Laura Cristi


Atentie, Laura nu este Aghata Christie !.

Este Laura Codruta Kovesi, asa cum Cristi nu este Christie. Cristi sa nu va inchipuiti ca ar putea fi Hercule Poirot.

Nu. Este Cristi Danilet.

Am asociat celebrele nume pentru a scoate in evidenta tenacitatea de investigator a Laurei Codruta Kovesi, dar si sonetele aduse Laurei de catre Cristi Danilet, mai ceva ca Francesco Petrarca. Pentru el, Laura Kovesi, Monica Macovei si Livia Stanciu sunt exemple de urmat, restul lumii facand parte, asa cum se exprima pe propriul blog, din tagma mocirla.tv sau santajul.tv, cu aluzie directa la televiziunea lui Felix.

Traim intr-o lume a oglinzilor strambe in care foamea de adevar ne face sa privim alternativ cum sunt umflati pe rand aparatorii democratiei sau detractorii ei, imaginile celor doua tabere schimbandu-se in functie jocul intereselor.

Recent Inspectia Judiciara a facut un control la DNA ca urmare a unor sesizari facute de Laura Kovesi, privitor la activitatea procurorului Mihaiela Iorga, proaspat destituita din structura centrala a DNA. In timpul anchetei, Inspectia Judiciara ar fi cerut dosarele lui Iorga, insa Kovesi ar fi refuzat sa le puna la dispozitie. O publicatie de orientare juridica a pus mana pe raportul de control, scapat pe sub usa redactiei de catre un magistrat, si, astfel am aflat de refuzul lui Kovesi, motiv pentru care s-a dat apa la moara detractorilor democratiei.

La scurt timp, aparatoarea democratiei a aparut cu un alt raport al Inspectiei Judiciare prin care se aduceau laude Laurei.

Dar ia sa schimbam oglinzile si Laura & Co sa treaca in tabara detractorilor iar mocirla.tv in locul aparatorilor democratiei.

Va prezint mai jos o plangere penala, nr. dosar 270/P/2015, adresata de catre Pintea Viorel, fostul dir. exec. APIA Satu-Mare, procurorului sef sectie Constantin Claudiu Dumitrescu si a procurorului sef serviciu Moraru Iorga Mihaiela. Plangerea s-a facut impotriva lui Marius Iancu, la data faptelor, procuror sef serviciu in cadrul DNA Satu-Mare, Eugeniu Avram, la data faptelor, prefect al Prefecturii Satu-Mare si Stelian Calugaru, la data faptelor, comisar sef al Directiei Generale Anticoruptie(DGA)-Serviciul Judetean Anticoruptie Satu-Mare, cu complicitatea mai multor persoane, printre care si Beniamin Les, fost ministru al Apararii. Bineinteles ca nu s-a intamplat nimic. Aici Laura apare in mod cert o aparatoare a democratiei prin faptul ca a sesizat Inspectia Judiciara, privitor la faptul ca Mihaiela Iorga nu si-ar fi instrumentat dosarele.
Faptul ca a refuzat Inspectiei Judiciare, in timpul controlului, sa puna la dispozitie dosarele neinstrumentate ale Mihaielei Iorga, o plaseaza pe Kovesi in postura de detractoare a democratiei.

Sa va explic de ce : Pintea Viorel a facut aceasta sesizare privind fraudele la bugetele comunitare ale unei firme inregistrata la APIA, in care sunt implicati cei care fac obiectul plangerii penale, din postura in care el insusi avea deschis un dosar penal pentru luare de mita. Ajuns cu dosarul in apel, la Curtea de Apel Oradea, pentru a-si demostra nevinovatia, Viorel Pintea a cerut instantei sa solicite parchetelor toate plangerile pe care le-a formulat atat inainte cat si dupa ce i s-a intocmit dosarul penal pentru luare de mita. In data de 10.10.2017 a avut loc sedinta finala la Curtea de Apel Oradea, si, culmea, instanta a decis amanarea pronuntarii pe 25 oct. 2017. In mod logic, instanta de apel a solicitat si prezenta plangere cu nr.dosar 270/P/2015, insa, conform detractorilor democratiei, Laura Kovesi, refuza sa puna la dispozitie dosarele instrumentate de catre Mihaiela Iorga, implicit instantei de apel de la Oradea, blocand decizia finala intr-un dosar fabricat, vaduvindu-l pe Pintea de o judecata dreapta.

