În loc să-și fi trimis un secretar de stat cu o echipă specializată și să fi stat în coasta agențiilor din subordine pentru a accelera plata subvențiilor sau accesarea de proiecte noi din noul PNDR, a preferat să mergă să admire genetica animalelor din rasele Brangus și Hereford și să le spună argentinienilor că vita argentiniană este cunoscută românilor. Cunoscută dar nu şi pe mesele lor, am zice noi.

Vizita în Argentina a fost mai degrabă o mișcare politică dictată de la Bruxelles, comunicatul ministerului de resort argentinian exprimând acest raționament: ‘Argentina urmăreşte să consolideze modelul său de producție pe piața europeană, să continue să consolideze relațiile internaționale, ministrul Industriei Agro, Ricardo Buryaile, și cabinetul său, a primit pe șeful Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Regionale din România, Achim Irimescu, cu care a făcut turul Expoziției rurale.’

Dacă după 15 august Irimescu își va pune căciulă, înseamnă că vizita cu capul gol în Argentina va avea efect și putem face ceva în pălărie.


Silvia Silvia Sirbu SS

La nici 27 km de Deva și aproximativ 4 km de comuna Băița, se află satul Hărţăgani. Un sat de duci și ducese, dacă e să ne luăm după toponimia numelui.

Satul, în fond, este ‘un picior de plai, o gură de rai’. Aici, o prințesă desprinsă parcă din basmele lui Petre Ispirescu, sfințește locul.

Este vorba despre Silvia Sîrbu, căreia îi mulțumesc pentru acest interviu.

Silvia, ce fapte bune ai făcut de ai ajuns în raiul ăsta?

În 2009 eram în vizită la niște prieteni în acest sat. Împreună cu prietenul meu cochetam cu ideea de a ne face o casă la țară și de a ne muta acolo. Nu aveam curajul și nici hotărârea de a decide locația. Acele câteva zile petrecute în vizită la Hărţăgani au căzut că o ancoră în sufletul nostru. Acest loc a fost atât de primitor, atât de potrivit, atâta liniște și pace, cum n-am simțit nicăieri.

Cum ai reușit să te muți din Slatina tocmai aici?

Multe locuri te inspiră, te uimesc, te fascinează, dar un loc în care să le simți pe toate, mai rar. Am simțit aici că suntem și acasă și în vacanţă, în același timp. Acest sentiment este prezent și astăzi cu noi, și cred că este motorul a tot ceea ce ne motivează să mergem înainte pe acest drum. Sentimentul că suntem permanent într-o vacanţă continuă, chiar dacă suntem prinși într-o muncă continuă de ţară, de munte.

Ce produci sau mai bine zis cum vă câștigați existența?

Producem legume ecologice pentru noi și prieteni. Pentru o viată mai bună, pentru o comunitatea sustenabilă și pentru întărirea economiei tării. Cu cât mai mulți oameni care produc ceva, cu atât o economie și o viată mai bună. Nouă ni se pare uimitor și fascinant să îți poți produce hrană singur, să te poți hrăni pe tine, familia și comunitatea din care faci parte, într-un circuit frumos de hrană bună, gusturi bune.

De asemenea, am început să facem săpun natural tocmai pentru a pune în context și a da context tuturor aspirațiilor noastre, valorilor în care credem, tuturor gândurile noastre bune, comunității în care trăim. Handmade de Hărţăgani cât și BioGustos de Hărţăgani pun în context, aduc la lumină tot ceea ce suntem noi, cu totul: hrană și spirit, gusturi și talent, unite în două pagini de Facebook.

Venirea și activitățile voastre au schimbat ceva în acest minunat sat?

Nu putem ști. Schimbările adevărate și serioase se văd în timp, se văd în structură și fibra omului, în mentalitatea lui. Noi sperăm să fim o rază de lumină pentru comuniţătile din care facem parte, atât prin felul nostru de a fi cât și prin inovațiile, tehnologia și lucrurile noi pe care le-am adus cu noi și pe care le vom pune la dispoziția sătenilor. Avem în gând diferite proiecte, proiecte care să îmbogăţească comunitatea din care facem parte și nu numai. Vrem să găsim o modalitate de a îmbina pasiunea pentru aștri și oameni a prietenului meu, cu pasiunea mea pentru grădinarit și frumos, cu tehnică și lucrul bine gândit al mamei mele, și, nu în ultimul rând, hazul și optimismul bunului meu tată.

