bilborCioloş, Prună, Paşca-Palmer și Irimescu sunt pe cale de a comite un abuz în serviciu în dauna intereselor financiare ale statului român și ale Comunității Europene.

Pe site-ul MADR, în ziua de Vineri, 25 noiembrie 2016, s-a publicat un proiect de ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ pentru suspendarea prevederilor art. 23 alin.(1) lit.c) din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006. În deplină transparență, cum îi place lui Irimescu să spună,
” Cetăţenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile, e-mail: anne.niculescu@madr.ro’’.

Art. 23 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 407/2006 a vânătorii și a protecției fondului cinegetic privește interzicerea mişcării animalelor în perioada 6 decembrie – 24 aprilie, și impunerea stabulației permanente. Or, suspendarea acestei prevederi până la data de 25 aprilie 2017 este în contradicție cu ORDONANȚA DE URGENŢĂ Nr. 34 din 23 aprilie 2013,privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.
Ordonanța de Urgență nr.34/2013 spune la art. 14 următoarele:
(1)Constituie contravenții următoarele fapte:
a) păşunatul neautorizat sau introducerea animalelor pe pajiști în afara perioadei de păşunat;
b) introducerea pe pajiști a unor specii de animale, altele decât cele stabilite prin contract;
c) neîndeplinirea de către deţinătorii sau utilizatorii de pajiști a obligațiilor prevăzute în contract;
d) circulația pe pajiști cu orice alte mijloace de transport, inclusiv cu atelaje, altele decât cele folosite pentru activităţi agricole de către cel care utilizează pajiștea, cu excepția circulației cu orice mijloace de transport în situații de urgentă generate de calamităti, accidente de orice natură, precum și cu autovehicule, motociclete și ATV-uri sau mopede în vederea organizării de activităţi sportive, de recreere și turism, cu acordul deţinătorului sau al utilizatorului, în condițiile legii;
e) nerespectarea bunelor condiții agricole și de mediu(GAEC) așa cum se prevede la art. 1 alin. (2);
f) arderea vegetației pajiștilor fără respectarea prevederilor legislației în vigoare;
g) concesionarea/închirierea pajiștilor aflate în domeniul public sau privat al comunelor, orașelor, respectiv al municipiilor unor persoane care nu sunt indreptăţite potrivit prevederilor art. 9 alin. (1) și (2);
h) amplasarea pe pajiște a altor obiective de investiții decât cele prevăzute la art. 5 alin. (3);
i) scoaterea din circuitul agricol a terenurilor având categoria de folosinţă pajiște fără aprobările legale în vigoare;
j) incălcarea prevederilor art. 9 alin. (7^1)

Așadar, suspendarea art. 23 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 407/2006 a vânătorii și a protecției fondului cinegetic, îl face automat pe cioban contravenient, art. 15 din Ordonanța de Urgență nr. 34/2013 spunând clar:
(1) Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către persoanele împuternicite de structurile centrale și locale cu atribuții în domeniu, aflate în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, de către primar și persoanele împuternicite de acesta, precum și de către polițiștii de frontieră pentru faptele constatate în zona specifică de competenţă.
(2) Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor pentru faptele prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. d) și f) se fac și de către personalul din cadrul Jandarmeriei Române, precum și de către ofițerii și subofițerii din cadrul serviciilor de urgenţă profesioniste.
(3) Sumele provenite din aplicarea amenzilor prevăzute la art. 14 alin. (2) se fac venit la bugetul de stat sau la bugetul local, după caz.

Dragi oieri, nu uitați că ieșirea pe pășune în perioada interzisă vă va atrage sancțiuni la APIA prin nerespectarea ecocondiţionalităţii(GAEC+SMR-uri). Credeți cumva că cei care vor veni în control și supracontrol, APIA, AFIR, ANZ,etc. vor ține cont de Ordonanța de Urgență propusă de Irimescu &Co de suspendare a pășunatului în perioada interzisă de Ordonanța de Urgență nr 34/2013 și regulamentele europene?

E la mintea cocoșului faptul că cele două ordonanțe se bat cap în cap și că se încalcă legile românești și europene, doar de dragul de a se câștiga votul vostru.

Încercați prin orice efort să respectați legile pentru nu fi sancționați de către APIA și a va ține animalele în stabulație liberă pe perioada de interdicţie.


scaun-directorial-hm-desmond-maroDacă ar fi să facem o comparaţie între suma fondurilor europene și de la bugetul de stat, atrase pentru agricultură prin APIA, și suma plătită din bugetul de stat pentru consumurile agenției cu plata salariilor și a doctorilor în agricultură, apăruți ca ciupercile după înființarea agenției, construcții de sedii noi, reparații de sedii vechi, achiziții de presuri la intrare, bastoane cu electroșocuri pentru apărare, scaune ergonomice pentru directori, gume de șters și pixuri, folii pentru protecția ecranelor calculatoarelor, consumabile pentru imprimante, calculatoare și întreținerea lor, reparațiile flotei de mașini, cumpărarea de autovehicule noi, aparate de aer condiționat și întreținerea lor, asigurarea CASCO a mașinilor, achiziționarea de combustibil pentru mașini și încălzirea unor sedii, achiziționarea de GPS-uri și întreținerea lor, sisteme electronice de pază și întreținerea lor, servicii pentru întreținerea bazei de date IACS, servicii de control pe teren și teledetecție, servicii de actualizare LPIS, servicii de curățenie cu achizițiile aferente de materiale de curățenie, servicii de control al calității serviciilor,etc., am constata, cu aproximație, că ele nu diferă prea mult.