Oamenii trebuie sa vina cu speranta ca au in fata un judecator care cunoaste legea, dosarul si intelege miezul cauzei’ , spunea Cristi Danilet pe blogul sau. Ce frumos suna! Si daca nu e asa!?. Nu discut cauza mea. Sunt cu ea la CEDO dupa sase ani pierduti prin Tribunal si CA Cluj sau IJ si ICCJ din ‘orasul prabusirilor’. Cu experienta dobandita in activitatea pentru care am fost dat afara dintr-o institutie a statului iar o alta mi-a aratat degetul mijlociu drept indicator spre CEDO, am devenit sfatuitor pentru altii. Vazand sentinta pe fond din dosarul penal nr. 2006/89/2014, de la Tribunalul Satu-Mare a lui Pintea Viorel, acesta a contestat interceptarile DGA de la dosar, iar judecatoarea a motivat prin faptul ca DGA avea acest drept, pentru ca face parte din MAI, iar APIA e o agentie subordonata MAI. In fond, la vremea respectiva interceptarile le facea SRI, iar APIA este o agentie din subordinea MADR. Deci cum e cu legea? Un alt caz este penultimul articol de pe blogul meu-publicat si intr- un ziar din Hunedoara-, care a facut obiectul unei plangeri penale din partea unui fermier din Maramures, impotriva celui care face obiectul textului meu si care de ani de zile primea subventie APIA pe o groapa de gunoi. Stiti ce a facut procurorul structurii locale a DNA? L-a intrebat pe reclamant cine i-a intocmit plangerea si i-a comparat scrisul cu scrisul de pe plicul expediat la DNA local. Mai bine citea materialul probatoriu iar cu masina si un aparat foto putea sa mearga la groapa de gunoi pentru a ancheta. Groapa e acolo, dosarul ‘in lucru’, locatia: Sighetul-Marmatiei.

Cam asta ar fi treaba cu miezu’ si dosaru’, cu aparatorii si detractorii democratiei, cu sperantele noastre desarte.



Prezentul articol nu încearcă să stabilească o posibilă natură penală a faptelor lui Les Gabriel Beniamin, fost ministru al Apărării, Lazin Nicolae Flaviu, dir. exec. adj. APIA Satu-Mare şi fost secretar de stat în MADR, poliţiştilor, procurorilor sau a actualului dir. exec. APIA Maramureş, Urs Ioan Florin. DNA-ul are o ‘ chită’ de mâncat şi nu vrem să-i luăm ‘ bucătura’ de la gură.

Este vorba de traseul unei livezi de aproximativ 500 ha inundată de vegetaţie nedorită şi lăsată în paragină, de pe care s-au luat subvenţii cu acordul APIA. Persoanele implicate în această luptă au constituit în stil mafiot o adevărată ‘apărare siciliană’, pentru a stopa orice intervenţie a instituţiilor de forţă ale statului român, de a da curs sesizărilor de fraudă şi de a recupera prejudiciul adus Fondului European de Garantare Agricolă(FEGA).

Vina este şi a ADS-ului care anual a dat în arendă aceasta suprafaţă , cândva o livadă, fără a urmări dacă arendaşii au respectat caietul de sarcini chiar şi pentru perioada de un an sau doi de arendă.

Agenţia Domeniilor Statului(ADS)scoatea la licitaţie în 29.12.2016 prin Direcţia Administrare Patrimoniu, anunţ nr. 98.435, suprafaţa de 567,79 ha liberă de contract, astfel: 501,32 ha teren agricol, şi o suprafaţă neagricolă de 66,47 ha, ambele aflate în portofoliul POMICOLA SA-HOMOROD. Numai că, Pomicola SA Homorod este radiată din data de 9 Decembrie 2016.

La data de 1.03.2017, ADS revine şi anunţă aceeaşi suprafaţă de 567,79 ha liberă de contract: 2,14 ha arabil, 5,77 ha fâneţe, 0,30 ha vii, 493,11 ha livezi, 15,98 ha ape,bălţi, 27,44 ha drumuri, 8,77 ha curţi,construcţii şi 14,28 ha neproductiv. Repet, Pomicola SA Homorod era radiată din data de 9 Decembrie 2016, aşa cum se observă pe site-ul Ministerului de Finanţe.

Pe portalul de justiţie, în data de 30.06.2016 Tribunalul Satu-Mare, în dosarul 4552/82/2005, aprobă raportul final de activitate şi admite cererea formulată de lichidatorul judiciar CABINET INDIVIDUAL DE INSOLVENŢĂ ARDELEAN IOSIF PENTRU SC POMICOLA HOMOROD SA. Dispune închiderea procedurii falimentului debitorului SC Pomicola Homorod SA-Hotărâre 347/2016.