Trecând peste greutățile inerente și încheind în același ton pozitiv, ce mesaj transmiți pentru tinerii de vârsta ta din țara noastră?

Satele românești se depopulează dramatic. Trebuie să ne întoarcem la valorile noastre tradiționale, fără prejudecăți. Pe mine dintotdeauna m-a fascinat această flexibilitate de a putea fi în diferite pături sociale și cu diferite pături sociale. Să încerci să cuprinzi diversitatea oamenilor în bogătia ei de culori, medii, culturi, orașe, obiceiuri și sute și sute de gândiri. Intoarecerea la sat și întinerirea lui prin noi, nu trebuie să fie o rușine. Recomand semenilor mei să trăiască bucuria libertătii de a fi ei înşişi la orice oră din zi. Din aceasta se trag, mai apoi, sute de alte bucurii. Bucuria de a crește zilnic pe această minunată Planetă, bucuria de a te apleca spre lucrurile mărunte ale vieții, de la gâze, goange, furnici și păsări, bucuria de a fi permanent lângă animalele casei tale, bucuria de a crește organic, pe pământul din care ai fost făcut, bucuria de a vedea cu ochii tăi, zilnic, schimbându-se în sute de culori, anotimpurile, trecerea anilor și bucuria de a fi tu însuți prins în vraja și misterul acestei vieți.

 


carnedetun

Achim Irimescu, ministrul MADR și protejatul lui Dacian Cioloş, e pe cale de a număra treptele la DNA.

Nu de alta dar noi românii nu mai avem chef să plătim sancțiunile aplicate României de către Comisia Europeană pentru nerespectarea legislației europene și naționale, din cauza unor personaje care se joacă de-a subvenția cu pogoanele și animalele noastre.

Pentru a debloca plățile pentru animale la APIA, plăți semnificative pentru toți fermierii deținători de animale din România, Achim Irimescu le-a promis crescătorilor de bovine că va da ordin la APIA pentru a se elimina din baza de date filtrul trasabilităţii animalelor.

Fermierii au insistat pentru eliminarea acestui filtru, care îi blochează la plata subvenției, nu din vina lor ci din vina medicilor veterinari care au șters din baza de date a ANSVSA animalele vândute sau sacrificate.

Astfel, când baza de date a APIA confruntă prin încrucişare baza de date a animalelor deținută de ANSVSA(agenții aflate în subordinea MADR), datele istorice ale animalelor vândute sau sacrificate, date de referință pentru plăți, nu mai apar când se face filtrarea datelor, blocând astfel fermierii la plată.
Fermierii, atunci când au vândut sau sacrificat animalele au anunțat medicii veterinari. Aceștia au înregistrat mișcarea animalelor după care au șters datele istorice.

Cazul este penal și responsabilitatea pică în sarcina medicilor veterinari și ANSVSA pentru eliminarea istoricului animalelor, punând în pericol siguranța alimentară a populației, nerespectând regulamentele europene și naționale privind trasabilitatea animalelor.

Trasabilitatea este ‘capacitatea de a depista și urmări anumite produse alimentare sau un animal de la care se obțin produse alimentare, pe parcursul tuturor etapelor de producție, prelucrare și distributie’.

Nerespectarea acestui concept pune în pericol siguranța alimentară a cetățenilor și contravine regulamentelor europene:
– nr. 178/2002/CE de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorităţii Europene pentru Siguranță Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare;
– nr. 852/2004/CE privind igiena produselor alimentare;
– nr. 853/2004/CE de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală;
– nr. 854/2004/CE de stabilire a normelor specifice de organizare a controalelor oficiale privind produsele de origine animală destinate consumului uman;
– nr. 882/2004/CE privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformităţii cu legislația privind hrană pentru animale și produsele alimentare și cu normele de sănătate animală și de bunăstare a animalelor;
– nr. 1760/2000 de stabilire a unui sistem de identificare și înregistrare a bovinelor și privind etichetarea cărnii de vită și mânzat și a produselor din carne de vită și mânzat,
– propriilor ordine emise de către ANSVSA.