Adică, atragem pentru agricultură și în folosul fermierilor o sumă puţin mai mare, comparativ cu suma cu care întreținem APIA.

Spre exemplu, la ce-i trebuie directorului executiv al APIA Cluj, scaun directorial HM Desmond sau cucoanei, dir. exec. APIA Brăila, să-și repare mașinile atât de des, știind faptul că la șes și la o frecvență redusă a controalelor pe teren, mașinile ar trebui să se uzeze mai puțin?.

Problema este scăpată de mult timp de sub control iar la dezmățul pe bani publici au contribuit și continuă să contribue din plin politicienii români.

Să ne amintim de vremea USL-ului, atunci când Antonescu și Ponta promiteau reforme în administrația publică. A urmat Ponta cu aceleași promisiuni. Și-au pus fiecare oamenii în APIA. La rândul lor aceştia și-au adus nevestele, rudele, amantele şi amanţii.

Au urmat Ciolos și Irimescu, unul scăpat parcă din stratul de ceapă, celălalt din strunga oilor, care au propus inspectori de integritate în agenție pentru stoparea neregulilor, în loc să facă un calcul matematic simplu, comparând valoarea fondurilor atrase pentru agricultura, penalitățile și dezangajarile cu consumurile exorbitante pentru funcționarea APIA.

Acești oameni parcă trăiesc pe altă planetă, chiar dacă acțiunile la vedere și în forță ale DNA privesc arestarea mamei lu’ SIVECO, decapitarea conducerii centrale a APIA, arestarea funcționarilor corupți și a fermierilor care au creat condiții artificiale pentru obținerea subvențiilor.

Aflați în plină campanie electorală, cei doi tehnocrați nu se mai opresc cu daruri pentru fermieri. Ajutoare de stat și europene au apărut că prin minune, tocmai în această perioadă. În bună tradiție a APIA, ar trebui ca pe mașinile și combustibilul APIA să se facă, ceea ce de ani de zile s-a făcut, o dreaptă și cinstită campanie electorală pe dealurile și câmpiile patriei, unde bieții fermieri își duc veacul.

Nu ne rămâne decât să așteptăm auditul extern al acestei agenții și să aflăm de la străini, dacă viitorii guvernanți vor vrea, despre corectitudinea fondurilor alocate, despre penalizări și dezangajări din Campania 2015 şi Campania 2016.

Vinovaţii, dacă vor exista, îi vom afla, probabil, din viitoarele arestări ale DNA.


Vulpea

sasul-pacalit-de-vulpeLa final de mandat, Dacian Julien Cioloş este asaltat cu întrebări incomode și pârât la diverse instituții ale statului pentru incompatibilitate, declarații de avere și interese în fals.

Mai întâi, cei de la site-ul activenews.ro l-au acuzat că nu a declarat faptul că face parte dintr-un ONG a lui George Soros, Friends of Europe. Ciolos a dat imediat replica spunând că: “În momentul învestirii și al votului în Parlament premierul Dacian Cioloş nu era membru al acestui consiliu consultativ-fără valoare juridică și neremunerat-al Friends of Europe. Nici în acest moment premierul nu este în consiliul consultativ al Friends of Europe. Legea dispune că declarația de interese nu prevede obligația mentionării participării în trecut a calitătilor onorifice în organizații. O solicitare prealabilă, înainte de publicarea articolului ar fi lămurit intrebările referitoare la acest aspect.”.

Ciolos a fost luat la ochi în aceeași zi de către Cotidianul care îi imputa faptul că primește o plată de la Bancă Mondială, fără să explice,  și că nu avea trecut acest venit în declarația de avere și interese pe 2015. Și în acest caz, Biroul de presă al Guvernului a răspuns:” În declarația de avere depusă în 2016 sunt menționate veniturile realizate în cursul anului 2015, respectiv indemnizația tranzitorie acordată de Comisia Europeană, precum și o plată a unor servicii de consultanţă punctuale de la Bancăa Mondială, pentru pregătirea și participarea la trei evenimente: două dedicate agriculturii și dezvoltării rurale, în Kazahstan și în Bulgaria, precum și la Forumul economic internațional de la St. Petersburg”.

Că un făcut, în aceeași zi senatorul Valer Marian  întreaba, printr-o scrisoare deschisă, dacă este adevărat că premierul ar avea achiziționate 100 ha de livadă în județul Sălaj,  80 ha de vie în județul Cluj, dacă a depus cerere de subvenție la APIA și dacă a încasat bani.

Răspunsul se pare că încă nu a venit.