Ne întrebăm cum poate o firmă radiată şi falimentară să anunţe faptul că mai are în portofoliu suprafeţe de arendat?

De-a lungul timpului suprafaţa de 567,79 ha a fost neproductivă, după cum se vede in imagine, iar arendaşii, conform caietului de sarcini, ar fi trebuit să o lucreze şi să plătească arendă.

În 1.06.2007, pe această suprafaţă s-a făcut primul contract de arendare dintre SC POMICOLA SA-HOMOROD şi firma GLC CHAMP-PROD SRL Negreşti Oaş, administrată de Zaha Cristian.

Nouă proprietară şi-a depus cerere de subvenţie în 2008, 2009 şi 2010 la APIA Satu Mare, luând subvenţie pentru o suprafaţă de 566,82 ha declarată livada în localitatea Homoroade.

În urmă nerespectării clauzelor contractuale, administratorul judiciar al SC POMICOLA SA-HOMOROD a cerut împreună cu Primăria Homorod insolvenţa firmei GLC CHAMP-PROD SRL. Radierea acesteia din Registrul Comerţului s-a produs la data 23 Februarie 2015.

Pe firmament, ca din senin, apare o nouă firmă, SC ANIMAL CONSULT S.R.L., care arendează aproximativ aceeaşi suprafaţă şi accesează subvenţii APIA în 2011 şi 2012.

Menţionăm faptul că plantaţia pomicolă apare sub lotul de teledetectie în 2010 şi 2015 şi nimeni nu observă sau se face că nu observă cum plantaţia este invadată de vegetaţie nedorită şi neintretinută, chiar dacă fostul director executiv al APIA Satu-Mare, Viorel Pintea, făcuse plângere penală şi anunţase conducerea centrală a APIA despre aceste nereguli.

În 2014, înainte de a fi săltat de procurori, fostul dir. general APIA, Dorel Benu, îl detaşează pe Pintea la un centru judeţean din Moldova.

Lui Pintea îi ia locul, cine credeţi, Les Gabriel Beniamin, devenit ulterior ministru al Apărării, care retrage plângerea lui Pintea de la Poliţia Satu-Mare, împotriva neregulilor descoperite în jurul plantaţiei pomicole Homorod.

Pintea câştigă în instanţă măsurile luate împotriva lui de către Dorel Benu, se întoarce la APIA Satu-Mare şi printr-o plângere penală adresată de data aceasta structurii centrale DNA, procuroarei Mihaela Iorga, descrie ’apărarea siciliană’din jurul plantaţiei pomicole.

Drept răspuns, procurorii îi organizează lui Pintea un flagrant şi-l arestează, înlăturându-l definitiv de la APIA Satu-Mare. Imediat conducerea APIA Satu-Mare este preluată de către Les Gabriel Beniamin.

Urmărind traseul celebrei suprafeţe pomicole plină de spini, o regăsim declarată în 2015 la APIA Baia-Mare de către un fermier pe nume DUNCA Vasile.

Organele de cercetare penală verifică în acest moment motivele pentru care DUNCA Vasile a declarat doar în 2015 suprafaţa de 493,11 ha arendată de la POMICOLA SA-HOMOROD şi dacă a beneficiat de ajutoare excepţionale date de catre Comisia Europeană pomicultorilor ca urmare a embargoului rusesc. De asemenea, cercetările privind embargoul rusesc se fac şi pe marginea dosarului deschis de OLAF în cazul dir. exec. APIA Baia-Mare, Urs Ioan Florin cu a sa firmă SC POMICOLA SA Şomcuta Mare.

Dosarul penal a lui Pintea este în stand-by, la fel cum s-au blocat şi plângerile penale ale acestuia împotriva ‘e4 c5’.
Nu, ‘e4 c5’ nu este vreun complet de judecată.

Este o deschidere în şah denumită ‘apărarea siciliană’.


Mai sunt câteva zile până în 18 iulie 2017, dată la care APIA trebuie să rezolve supradeclarările blocurilor fizice și suprapunerile parcelelor declarate în aceste blocuri fizice sau în altele care nu au supradeclarări.
Nimic mai prost decât așa ceva!