La această ilegalitate participă APIA prin acceptarea tacită a eliminării filtrului trasabilităţii și SIVECO prin modificarea modulului de plăți pentru animale.

Deja s-a stabilit modul în care funcționarul APIA va justifica eroarea care blochează plata:’animal existent la data de referinţă’.

Menționez că fiecare funcționar se va face vinovat făcând o plată nejustificată prin acceptarea sintagmei ‘animal existent la data de referinţă’, când de fapt animalul nu există în baza de date ANSVSA.

Auditul extern care va constata o asemenea plată nejustificată va face un raport care va fi urmat de sancțiuni de recuperare a sumelor aplicate fermierilor și statului român, sancțiuni pe care le vom plăți cu toții.

Până se vor trezi auditul intern al APIA, cel de la MADR și Curtea de Conturi, DNA ar putea servi puțină cărniță. De tun.


Informația a apărut  în data de 5.07.2016, pe site-ul academiei, și, ai spune că este adresată tinerilor fermieri care vor să facă cercetare pe un teren al prestigioasei academii.Nici vorbă.

Ea apare ca o informație pour les connaisseurs iar Caietul de sarcini are o ‘clauză de nepublicare’.

Caietul de sarcini este prezentat de către Fundația Patrimoniul ASAS de pe site-ul academiei la rubrica Anunțuri.

În prezentarea Caietului de sarcini, academia, prin fundația sa, solicită arendașului la pct. 6 o clauză de nepublicare-restricții de utilizare sau publicare: ‘fără acordul scris și prealabil al autorului, posesia prezentei lucrări sau a unei copii(integrale sau parțiale) a acesteia nu conferă dreptul de reproducere, publicare sau utilizare decât acela pentru care a fost scris’.

Academia se prezintă pe site-ul propriu :’Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” (A.S.A.S.) este o instituție publică specializată, autonomă de consacrare academică și coordonare stiintifică, cu personalitate juridică, care funcţionează după statut propriu, în coordonarea ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și colaborează cu Ministerul Educației Naționale (M.E.N)’.

Nu înțelegem sensul unei astfel de clauze, a unei instituții publice aflată în coordonarea unui minister public.

Ce nu conţine Caietul de sarcini?

Caietul de sarcini prezintă suprafața de arendat în planul de proiecție Stereo 70, în anexa, printr-un extras de carte funciară.

Este de-a dreptul inadmisibil ca prestigioasa academie să nu prezinte arendașului poziția geografică a suprafeței și prin alte hărți la scări diferite pentru ca oricine să poată vedea suprafaţa pentru a face apoi o ofertă.

Și, aici m-aș referi la oportunitatea tinerilor din țara noastră care vor să facă agricultură și nu găsesc teren.

Pentru a veni în sprijinul acestora, prin prezența informare, care se încadrează în ‘clauza de nepublicare’, vă voi localiza exact suprafața de arendat, pentru ca miile de fermieri tineri să poată aplica la selecția de oferte, după ce vor fi văzut suprafaţa.

În același timp, se poate constata lipsa compatibilităților bazelor de date ale instituțiilor statului. Academia, dacă era de bună credință, putea livra pe site-ul său și fișierele electronice cu măsuratorile topografice ale parcelelor de arendat, în format (.shp) sau (.dwg), dacă dorea ca o astfel de licitație să ajungă la urechile tuturor arendașilor din această țară. Putea solicita de la Agenția Națională de Cadastru fișierele în format electronic, pentru ca arendașii să le poată transfera în IPA Online, softul geografic APIA, pentru a solicita subvenții. De asemenea, se putea interesa la APIA dacă terenul nu este declarat ilegal de către altcineva pentru a lua subvenție.

Academia nu a făcut-o, semn clar că instituțiile statului, deși publice, fac ce vor pe moșia noastră. Nu a lor.