Nu înțeleg de ce Ciolos ascunde în CV-ul sau faptul că în 2005 a luat un certificat de la Institutul World Bank și unul de la Universitatea din Roma III, după ce a absolvit cursuri de comerț agricol. Acest certificat îi dă dreptul la indemnizație dar nu în postură de prim-ministru. În CV-ul său de pe site-ul World Bank din noiembrie 2015 apare și că este membru în bordul Friends of Europe.

Incompatibil ar fi în acest moment, dacă ar mai încasa ‘indemnizaţie’ de la Banca Mondială. Știm că indemnizația s-a justificat atunci când a participat în ţară la diseminarea principalelor rezultate obținute în cadrul Asistenței Rambursabile Programatice pentru MADR pentru Consolidarea Managementului Strategic și Operațional care a beneficiat de sprijinul tehnic al Băncii Mondiale. În poziția actuală de șef al guvernului nu mai poate participa la diseminarea provocărilor sectoriale principale și prioritătilor strategice care sunt conturate în Viziunea pe termen Mediu și Lung (orizont 2020/2030) și în documentele strategice elaborate de către MADR cu sprijinul tehnic al Băncii Mondiale.

Fac o teză de doctorat în economie viticolă. Lucrez pentru ICEO, un ONG, deoarece subiectul meu coincide cu interesul ICEO de a ajuta România să definească un program de dezvoltare vitivinicola pe termen mediu și lung, la cererea MAA. În cadrul tezei mele de doctorat, mă ocup de agenții economici. Știu că potențialul vitivinicol din România este mare și trebuie valorificat. Nu e suficient dacă potențialul este bun și nu este valorificat de către agenții economici. Făcând cercetare, sunt supusă unui cod deontologic ; dacă nu doriți să îmi spuneți ceva, nu sunteți obligati… sau dacă doriți să mă ajutați în analiză mea cu date care nu trebuie dilvugate, va rog să îmi spuneți„, pag.543 din teza de doctorat.

Sau în traducere: „Je travaille pour ICEO, une ONG, du fait que mon sujet d’étude coïncide avec l’intérêt d’ICEO d’appuyer la Roumanie, à la demande du Ministère de l’agriculture, de définir un programme de développement vitivinicole à moyen et à long terme. Dans le cadre de ma thèse de doctorat, je m’intéresse aux agents économiques. Je sais que le potentiel vitivinicole roumain est grand important, mais cependant un potentiel doit être valorisé. Un potentiel ne sert à rien s’il n’est pas valorisé par les agents économiques… De fait que je fais de la recherche, je suis soumise à un code déontologique. Si vous ne désirez pas me dire quelque chose, vous n’êtes pas obligés… ou si vous désirez m’aider dans mon analyse avec des données que vous ne souhaitez pas voir divulguer, je vous remercie de le préciser et de vous sentir à votre aise„, pag. 543 din teza de doctorat.

Curiozitatea noastră nu are margini și am vrea să aflăm de la Dacian Cioloş cine este acest ONG şi dacă în perioada în care era ministru a solicitat organizației ICEO “de a ajuta România să definească un program de dezvoltare vitivinicola pe termen mediu și lung, la cererea MAA”, pentru a-și ajuta soția în elaborarea tezei de doctorat.

Anchetele realizate de către Valerie Villemin Cioloş în elaborarea tezei de doctorat l-ar putea edifica, probabil, și pe senatorul Valer Marian.

Era odată o vulpe vicleană, ca toate vulpile.”-Ion Creangă


turcescu-noul-dir-gen-adj-apiaDacă vă mai amintiți, după scandalul dintre oieri și vânători, Achim Irimescu s-a declarat drept fiu de oier. Cu toate acestea, Dacian Cioloş a liniștit apele la vremea respectivă, spunând că suspendă articolele de lege care interziceau oierilor să pască pe terenuri în perioada de vânătoare, să aibă un număr nelimitat de câini sau vânătorilor să mai vâneze pe terenurile oierilor.

Sătul să mai asculte de propunerile lui Dacian Ciolos sau de numiri la conducerea centrală a APIA, Achim Irimescu, între o strânsoare a oilor și un pansament la spital, a început să-și aducă oamenii ascultători la minister şi la conducerea APIA.

De fel, el pare un ‘băiat salon’, lustruit la şcoala lui Vasile Pușcaș alias ‘Păun’, după arhivele CNSAS.

Nu este deloc îngrijorat că fosta conducere a APIA Central a fost decapitată de către DNA și nici de faptul că noua conducere este provizorie, cu mandate de șase luni, sau că rudele aflate în agenţie pot forma între ele, aproape în orice judeţ, câte un centru local sau judeţean APIA.

În loc să organizeze concursuri pentru a numi o conducere legitimă, pe o agenție construită din bani europeni și care funcționează după regulamente europene, preferă să-și aducă oamenii din sat, cum se spune, numindu-i sau schimbându-i la conducerea agenției după bunul plac.

Recent a numit un nou dir. gen. adj. APIA, în persoana unui tânăr pe nume Cornel Constantin Turcescu. Imediat, dir. gen. interimar APIA, Adrian Pintea, și-a lăudat fostul subaltern Cornel Constantin Turcescu. Tânărul provine de la APIA Vâlcea, unde, tatăl său, Constantin Gheorghe Turcescu, este dir. exec. adj., şi, până mai ieri, Adrian Pintea era dir.exec.