Adică, începând cu data de 1 iulie 2017, inspectorii de teren şi-au încărcat GPS-urile pentru controlul pe teren cu toate parcelele declarate de către fermieri până la această dată, s-au dus în teren la măsurat, revenind în agenție la toamnă, descărcând măsurătorile şi suprapunându-le peste deja modificatele parcele rezultate din suprapuneri și supradeclarări. E clar că mii de fermieri vor fi sancționați, fără să-și dea seama, APIA justificând apoi în rapoartele de debit sau automat în baza de date, la controlul administrativ, faptul că există diferențe între suprafața măsurată și cea declarată.
Mai întâi trebuiau rezolvate suprapunerile și supradeclarările la nivel de țară, pentru ca apoi să fie emise ordinele de control clasic pe teren și prin teledetecție. E simplu ca bună ziua!

Acest lucru îi convine de minune unei agenții, aşa cum este APIA, producătoare după cum se vede de posibile infracțiuni și de posibili infractori.
Stați liniștiți, dragi fermieri, până și reprezentanții voștri sunt într-o ‘întovărăşie’ cu APIA.

Cu câteva săptămâni în urmă am prezentat pe blog situația gravă de la Centrul Județean APIA Maramureș, pe dir. exec. Urs Ioan Florin, un personaj controversat și conectat la toate structurile de forță locale ale statului, precum și structurilor MADR și APIA centrale. Orice sesizare ai face, oricărei instituții, acest individ află imediat.
E absolut normal ca în atare situație Urs să se înconjoare la APIA Maramureș, de o structură de tip mafiot care îi este fidelă. Nora unui președinte de asociație, parte din Federația Pro Agro, a fost angajată de Urs, iar după două zile a plecat în maternitate. Recent s-a întors la serviciul Controale pe teren Apia Maramureș, dar lucrează la secretariat. Fiul lui Urs este consilier la APIA Satu Mare și nu figurează acolo aşa cum nici nora preşedintelui de asociaţie nu figurează la APIA Maramureş. Cum să figureze, când de la APIA Satu-Mare a plecat Leș Benjamin în poziția de ministru al Apărării iar acolo mai lucrează Lazin Nicolae Flaviu, fost secretar de stat la MADR?. APIA ascunde în mod intenționat declarațiile de avere și interese ale celor două beizadele, noră și fiu, așa cum se va vedea și mai jos în cazul Ţiplea Liliana. Mai mult, declarațiile de avere și interese nu sunt actualizate decât în centrele lipsite de ‘ interes’.

‘MătuşaTamara’ de la APIA

La Centrul Local APIA Sighetul Marmației se află o individă, poate cea mai bogată persoană din întreaga agenție, dacă e să privim doar declarațiile de avere și interese. Numele ei este Ţiple Liliana şi este şefa Centrului local APIA Sighetu Marmaţiei.
Tipa a terminat dreptul la o ‘privată’, a lucrat într-o bancă apoi a încercat să se facă notar. Ar trebui să cunoască legislația APIA foarte bine dar și prevederile Codului penal privind falsul în declarații.

Mai întâi să ne ocupăm de declarațiile de avere și interese pe care le găsiți pe site-ul APIA, la Centrul Județean Maramureș, pe numele Ţiplea Liliana. Aceasta a cumpărat un imobil în 2014, în valoare de 19.100 euro, de la Primăria Sighetul Marmației prin Hotărârea nr. 39 din 26.06.2014. Căutând declarația ei de avere și interese din 2014 pe site-ul APIA se observă că ea nu există. Găsesc în schimb pe site-ul de integritate declarația din 2014 datată 6.06.2014. Era normal că nu putea declara ceva înainte cu 20 de zile de a cumpăra imobilul de la primărie, teren intravilan în suprafată de 191mp., proprietate privată a municipiului Sighetu Marmației, situat în municipiul Sighetu Marmației str. Iuliu Maniu 29, jud. Maramureș, identificat în C.F. Sighetu Marmației nr. 58497, cu nr. cad. 58497. Să cumperi o terasă lângă un hotel, fără ca Hotelul Casa Veche, cu nr. cadastral 52133 să aparţină familiei Ţiple ar fi ilogic. În fapt, toată lumea din Sighetul Marmaţiei ştie că hotelul aparţine acestei familii.

Dar, ce să vezi!? În declarația de avere și interese pe 2015, Țiple Liliana, prin act notarial își cedează bunurile mobile și imobile fiului său Țiple Bogdan, şi în care s-ar părea că nu apare suprafața de 191mp si hotelul. Suprafața probabil s-a volatilizat și în declarația din 2016. La fel şi hotelul. Falsul în declarații, dacă el există, se pedepsește conform Codului penal. Dar enorma proprietate deţinută de Ţiple Liliana, rezultată din declaraţiile de avere şi transferată pe repede înainte beizadelei Bogdan şcolit prin Elveţia şi evaluată de către o cunoscută femeie notar din Sighetul Marmaţiei, reprezintă subiect de interes nu numai pentru OLAF ci şi pentru omologul său DNA din România.