Iată cum procedați

Accesați caietul de sarcini, publicat pe site-ul academiei, accesând Fundația ASAS apoi Anunțuri și Detalii. Citiți cu atenție cerințele arendatorului ASAS și obligaţiile arendașului, adică dumneavoastră. În ultima pagină veți găsi schița suprafețelor de arendat.

cadastru asas

Cum identificăm suprafața?

În anexă găsiți nr. cadastral 35717. Intrați apoi pe site-ul Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară(ANCPI), apăsați Geoportal-Aplicații-E-Terra apoi introduceți județul Vâlcea, localitatea Drăgășani și nr cadastral 35717.
Imediat site-ul vă va aduce deasupra unei parcele mari cu acest număr cadastral 35717, parcelă ce conține și suprafețele de arendat.

geoportal

Intrați apoi pe IPA Online, căutați Drăgășani și blocurile fizice 167981-75 și 167981-66.

dragasani

Peste acest strat bifați din Hărți fișierul Open Street Map și ajungeți la teren înainte de a vă pune în plic oferta financiară de arendare.

cum ajung la parcela

Nu de alta, dar academia ‘nu oferă alte informații și nu se angajează să obțină alte informatii…nu a înţăruşat(delimitat) suprafața iar cheltuielile cu eliberarea terenurilor de ierburi, deșeuri și cu locatari ilegali îl privesc pe arendaş’.

Construiţi o parcelă întâmplător, prin digitizare, pe propria cerere din IPA Online, care să cuprindă cele două blocuri fizice, apoi o veți șterge. Nu înainte de a constata că o parte din suprafața de arendat mai sus amintită este declarată la APIA, deși academia arendează o suprafața eliberată de sarcini.

supraf ocupata

Asta, aşa ca să vedeți cum o academie științifică își arendează terenurile de care nu știe prea multe, nici nu vrea să știe mai multe, dar pretinde arendașului să facă pe suprafața arendată cercetare științifică!

Mai știm noi și alte academii care au dat în arendă terenuri sau le-au vândut și sunt cercetate penal.

Dacă după data la care veți depune oferta, termenul limită de depunere fiind 20 iulie 2016, veți avea nemulțumiri, folosiți-vă de toate mijloacele legale, pentru a afla cum se face o ‘cercetarea stiinţifică’ a ofertelor.


BF modifica LPISÎn urma unui audit extern efectuat în 2010 la APIA, Comisia Europeană(CE) a constatat ‘proasta gestionare a Sistemului de Identificare a Parcelelor Agricole, parte a Sistemului de Informații Geografice(cu abrevierea în engleză, LPIS-GIS), ceea ce‚ a determinat multe nereguli și a transformat sistemul IACS(Sistem Integrat de Administrare și Control) într-unul deficitar’. CE a recomandat României să actualizeze hărțile APIA, din trei în trei ani și nu din cinci în cinci ani, datorită schimbărilor dramatice de relief.

Schimbarea de relief modifică limitele blocurilor fizice. Limitele blocurilor fizice se modifică prin expropieri pentru construcții noi, prin drumuri modificate natural sau artificial, invadarea limitelor blocurilor fizice de către vegetație nedorită, schimbarea categoriei de folosință a terenurilor,etc. Modificarea limitelor blocurilor fizice determină și modificarea limitelor parcelelor declarate și digitizate de către fermier în cererea de subvenție. Or, dacă tu, stat român, vii și modifici hărțile vechi cu unele noi și digitizezi blocurile fizice, după ce fermierul şi-a depus și închis cererea, automat apar suprapuneri și supradeclarări de blocuri fizice, care-i măresc sau micșorează parcelele, fără voia lui. Ceea ce înseamnă o încălcare a legii. Îl faci debitor pe fermier, adică hoț, fără să aibă vreo vina, apoi îl dai pe brațele vânjoase ale justiției din România.

Ce fac prim-miniștrii?