Băiatul a fost consilier la Primăria Vâlcea apoi în același an 2012 s-a trezit consilier asistent la APIA Vâlcea. Asta până în anul 2013 când cu ajutorul tatălui și a duhului sfânt a ajuns consilier asistent apoi consilier principal în APIA Central, cu casă și nevastă în București.

Discret, băiatul și soția acestuia nu au cont pe Facebook, nu care cumva necuratu’ să facă vreo legătură între el și pritenii lui tac’su de pe rețeaua de socializare, Grădinaru, Daminescu, Kerekes,etc., de la APIA Central sau cu Irimescu, ministru de loc din Vaideeni, localitate în care Turceştii au și niscaiva terenuri agricole moştenite.

Despre băiatul cu ‘pile’ toată lumea vorbește la superlativ, lucru de care nu ne îndoim. Cu o singură excepție: să-și declare PFA-ul agricol în declarația de avere şi interese, lucru pe care nu l-a făcut niciodată din 2012 de când are firma înființată, nici la primarie, nici la APIA.  În declaraţia de interese pe 2014, apare la pct 5.1 ca o scăpare,  cum că ar fi accesat Măsura 141 pe PFA+Cornel Constantin Turcescu în valoare de 7.500 euro pentru perioada 2012-2017.

Iată un exemplu de transparență, marca Irimescu, şi de ‘strânsoarea’ tinerilor talentați în posturi de conducere.

Din păcate, fermierii sunt interesaţi doar de subvenţii şi mai puţin interesaţi de sforile care se trag în această agenţie, despre incompatibilităţile dintre funcţia publică şi titularul unei firme cu profil agricol sau de structurile formate din rude care operează pe aceleaşi dosare, servicii şi direcţii, subordonându-se reciproc. Este cunoscut cazul fostului dir. gen. Sterghiu Nicolae care avea fiica sefă a serviciului control pe teren la APIA Constanţa şi ginerele şef centru local APIA în judetul Tulcea. Gurile rele spuneau că nimic din ceea ce se întampla acolo în perioada controalelor pe teren, nu era întâmplător.

Conducătorii marilor federaţii agricole fac scandal când ajung la control cu propria firmă, li se rezolvă cererea, probabil favorabil, după care uită ca prin farmec de ceilalţi membri. Or, aşa ceva nu s-ar putea întâmpla dacă nu ar exista reţeaua de rude şi prieteni de-ai lor, foarte înfipte pe treptele de acces, cu parole de lucru, în toate bazele de date ale APIA şi în toate judeţele.

Cum credeţi că străinii au cumpărat pământ românesc fără să-l identifice mai întâi la APIA, prin reţeaua de rude şi prieteni, pentru a solicita apoi subvenţii?

Faptul că guvernanţii se fac că nu ştiu cât teren deţin străinii în ţara noastră, reprezintă minciuni sfruntate. Pentru adormirea vigilenţei bietului fermier, aceiaşi guvernanţi au pus aceiaşi papagali pe care îi manevrează, să strângă semnături pentru a ‘nu ne vinde ţara’.

Nu mai tragem nicio concluzie pentru că stim că nimic nu se va schimba în ţara asta, fără o maciucă în cap, în sens figurativ, aplicată tuturor acelora care de ani de zile ne mint cu neruşinare.


bio-fuckDacă lui Dacian Cioloş și lui Achim Irimescu le aranjezi câte un simpozion sau o expoziție, îi așezi la o masă cu dantelă și ecuson și dai drumul la cameră, vor începe să răspundă cu veselie la întrebări legate de interesul lor față de fermieri.

Când vine vorba despre responsabilitățile autorităților statului privind penalizările aplicate de către Comisia Europeană sau dezangajările unor sume importante din sumele alocate pentru agricultură, încep să-și schimbe timbrul vocii afișând o atitudine dispreţuitoare și arogantă. Aceste răspunsuri sunt, de obicei, considerate bonusuri și comentate pe îndelete de către jurnaliști.

Aşa s-a întâmplat și la târgul de la Indagra, unde Achim Irimescu a vorbit la conferința intitulată pompos PNDR 2014-2020-Prezent și viitor: “Avem penalizări record, strânse de-a lungul anilor, pe cele două agenții de plăti, AFIR și APIA, de 755 milioane de euro, bani pe care trebuie să-i punem de la bugetul de stat. La această sumă se adaugă dezangajarea de anul trecut, de aproape un miliard de euro. S-au anulat proiecte de 850 de milioane de euro pentru că beneficiarii nu aveau cofinanţare. Este foarte grav că am dezangajat această sumă.”

Ne mai ‘pune’ una Achim Irimescu, dar nu de la bugetul de stat, cum s-a chinuit el la vremea respectivă cu Dacian Ciolos să reducă penalizările: “Aceste penalizări sunt cumulate din anul aderării la UE, 2007, practic sunt 10 ani de când le acumulăm. Prima penalizare a fost constituită în anul aderării, 2007, când am avut un regulament și noi, și Bulgaria, 1698, regulament din 2006, care spune că, dacă agențiile noastre nu sunt pregătite vor fi penalizate cu 25%. Pe vremea aceea era ministru al agriculturii Dacian Ciolos, eu eram la Bruxelles, și am reușit cu mari eforturi să reducem penalizarea la 10%.”