Cum să iei subvenție pe cioră(Coracias garrulus)?

Să trecem la problema cea mai gravă și anume că, atât tatăl acestei individe, Bledea Ioan,cât și soțul acesteia, Țiple Liviu, și-au depus cereri de subvenție la Centrul local Apia Sighetul Marmației.
Și care-i problema veți zice? Niciuna. Numai că, pe ambele cereri Țiple Liliana a intervenit cu parola ei în controlul administrativ, semnând de asemenea și deciziile de plată ale celor doi, ca şefă de centru local. Conform procedurilor APIA și celor europene, asemenea fapte dau naștere la suspiciuni de favorizare a rudelor deponente, și, mai grav, de posibile fraude la bugetele naționale și comunitare.

Și, ca să dovedim aceste suspiciuni din care am putea deduce și posibila avere făcută în dauna intereselor financiare ale Comunității Europene, conform declarațiilor de avere, vă prezit cazul penal în care se află Țiple Liliana și Țiple Liviu, în cârdășie probabil cu Urs Ioan Florin, APIA Central, Direcția Topografică Militară a MAN și Primăria Sighetul Marmației.
Țiple Liviu și-a depus și el, ca tot omul, o cerere de subvenție în ograda nevestei. Este un individ uns cu toate alifiile: a omorât două persone în 2004, beat fiind la volan, pentru care în dosarul nr. 1192/33/2005 de pe Curtea de Apel Cluj a luat 1an și 10 luni închisoare cu suspendare pentru ucidere din culpă, avand încă un dosar penal nr. 998/307/2017 la Judecătoria Sighetul Marmației cu obiect, desființarea de înscrisuri. El mai este expert judiciar și inspector daune, deținând împreună cu soția sume uriașe și acțiuni la firme profitabile din țara noastră.

Cu toate acestea, Ţiple Liviu în cârdășie probabil cu cei amintiți mai sus, declară la APIA de ani buni, o suprafață de 1 ha de teren arabil cultivat cu porumb.

Suprafața este groapă de gunoi.

Groapa de gunoi declarată la APIA este probabil proprietatea familiei Țiple având nr. cadastral 54468. Asta se deduce explicit din declarația de la APIA a lui Țiple Liviu, făcută pe aceeași suprafață cadastrată.

Cum se face că cei din APIA Central și APIA Maramureș, care actualizează anual blocurile fizice împreună cu Direcția Topografică Militară n-au observat? Oare responsabilul de dosar și Țiple Liliana, șefa de centru local să nu fi observat o astfel de neregulă? Nu îmi vine să cred că Urs Ioan Florin nu știa de groapa de gunoi din Sighetul Marmației? Cum de a eliberat primăria din Sighet adeverință pe groapa de gunoi, adeverință necesară lui Țiple Liviu pentru a solicita subvenție pe această suprafaţă?

Știți care este șmecheria? Cei care au actualizat blocul fizic au înregistrat terenul cu categoria principală de folosință, pășune, adică PP, iar la categoria secundară au înregistrat teren mixt, MX. Astfel a putut declara Țiple Liviu ani de zile porumb în teren arabil, TA, pentru că în categoria secundară MX poate intra și TA. Din acest motiv în Controlul parcelelor digitizate din IPA Online nu apare nicio avertizare privind incompatibilitatea categoriei de teren declarate cu cea stabilită prin actualizarea LPIS. De asemenea, Anexa 17_b, tot din IPA Online, trebuia să genereze automat incompatibilitatea de mai sus, însă, cineva a trecut în mod intenționat MX pentru ca Țiple Liviu să cultive porumb și să ia bani ani de zile pe groapa de gunoi plină de ciori a orașului Sighetu Marmației.

Groapa se vede din satelit de ani buni, însă cei din APIA nu au văzut-o. Bine că ‘dronele’ de culoare neagră care zboară deasupra gropii o văd, sunt cu miile și croncăne toată ziua.

Cu o astfel de hoție am putea suspecta faptul că întreaga avere din declarațiile de avere ale numitei Țiple Liliana ar putea fi provenită din posibila fraudare a fondurilor comunitare. Un argument în plus ar fi și faptul că, atât Urs Ioan cât și Țiple Liliana și-au înlăturat toți adversarii iar pe cei suspectați că li se împotrivesc sau îi demască, îi urmăresc, umilesc și le mai dau și cele mai grele munci în APIA pentru ca apoi să-i dea afară. De asemenea este suspect si transferul rapid al averii pe numele lui Ţiple Bogdan.