Emil Boc, prim-ministru în 2010, a solicitat ca executarea serviciilor de aerofotogrammetrie și realizarea ortofotoplanurilor pe teritoriul României-actualizarea și digitizarea LPIS, într-un cuvânt-, să se realizeze de către Ministerul Apărării Naționale, Direcția Topografică Militară(DTM) în baza OUG nr. 21/2010, modificată prin Legea nr. 136/2010, cu modificările și completările ulterioare.
În data de 28.06.2016, Dacian Ciolos a mai scos un OUG care să modifice OUG nr.21/2010: ‘ca urmare a diminuării personalului responsabil din cadrul MAPN, există riscul ca activitatea de digitizare și actualizare LPIS pe anul 2016 să nu se poată realiza la timp, iar întârzierile ce decurg putând atrage penalităti aplicate de Comisia Europeană pentru neactualizarea LPIS între 2% și 30% din pachetul financiar alocat României pentru plătile directe. Întârzierile sunt constatate de misiunile de audit ale Comisiei Europene care au loc cel târziu o dată la doi ani și vizează anul curent și anul anterior de cerere de plată.’

Ce s-a întâmplat la APIA?

Dacian Ciolos nu ne spune ce s-a întâmplat din 2010 până acum, deși, la vremea respectivă era comisar european și ‘simplifica’ la greu noua politică agricolă europeană, așa numita PAC 2014-2020.
În perioada 2010-2012 l-a adus, prin intermediul ministrului agriculturii de atunci, Valeriu Tabără, în poziția de dir. gen. APIA, pe Florin Faur. Faur este actualmente din nou numit provizoriu dir. gen. APIA.
Auditul extern a plecat în 2010, ne-a sancționat și a lăsat ceva recomandări. De toate acestea știa și Achim Irimescu, pe vremea aceea șeful secției române de pe lângă CE.
Direcția Topografică Militară a făcut ortofotoplanuri noi și a digitizat blocurile fizice.
În momentul când stratul geografic cu digitizarile fermierilor, pentru cererea din 2011, s-a suprapus pe hărțile noi și digitizările noi ale blocurilor fizice făcute de armată, parcelele fermierilor apăreau la APIA suprapuse sau supradeclarând noile blocuri fizice.
Disperat, Faur a ordonat funcționarilor APIA, imediat după încheierea datei de depunere a cererilor de subvenție, în 9.06.2010, să intervină ilegal pe cererile fermierilor, fără acordul lor, în așa fel încât, să elimine supradeclarările și suprapunerile.
Totul s-a ‘aranjat’ iar fermierii și-au luat subvențiile.
Unii dintre ei. Cei de la controlul prin teledetecție au observat că au sancțiuni, suprafața și cultura declarate inițial nu mai corespundeau cu cele de pe hărțile colorate. La fel s-a întâmplat și la controlul clasic pe teren, când inspectorii au descărcat în GPS parcelele ‘digitizate’ de către funcționari și le-au comparat prin măsurare cu cele existențe pe teren.
Haosul creat s-a perpetuat și în anul următor în declarațiile fermierilor, pentru ca, în 2016, o prevedere europeană ce se referea la ‘identificarea fără echivoc’ a parcelelor să fie scoasă din regulamentele APIA. Sintagma obliga fermierul să-și identifice corect parcela, stopând astfel digitizarea neautorizată a cererii de către funcționarul APIA.

Armata mai e cu noi!

În acest context, DTM s-a trezit în 2016 că își făcea treaba corect de atâția ani iar la APIA parcelele ‘refuzau’ să se încadreze în blocurile fizice. Vina nu poate fi sub nicio formă a DTM. Dar nici a fermierilor pentru că aceștia nu s-au născut topografi.
Cadastrarea teritoriului este imperios necesară, astfel încât, fermierul să declare pe viitor o parcelă în coordonate geografice numai după ce vor fi fost efectuate actualizările și digitizările LPIS.
Conform ordonanței lui Ciolos ‘Actul normativ prevede ca, în perioada iulie 2016-decembrie 2020, suprafața anuală care urmează a fi digitizată de către Ministerul Apărării Naționale, să fie de cel mult 21.000 km2, urmând că suprafața rămasă ce o depăşeşte pe cea care revine în sarcină MAPN, să se realizeze de Agenția de Plăti și Intervenție pentru Agricultură (APIA), cu personal din structurile sale de specialitate, structuri ce vor fi consolidate pentru a desfăşura întreaga activitate reglementată de digitizare și actualizare a LPIS.’


hd-cwrsIntr-un apel de bun simţ adresat lui Dacian Ciolos de către Vlad Macovei de la Agrointeligenţa, acesta ii recomanda premierului, printr-un joc de cuvinte cu tâlc, să rezolve plaţile de la APIA prin a scoate softul şi a folosi hardul. Or, un program de calculator(soft) nu poate rula decât pe un suport fizic(hard), ceea ce sugerează că îndemnul lui Macovei se adresează unuia pentru care softu’-i hard şi ceapa-i brânză.