Pentru cunoscători, este vorba despre Regulamentul(CE) nr. 1698/2005 al Consiliului din 20 septembrie 2005. Invocarea greșită a anului de aprobare a regulamentului și că respectivul regulament nu era doar pentru Bulgaria și România, nici n-ar fi atât de grav pentru Achim Irimescu, cât ar fi neregulile descrise în continuare.

Mai întâi, ați mai auzit până acum de aceste cifre aproximative privind penalitățile și dezangajările din gura vreunui oficial de la acest minister sau al guvernului? Nu cred!.

Menţionez faptul că regulamentul  prevede obligativitatea statului membru de informare anuală a opiniei publice și a beneficiarilor-fermieri, privind exercițiul financiar și  modul în care s-au cheltuit banii din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală(FEADR).

Da, căci despre gestionarea banilor din FEADR este vorba, atunci când Irimescu spune că APIA și AFIR au strâns penalizările amintite mai sus. Și nu este vorba despre penalizările privind modul de pregătire sau ‘gătirea’ celor două state.

Același regulament a prevăzut pentru fiecare stat membru, existența unor instituții interne de monitorizare, control, raportare și informare în privința utilizării banilor din FEADR. Ce-au făcut aceste instituții funcționale din România până acum? Nimic!

De-a lungul timpului, atenționările Comisiei Europene și măsurile de corectare privind neregulile utilizării banilor din FEADR, au trecut sub ochiul vigilent a lui Irimescu, acesta informând de la Bruxelles, sub semnătură, fiecare guvern care s-a succedat la conducerea României.

Entre temps, Ciolos s-a luptat de zor cu șefii APIA și AFIR, cu neamurile și amantele lor cu tot, numiți de fiecare dată politic, sau publicând sub presiunea mass-media, contractele oferite de către APIA lui Siveco, fără licitație.

Conform regulamentului mai sus amintit, art. 87, privind PNDR 2007-2013, “Sinteza evaluărilor ex post trebuie finalizată pană la 31 decembrie 2016.”

Sunt curios dacă noul guvern va informa, în cifre exacte în ianuarie 2017, opinia publică despre penalizări și dezangajări privind fondurile europene agricole alocate României, în perioada Politicii Agricole Comune 2007-2013 și va numi vinovații pentru aceste nereguli.

Nu se poate că toți să plătim din banii noștri, indiferenta, necunoașterea legislației europene și dezmățul din agențiile de stat care au dus la aceste sancțiuni.

Referitor la vânzarea terenurilor către străini și a faptului că MADR nu se simte obligată să aibă o evidenţă a unor astfel de vânzări, ne face să credem că țara asta este o țară fără stăpâni, sau, mai rău, este o țară cu stăpâni fără de țară.

Gravitatea problemei vânzărilor de terenuri a scos-o în evidența Klaus Iohannis.  În naivitatea lui a declarat că Irimescu l-ar fi  informat că aprox. 30% din terenul agricol din țara noastră ar aparține străinilor. Procentul, se pare, este cu mult mai mare.

Oricum, nu prea îmi vine să cred că atunci când  și-a întăbulat terenurile pe care se află poligoanele militare, Armata nu știa nimic despre situația terenurilor care aparțin străinilor și a propriilor cetățeni. Nu cred că Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară(ANCPI) sau APIA nu au o evidență exactă a terenurilor cumpărate de către străini, respectiv subvenționate prin schemele de plată din fonduri europene și bugetul național.

A veni acum la final de mandat guvernamental și, de ce nu, prezidențial,  să afirmi cu aproximație nivelul sancțiunilor europene pe care le plătim din buzunarul propriu sau procentul reprezentat de proprietarii străini ai terenurilor românești, nu poate fi decât o acțiune a unor neisprăviţi ajunşi în fruntea bucatelor.  Bucate care aparțin în continuare ‘intregului popor’, reprezentat de către vechea şi mai noua securitate.


indagraÎn perioada 02-06 noiembrie 2016 se va desfășura cea de-a XXI ediție a Târgului internațional de produse și echipamente în domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii și zootehniei-INDAGRA 2016.

Agenția de Plăți și Intevenţie pentru Agricultură participă cu un stand propriu în această perioadă, prezentând pentru vizitatori materiale de informare cu privire la schemele de plată pe care le gestionează din fonduri europene și respectiv de la bugetul național. Standul se află în pavilionul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (platforma 12, Stand 12).

Un alt stand care merită vizitat este cel al firmei Siveco, firmă care a construit întreaga platformă informatică a APIA.

La această expoziție Siveco  lansează Inovagria, un soft performant dedicat fermierilor, cu o versiune gratuită care optimizează cererea unică de plată.