Răsfoind dosarul aflat pe rolul instanței Tribunalului Baia Mare a unei foste colege date afară de la Centrul local APIA Sighetul Marmației de către Țiple Liliana, te îngrozești ce afli: până la destituirea din funcție, cu acordul APIA Central, i-au anulat toate parolele pentru a nu mai putea lucra pe baza de date în control administrativ, i-au luat toate comunele arondate, masa, scaunul şi calculatorul și au ţinut-o lângă toaleta centrului local. Incredibil!

Asemănător mi-au făcut și mie când am fost dat afară din APIA de către un alt mafiot, dat afară la rândul său din APIA, tot de către un mafiot. Pentru asta am dat statul român în judecată la CEDO pentru delict de opinie, rămânâd în continuare consultant pentru fermieri.

Și, cu scrisul.

Aflarea adevărului și înlăturarea hoților și a hoțiilor merită tot sacrificiul nostru!


APIA la control

Începând cu data de 1 iulie 2017 APIA a început controlul pe teren pentru confirmarea suprafețelor declarate de către fermieri precum și verificarea îndeplinirii condițiilor de ecocondiţionalitate.

Încă de la început, fermierii nu trebuie să se sperie dacă sunt controlați și anul acesta. Dacă anul trecut au fost controlați și au fost găsiți cu nereguli, neregulile reprezintă factori de risc, factori care sunt introduși din nou în anul următor în analiza de risc. Analiza de risc se face automat în baza de date APIA, printr-un soft specializat, iar între fermierii selecționați la control pot fi în mod aleatoriu și cei care au mai fost controlați şi cu un an în urmă.

Desigur, veți spune : cum de Agricost care are peste 55.000 ha de teren arabil în celebra Insula Mare a Brăilei, nu a fost automat și obligatoriu controlată în 2013 când a preluat vechea sociatate SC TCE 3 Brazi a defunctului Culiţă Târâţă ?.
Mai ales că această firmă avea probleme cu controlul prin teledetecție în 2011 și 2012. Manevra a fost făcută discret, sucursala lui SC TCE 3 Brazi din Brăila, rămânând debitoare probabil și trecută în insolvență, iar noua firmă Agricost a apărut ca un prunc nou născut.
Cu toate acestea, procedurile APIA trebuiau aplicate și noua firmă Agricost înscrisă în Registrul fermierilor, trebuia controlată automat, printre factorii de risc fiind imensa suprafață a exploatației.

De ce nu s-a întâmplat acest lucru? Nu știm.

De fapt, suspiciunile fermierilor controlați consecutiv și cu suprafețe mai mici , nu sunt de ieri de azi. De asemenea, din interiorul APIA inspectorii de teren cinstiţi au suspiciuni că foarte mulți dintre colegii lor inspectori, nici nu merg pe teren la control , făcând măsurători din birou sau merg pe teren și măsoară contra cost parcelele fermierilor.

Dar să vedem cum se fac astfel de controale :

1. după ce se emite raportul de control, inspectorul încărcă în GPS parcelele fermierului din aplicația Intranet, Sivgis. Dacă imediat descarci din GPS fișierele într-un alt soft geografic(vezi fostul Lafis-LFK, predecesorul Sivgis, care a rămas pe calculatoarele private ale celor de la control pe teren), încarci puncte GPS pe perimetrul parcelei și miști vectorii, păstrând totuși suprafața, sau după caz modificând-o, dacă vrei să-i faci rău fermierului sau un « bine », apoi reâncarci datele din nou în GPS și le descarci în Sivgis, atașând poze vechi-toată operațiunea făcută din birou- va apărea ca și când ai fi fost pe teren.

2. numai că unii inspectori, avizi de bani, sunt atât de inconștienți încât nu-și dau seama că atunci când încarci datele din Sivgis în GPS apoi mergi în mod real pe teren și deschizi GPS-ul și măsori cu adevărat, apoi te întorci la birou și descarci măsurătorile în mod real din nou în Sivgis, se generează automat un fișier Excel cu toate punctele luate de către GPS în mod real din teren. Dacă fentezi și faci treaba asta din birou, se generează un fișier Excel dar fără puncte!. Asta se poate verifica de catre OLAF și DNA imediat printr-o descindere în toate centrele județene APIA.