Așa după cum am mai anunțat, aprox. 1.500.000 ha din Campania 2015, au fost excluse de la orice tip de plată, datorită faptului că suprafața se afla în eșantionul de control prin teledetecție. La această suprafața s-a adăugat și eşantionul din controlul clasic.

Am evitat până acum să anunț datele de demarare a altor tipuri de plăți pentru că, așa cum ați văzut cu toții, APIA și SIVECO n-au reușit să respecte niciun termen de plată datorită softului de plăți care funcționează cu sincope.

După finalizarea acestor controale prin introducerea datelor în bazele de date geospațiale și controlul administrativ în baza de date alfanumerice, APIA a anunțat demararea plăților în data de 22.06.2016.
Startul plăților nu a fost lipsit de incidente, o pană de curent blocând serverele centrale și implicit funcționarea softului SIVECO, cel pe structura căruia funcționează Sistemul Integrat de Administrare și Control(IACS) de la APIA.

Achim Irimescu, șeful MADR, a acuzat în nenumărate rânduri că este sabotat de către vechea conducere a ministerului, inclusiv prin penele suspecte de curent, survenite în momentele în care s-a anunțat demararea altor tipuri de plăți. Acuzele lui s-au referit și la funcționari din interiorul APIA Central.

Astfel de pene au mai avut loc și în alți ani, iar strategia lui Irimescu, contestat și prin moțiunea de cenzură, este una tipic securistă. Încolțit din toate părțile, fără să facă reforme în minister și în agențiile din subordine, s-a ‘aruncat’ tovărășește în brațele șefilor marilor asociații și federații, spunând că aceștia îl susțin. A participat de zor la adunările sau manifestațiile lor, i-a mângâiat pe creștet ori le-a rezolvat probabil, ‘peste rând’, cererile de subvenție.

În județul Hunedoara există un singur lot de teledetecție de aprox. 84.000 ha, așa cum se vede mai sus Toți fermierii aflați sub acest lot au fost verificați iar acum plățile le vor fi deblocate.
Recomand ca toți fermierii să-și urmărească atent conturile bancare pentru a vedea ce plăți vor încasa pentru Campania 2015. Apoi să solicitaţi neapărat deciziile de plată de la APIA pentru a vă face socotelile și a vedea sumele de bani intrate ce corespund tipurilor de plăți pentru care ați aplicat, reducerile, sancțiunile,etc.

Nu uitați să reveniți cu atenție și concentrare pe cererea de subvenție pentru Campania 2016. În următoarea perioadă intrați pe cererea dvs., pe aplicația IPA Online și încercați să eliminați toate suprapunerile cu ajutorul vecinilor, pe care îi puteți contacta, având numele lor tipărit în IPA Online în ‘Controlul parcelelor digitizate’. Dacă aveți supradeclarari, în aplicație veți vedea că se vor genera notificări pe care le veți primi prin poștă acasă, după care trebuie neapărat să mergeți la APIA pentru clarificări. Dacă aveți de adăugat sau de retras suprafețe, o puteți face acum. Puteți, de asemenea, să modificați cultura, dacă în momentul depunerii cererii ați declarat altă cultură iar apoi ați schimbat-o.

Important este să aveți cererea ‘curata’ și conformă cu realitatea din teren. Orice control pe care îl veți avea, va constata conformitatea și completitudinea declarației de pe suport scris cu realitatea din teren, astfel încât, controlul administrativ al cererii și aprobarea plăţii pentru Campania 2016, să se facă mai facil.