Aplicația cuprinde următoarele componente: Subvenții, Terenuri Agricole, Contracte de arendă, Lucrări Agricole, Monitorizare GPS, Hărţi, Mobile, Rotaţia Culturilor, Normative, Fertilizări, Silozuri. Ea permite fermierilor să gestioneze toate procesele din fermă și să evalueze performanța lor. Cu ajutorul aplicației dezvoltate de SIVECO, fermierii vor putea să calculeze valoarea estimată a subvențiilor și să obţină informațiile necesare privind depunerea corectă a cererilor unice de plată la APIA.

Fermierii pot discuta cu echipa care a dezvoltat-o în fiecare zi a târgului, în cadrul standului nr. 55 din Pavilionul C6.

Dacă Siveco ar fi dezvoltat mai întâi o aplicație pentru primăriile care eliberează adeverințe pentru fermieri ar fi fost și mai bine.

Cu acordul fermierilor(Legea 677/2001), primăriile descărcă fișierele shape ale fermierilor, cu parcelele digitizate în softul geografic IPA Online, și le încărca pe un soft local, gen Inovagria. Astfel, primăriile pot avea o bază proprie de date geografice, cu posibilitatea de a rezolva suprapunerile și supradeclarările prin digitizări locale, înainte de a elibera fermierilor adeverințe. După care, primăriile pot elibera adeverințe iar cei care vor avea modificări de parcele , își vor descărcă fișierele de pe aplicația Siveco a primăriei și reîncărca pe IPA Online.  Se elimină haosul generat la Apia de suprapuneri, supradeclarări, intervențiile ilegale ale funcționarilor APIA pe cererea fermierului, după perioada de închidere a declarațiilor și fără acordul lor, se identifică ‘fără echivoc’ parcelele,şamd.

Insist pentru această soluție, ca o recomandare pentru firmele de soft, înaintea soluției pentru fermieri, din motive arhicunoscute. În lipsă cadastrului general, a-ți gestiona propriile parcele pe Inovagria, spre exemplu, și digitizate greșit în IPA Online, fără o minimă confruntare cu registrele primăriilor, va perpetua în continuare confuzia generală în rândul fermierilor, neregulile de identificare și multiplicarea erorilor în bazele de date APIA, îngreunând controalele administrative și implicit plățile de efectuat.

Mai pe scurt, softurile geografice ale APIA, primăriilor şi fermierilor ar trebui să fie compatibile, confirmând autenticitatea și veridicitatea declarațiilor de solicitare a subvențiilor din bani comunitari și de la bugetul național.

 


justitiePe la vreo patru ani, servitoarea noastră, care avea grijă de mine și de restul fraților, s-a urcat pe masă apoi pe un scaun, astfel încât să deschidă o mică debara. Debaraua era goală și prăfuită.

Uitându-mă la ce facea, privirea mi-a fugit între picioarele fetei care nu purta lenjerie intimă. Atunci am văzut pentru prima oară o parcelă de forma unei prune, invadată de vegetație nedorită.

Servitoarea mea seamănă izbitor cu justiția noastră, cocoțată de pe vremea comunismului pe toate treptele ierarhice, cotrobăind prin debaralele politice, având ‘câmpul tactic’ între picioare.

Când vine vorba despre drepturile salariale, coana justiție știe foarte bine să și le apere în instanță și să câștige. Apoi să-și atace propriul ministru, să ceară audiența la primul-ministru sau președinte sau să sesiseze Curtea Constituțională.

Cu aceeași înverșunare știe să apere statul mafiot atunci când funcționarii își cer drepturile tăiate.
La mai toate instanțele din țară veți găsi dosare pierdute de către sindicatele funcționarilor publici, care au solicitat redobândirea drepturilor salariale, tăiate de regimul marinarului.

În acel regim, justiția îl purta în suflet pe nașul-marinar. Pe contul unui site de socializare, la prieteni, ea și-a trecut toți potentații de atunci. Unii dintre ei au fost șterşi, alții le-au luat locul, în funcție de schimbările din debara. Tot ea lua spagă sau își dădea parcela la scărmănat, scăpând de brațul legii o grămadă de infractori. Sunt cunoscute cazuri în care dosare celebre le-a întors din drum în mod ilegal, pentru a scăpa de aplicarea legii colegi de breaslă, instituții private sau de stat sau a fabricat dosare pentru a-şi înlătura adversarii.

Mai nou aflăm că în ‘câmpul tactic’ ar fi și acolo dosare penale de rezolvat, fie că vorbim de plagiate, conducere sub influența alcoolului sau spionaj. Toate se vor rezolva probabil prin apropierea picioarelor sau din mers, pas cu pas, așa cum dosarul săsesc se strămută de la un oraş la altul.

Cum să mai ai încredere în justiție într-o țară în care păpușile cu breton, pe post de cucuvele, cântă noaptea prin redacții iar dimineața îți sparg ușa casei?

Atâta timp cât justiția se va purta precum o servitoare politică, nu-și va epila parcela și nu va purta chiloți, noi veșnic ne vom uita sub fusta ei și vom vedea Black înaintea ochilor.


Principiile teledetectieiPosibila plecare intempestivă de la APIA Central a dir. gen. adj., Nicolae Horumbă alias ELPIS, în data de 18.10.2016, plecare neconfirmată oficial până la ora la care scriu aceste rânduri, s-ar părea să fi compromis controlul prin teledetecţie pentru anul 2016.