3. inspectorii penali se deplasează câte o săptămână acoperind, spre exemplu, zone dificil de controlat atât la SAPS cât și la pachetele de agromediu. Măsoară contra-cost parcelele fermierilor ameninţându-i că dacă nu cotizează nu vor lua subvenție, le confirmă cu poze vechi sau poze la alte parcele, după caz, aceștia luând la final subvenție pe nedrept.

Astfel, inspectorul, pe aparatele GPS ale instituției și pe banii ei, măsoară contra-cost, urmând să descarce sau nu măsuratorile în funcție de modul în care exploatația este invadată sau nu de vegetație nedorită. Luând rapoartele de control din multe centre județene s-ar putea constata că astfel de inspectori, deși semnează câte doi pe documente, se duc singuri la control nerespectând metoda celor ‘4 ochi’.

Se pot întreba fermierii controlați, câți au fost la măsurat și cu cât au cotizat inspectorului și ei vor spune cu nonsalanţă adevărul. Totul este să se investigheze cu atenție și tact. Poate astfel, autoritățile de supracontrol române vor sparge mafiile locale apărute în jurul fiecărei agenții APIA din județe.


Oaia lui Daea

Anchetat în dosarul ‘Insula Mare a Brăilei’, pe vremea când era membru în consiliul de administrație al ADS, implantat acolo de Ilie Sârbu, Petre Daea se întoarce din nou la MADR.

Fost șef de fermă pe vremea comunismului, devenit apoi secretar de stat și ministru MADR în primul mandat, acest personaj ar putea fi arestat în urma declarațiilor de dragoste făcute oilor românești.

El a și propus ca oaia să devină brand de ţară. Lângă o oaie găsești o frunză, dar lângă frunză nu găsești o oaie, spune o cugetare emanată de Daea.

Dar să vedem dacă nu cumva cugetările lui Daea nu implică și caprele. Și, probabil, pofte nebănuite ale PSD, Alde, UDMR și votanților lor.

Un om mai este considerat pur chiar și atunci când își eliberează pofta cu o oaie sau cu o capră. Dacă nu există nici o femeie, atunci nu există nici o poftă adevărată sau păcat sexual. Apoi animalul devine stricat și trebuie să moară. Așa spune profetul Mohammed.

Profetul Daea nu ne explică de ce s-a blocat exportul de oi către Oriental Mijlociu o perioadă.

Allan Seymour, un fermier din Nouă Zeelandă, a vândut mii de oi în Siria pentru a satisface apetitul sexual al soldaților ISIS. El a fost arestat după ce autoritătile neozeelandeze au fost avertizate de CIA și MI6 că face afaceri cu militanții ISIS din Siria.

CIA și MI6 au raportat că oile nu erau folosite pentru mâncare, ci au fost folosite pentru satisfacerea apetitului sexual al soldaților ISIS. Confirmarea a venit și de la purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării din Nouă Zeelandă în data de 19 mai 2017, conform publicației worldnewsdailyreport.com.

Oaia ne dă lapte, brânză, câte un miel,
Ne îmbracă, ne dezbracă.
Da, ea trebuie înțeleasă
Și-a făcut pofta cu el.


În data de 29 mai m-am adresat DLAF, sesizând faptul că “Agenţia de Plăți și Intervenție pentru Agricultură(APIA) și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale(AFIR) nu mai publică informații referitoare la beneficiarii fondurilor FEGA și FEADR, contrar REGULAMENTULUI (CE) NR. 259/2008 AL COMISIEI din 18 martie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1290/2005 al Consiliului în ceea ce privește publicarea informațiilor referitoare la beneficiarii fondurilor provenite din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), modificat prin REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 410/2011AL COMISIEI din 27 aprilie 2011de modificare a Regulamentului (CE) nr. 259/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1290/2005 al Consiliului în ceea ce privește publicarea informațiilor referitoare la beneficiarii fondurilor provenite din Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR).

În acest sens rubrica Acasă >> INFORMAȚII INSTITUȚIONALE >> Organism coordonator >> Beneficiari plăți FEGA și FEADR, nu conține nicio informație pentru anii 2015 și 2016 și nici posibilitatea de filtrare și salvare, așa cum era înainte de instalarea guvernului Ponta. Mai mult, accesul la această rubrică, de pe site-ul APIA, se face în mod intenționat cu rea voința, trimițându-ne la link-ul http://www.apdrp.ro/content.aspx?item=2030&lang=RO și nu la rubrica beneficiarilor FEGA și FEADR cum era înainte de instalarea guvernului Ponta. Repet, guvernul Ponta.