Reamintesc faptul că, APIA face anual plăți în avans în perioada 16 octombrie-30 noiembrie. Diferența de plăți pentru cei care iau avans, și, plata integrală pentru cei care nu iau avans, se înfăptuiește prin plățile generale, care încep în 1 decembrie, anul curent, până în 30 iunie, anul următor.

Anul acesta, în mod excepțional, plățile generale pentru Campania 2015, se vor prelungi până la 15 octombrie 2016.


daniel-constantin-ziua-mondiala-a-alimentatieiUn reprezentant al României la Bruxelles pe probleme de agricultură, care a schimbat o grămadă de guverne, fără să fie clintit din schemă, îți putea da senzația că prin renunțarea la post, poate veni în țară să facă reforme. Venirea lui Irimescu în fruntea MADR,a bulversat ministerul si agenţiile din subordine, mai degrabă decât a le reforma.

Când te gândești numai la faptul că ‘Păun’, numele de cod a lui Vasile Pușcaș la securitatea din Cluj, a lucrat perfect cu Irimescu la aderarea României la UE, am putea crede că toate structurile românești de afară sunt controlate de servicii. De noile servicii.

Nu vreau să insinuez faptul că Irimescu a fost colaborator al securității.  În 2015 a fost controlat de CNSAS, din care a rezultat că nu a fost colaborator, ‘in sensul legii’ , doar la ocuparea în perioada 2012-2014 a funcției de secretar de stat in MADR. Pentru ocuparea funcției îndelungate la Bruxelles, nicio instituție n-a catadicsit să ceară același lucru.

Dacă în afara țării serviciile ‘servesc patria’, în interior se pare că servesc propriilor interese.

Hai să vedem, ce se întâmplă dacă vrei să cumperi sau să vinzi teren în România.
Intri pe site-ul MADR si mergi la ‘Direcţii agricole judeţene’.
Îți alegi un județ, dai click pe site-ul DADR județean și accesezi ‘Vânzare terenuri’.
La o primă încercare, am dat click pe site-ul DADR Alba care nu se deschide.
Site-ul DADR Hunedoara, un alt exemplu, se deschide și vezi afișate ofertele de vânzare, conform legii, în care îți apare numele vânzătorului, suprafața, nr. cadastral și prețul.
Dacă deschizi DADR Ialomița, aici legea nu se mai pune. Apar doar fișiere Word cu numele vânzătorului și suprafața de vânzare, fără date de contact, nr. cadastral, etc. Într-un cuvânt, o afișare în afara legii.

Pentru a veni în sprijinul cumpărătorilor, căci vânzătorii știu ce au de făcut prin simpla prezența la DADR local, sugerez acestora, ca atunci când oferta este postată pe site, e foarte important de reţinut nr. cadastral pentru a va localiza parcela sau suprafaţa pe care o veți cumpăra. MADR ar putea crea o bază de date geospațială proprie în care să vezi și parcela pe teren, în sensul în care, parcela nou cumpărată să o integrezi într-o cerere la Apia sau să o asociezi altor cumpărări de terenuri din jur, sau asocieri cu alți fermieri.

Având nr. cadastral, intri pe site-ul ANCPI. Aici, accesezi ‘Geoportal’-‘Aplicatii’-‘E-Terra’ după care accesezi județul, localitatea și introduci nr. cadastral. Imediat site-ul îți localizează parcela.

În mod normal, ANCPI este în subordinea lui Dâncu, vice-premier tehnocrat. Dar cele două ministere, MDRAP si MADR,  în loc să lucreze pentru cetățean, coordonează agențiile din subordine, ca pe propriile lor moșii.

Un cumpărător trebuie să primească, în copie, de la DADR local, oferta pe suprt scris și pe suport electronic parcela de vânzare, pentru ca acasă, prezumtivul fermier să o introducă în IPA Online pentru a verifica dacă este eliberată și de sarcini la APIA(nu este declarată la APIA de către proprietar în momentul vânzării sau arendată).
Numai că în România toate sunt pe invers iar la MADR nu se pricepe sau este un minister stat în stat, care răspunde, probabil, doar la apelul serviciilor.

Serviciilor în agricultură.