In luna august scriam că APIA caută pe site-ul e-licitatie.ro un prestator pentru a-i face serviciile de teledetecție pentru anul 2016. Mai aminteam de faptul că d-na Kerekes Melinda Klara nu avea ce căuta în comisia de licitaţie constituită din: Horumbă Nicolae, Kmen Paul Eduard, Birca Constantin, Kerekes Melinda Klara, Gavrilă Cristina, Radu Gheorghe, Croitoriu Patrice-Cristian, Fotache Georgiană, Frunză Florin, Demian Adina Raluca, Dobre Mihai Constantin, Mihaila Dumitra, Deaconu Elena, Hiru Adrian Constantin, Pandaru Elena Roxana, Marinescu Mihaela , Zaharescu Petre si Stănescu Mihaela.

Melinda Kerekes a fost director general adjunct la APIA. În această calitate, în data de 6 octombrie 2015, a fost reţinută pentru abuz în serviciu asimilat infracțiunii de corupție în formă agravată și continuată și instigare la spălarea banilor.  Actualmente este directorul Direcției Economice din APIA.

Data de 14.10.2016 a fost ziua în care, comisia APIA amintită mai sus, a deschis ofertele pentru controlul prin teledetecţie 2016 pentru cele doua loturi:

-lotul 1 cu județele aferente MM, BN, SM, SJ, BH, CJ; MS, AB, SB, HD, AR, TM, CS, VL, AG, OT, TR, DJ și MH, și vor viza dosare de sprijin pentru parcele situate aproximativ în jumătatea de Vest a țării.

-lotul 2 cu județele aferente BT, SV, IS, VS, HR, BV, CV, BC, VN, GL, BR, BZ, CL, IL, CT, PH, DB, IF, GR, TR și AG, și vor viza dosare de sprijin pentru parcelele care sunt situate aproximativ în jumătatea de EST a țării.

APIA, secretoasă cum o stim, nu a publicat până acum, pe propriul site, câştigătorul licitaţiei. Acest lucru este publicat pe site-ul e-licitatie. ro în data de 18.10.2016, dată la care se presupune că Horumbă şi-ar fi luat tălpăşiţa din APIA Central.

SC Gauss Srl, firma căreia i s-a atribuit contractul, a câştigat doar un lot, lotul 1, în valoare de  4591054.00 RON fără TVA. Gauss Srl a cedat 7% din contract către SC Primul Meridian SRL. Cele două firme au mai fost în relaţii contractuale şi pe alte proiecte cu finanţări europene, la alte ministere.

La persoane de contact, aşa cum ne spune anunţul de atribuire a lotului 1, firma câştigătoare ar trebui să contacteze pe d-na director de la Direcţia Patrimoniu, Achiziţii Publice şi Administrativ din cadrul APIA, Cristina Gavrilă, membră a comisiei de licitaţie. Ea este persoana căreia CNSAS-ul nu i-a atribuit calitatea de colaborator al Securităţii, deşi a semnat un Angajament în 1987, purtând numele conspirativ de Teodor Popescu.

Cel de-al doilea lot, lotul 2, nu a fost atribuit, urmând a se organiza, probabil, o altă licitaţie. Contestarea primului lot nu se va face pentru că APIA a primit doar o singură ofertă.

În alti ani, firma prestatore, a câştigat chiar şi pentru doi ani consecutiv toate loturile de control prin teledetecţie. În mod cert Gauss Srl a depus ofertă pentru lotul al doilea şi în 2016, fiind, probabil, şi aici singurul ofertant.

După cum vedem, anul acesta, autoritatea contractantă APIA nu a mai atribuit aceleaşi firme lotul al doilea.

Acesta să fi fost motivul pentru care Horumbă s-ar fi retras?


no_mas_fraude_logoÎntr-un comunicat sec “procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Constanța au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar pe o durată de 60 de zile, începând cu data de 17 octombrie 2016, față de inculpatul PETRESCU TEODOSIE, arhiepiscop al Tomisului, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:
– luare de mită,
– folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată.
Procurorii anticorupție au mai dispus efectuarea urmăririi penale față de ȘTEFAN AURELIAN, cu privire la săvârșirea infracțiunii de tentativă la folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene.”

Primul este administratorul Arhiepiscopiei Tomisului, în numele căruia s-a depus cererea de subvenţie la APIA. Cel de-al doilea este împuternicitul administratorului în relaţia cu APIA, adică, persoana care a completat şi semnat cererea de subvenţie împreună cu documentele ataşate.

Din comunicat ne dăm seama că “în perioada 2010 – 2016, inculpatul Petrescu Teodosie, în calitate de arhiepiscop al Arhiepiscopiei Tomisului împreună cu ceilalți inculpați au folosit și prezentat declarații false în relația cu Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (A.P.I.A.) în scopul de a primi fonduri europene.
În declarațiile prezentate la A.P.I.A., inculpații au declarat în mod nereal că utilizează anumite suprafețe agricole având categoriile de folosință „vii pe rod cu struguri pentru vin”/„vii pe rod cu struguri nobili pentru vin”, în condițiile în care, începând cu anul 2010, pe respectivele suprafețe agricole nu mai existau astfel de culturi.
De asemenea, un alt aspect fals prezent în cuprinsul declarațiilor depuse în perioada respectivă a fost acela că s-au respectat normele privind bunele condiții agricole și de mediu (GAEC) și cerințele legale în materie de gestionare (SMR) privind mediul, sănătatea publică, sănătatea animalelor și sănătatea plantelor, reglementate prin legislația națională, pe toată suprafaţa agricolă a exploatației și pentru activitatea agricolă pe care o desfășoară.
Faptele au avut ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene în cadrul schemelor de plată pe suprafață unică (SAPS), totalizând 1.356.973 lei, după cum urmează: în anul 2010 – 142.988,37 lei, în 2011 – 148.610,21 lei, în 2012 – 239.732,26 lei, în 2013 – 262.267,07 lei, în 2014 – 281.733,52 lei, în 2015 – 281.633,28 lei, în anul 2016 plățile nefiind încă autorizate (această faptă a rămas în faza tentativei).

După cum ştim, în luna august 2016, DNA a descins la Ferma Nazarcea a Arhiepiscopiei Tomisului ca urmare a unei sesizări. DNA a solicitat sprijin de la inspectorii de teren ai APIA Constanţa, constatând neregulile descrise mai sus.
Neavând încotro, APIA Constanţa s-a autosesizat.

DNA ar trebui să ştie că se afla în control la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, nu cum ne-a spus în comunicat, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură.

DNA a cerut sprijin inspectorilor APIA şi a constatat falsul în declaraţiile din cererea de subvenţie a Arhiepiscopiei Tomisului, începând cu 2010.

Constatarea făcută pe teren, dă naştere la o posibilă ‘acoperire’ a neregulilor de către APIA Constanţa.
Comunicatul DNA specifică faptul că Arhiepiscopia Tomisului a încasat subvenţii în 2011 în valoare de 148.610,21 lei. În 2011 Arhiepiscopia a fost sub lotul de teledetecţie. Firma care a executat serviciul de teledetecţie, controlul calităţii controlului prin teledetecţie şi în final APIA Constanţa, nu au observat declaraţiile false ale Arhiepiscopiei şi că nu i se putea confirma suprafaţa şi cultura? Mă îndoiesc!

Mai mult, în 2013 Arhiepiscopia Tomisului a fost în eşantionul de control pe teren. Inspectorii nu au găsit nereguli astfel încât să extindă controlul la 100% din fermă?.

Cum se face că tocmai în 2016, DNA să constate nereguli şi falsuri în declaraţii începând cu 2010, de parcă duhul sfânt i-a vrăjit pe funcţionarul care gestionează dosarul Arhiepiscopiei, pe inspectorii de la controlul pe teren, pe cei de la firma Gauss Srl şi întreaga conducere a APIA Constanţa?

Intr-adevăr, nu trebuie să existe toleranţă faţă de cei care încearcă în mod fraudulos să obţină fonduri comunitare dar nici să-i acoperi pe ‘dracii împieliţaţi’, absolvindu-te de orice vină.

Creştineşte ar fi ca ToMITAnul să facă spovedanie completă duhovnicului DNA, mărturisind cum a reuşit să spurce APIA Constanţa până acum, fără a-l mânia pe Domnul.

Domnul de la APIA.


cucuveaO credință populară spune că dacă îți cântă cucuveaua pe casă mai multe nopți, te poți aștepta la ce e mai rău. Dacă vă mai amintiţi, ani de zile cucuveaua cânta seară de seară pe coșurile de fum ale palatului prezidențial. După o vreme, vechii locatari și-au găsit beleaua. Văzând că-i merge, cucuveaua s-a mutat apoi pe coșurile polivalentelor pentru ca apoi să poposescă în mailurile noastre. Pentru a rămâne ‘agaţată’ de mailuri, biata cucuvea s-a vopsit în mov. Nu întâmplător. Mai știm noi pe unii care foloseau flacăra violetă pentru a provoca insucces adversarilor și a se proteja de atacuri paranormale. Culoarea mov poate fi un alt concept în tehnica paranormalului, de data asta menită a te proteja de adversari care îți contesta titlurile, decorațiile dar și de a-i ataca, strecurând date cu caracter personal în coşurile de sub panou. Dacă movul nu ține, există o soluție de rezervă, și anume, metoda cu ‘pixelu’ albastru’, o variantă la fel de eficientă.
Iată imaginea unei țări bolnave, în care păpușarii-doctori folosesc tehnici ‘colorate’ de meditație din medicina alternativă, folosind, chipurile, câmpuri energetice pentru asanarea stării de sănătate a norodului ascultător. În fond nu e altceva decât o tehnică securistă de șantaj și de a te menține la putere.
Cel care încearcă acum să alunge sperietoarea, are și ‘codurile sursă’ ale gardurilor ce împrejmuiesc casele pe care aceasta cântă seară de seară.
Vom muri și vom vedea ascultând glasul suav al cucuvelei sau vom trăi cu dreptatea pe garduri?