Consider acest fapt o lipsă totală de transparența în privința folosirii banilor publici, ridicând suspiciuni în privința protecției intereselor financiare ale UE, respectarea regulamentelor europene și naționale.

Ce credeți că s-a petrecut între timp? Începând de astăzi poți accesa direct de pe site-ul APIA, dar şi de pe site-ul AFIR aceste plăți. Bravo, DLAF!

Iată că se poate!.

După şase ani de procese cu APIA, în data de 9 iunie m-am adresat CEDO pentru a-mi face dreptate cu ajutorul unor prieteni cititori ai blogului meu, care m-au susținut financiar și mi-au întocmit dosarul pentru a face totul posibil.

Dar tocmai asta este măreția; să nu fi convins că ceea ce faci “slujeste la ceva”, dar să faci! Nu “de florile marului”, nici “de amorul artei”, ci așa, de sufletul fiecăruia dintre noi. Ca să ne asigurăm că încă nu am capitulat, că încă nu facem parte din turmă (altfel: mioritică!), că suntem încă un ins – fie acela și berbece.”, îmi spunea cândva Paul Goma.

Fiul meu îmi reproșa faptul că am vrut eu să schimb lumea. Mai bine tăceam și rămâneam consilier la APIA. Nu, i-am răspuns, oarecum în stilul lui Goma, nu se mai moare din a spune adevărul și lucrurilor pe nume. Dacă toți am tăcea, lumea asta nu s-ar schimba. O vorbă aruncată în vânt și care deranjează un sistem, cu gândul că ceva se va schimba, merită tot sacrificiul.

Încă o dată, observați faptul că DLAF a mișcat ceva, la o simplă sesizare.

Și, dacă tot a mișcat, ia să vedem firmele controlate, cum se spune, de Dragnea, ce sume au luat în 2016.

Din FEADR, firma TelDrum, a luat pentru Măsura 13-Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice (art. 31) a luat 15.064,79 Euro. Din FEGA, pentru Plata pentru practici agricole benefice pentru clima și mediu-fără disciplină financiară-R.1307/13, art.43-an calendaristic 2015, a luat 16.803,50 Euro; pentru Plata redistributivă-fără disciplină financiară-R.1307/13, art.41 & 42-an calendaristic 2015, 1.301,97 Euro; pentru Program de plată unică pe suprafață, 45.053,45 Euro.

Săracă firmă bogată, am zice. Să nu uităm că TelDrum a avut vreo 5.000 de ha în exploatare, după care a mai dat din suprafețe să trăiască și alții. Alți sateliți ai firmei: SC Gransiloz, SC Zooveg 2010, SC Agrotrust sau SC Romcip.

Din FEADR  firma SC Gransiloz a luat pentru Măsura 13-Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice (art. 31), 56.808,21 Euro iar din FEGA pentru Plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu-fără disciplină financiară-R.1307/13, art.43-an calendaristic 2015, a luat 67.485,99 Euro; pentru Plata redistributivă-fără disciplină financiară-R.1307/13, art.41 & 42-an calendaristic 2015, 1.301,97 Euro; pentru Program de plată unică pe suprafață, 18.2022,27 Euro.

Din FEADR firma SC Zooveg a luat pentru Măsura 13-Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice (art. 31), 60.831,32 Euro iar din FEGA pentru Plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu-fără disciplină financiară-R.1307/13, art.43-an calendaristic 2015, a luat 72.265,28 Euro; pentru Plata redistributivă-fără disciplină financiară-R.1307/13, art.41 & 42-an calendaristic 2015, 1.301,97 Euro; pentru Program de plată unică pe suprafața, 194.912,91 Euro.

Din FEADR firma SC Romcip a luat în 2015 pentru M215 Plăți bunăstarea animalelor suma de 2.542.538,29 Euro iar pe aceeași măsură, Măsură 14-Bunăstarea animalelor (art 33), în 2016, suma de 704.927,64 Euro.

Dar să vedem și suprafața de peste 9000 de ha administrată de prietenii lui Dragnea. El, săracu, n-are nimic pe numele lui. Fiul sau este ‘agaţat’ de aceste firme prin tot felul de asocieri. Cu contur negru veți observa exploatația inițială a TelDrum. Ulterior, veți observa cum suprafețele se regăsesc în Gransiloz, parcelele colorate în interior cu verde, cu roz, Zooveg sau cu maro, Agrotrust.

Și cu unpic de fainoşag, anul ăsta și firma Romcip, ferma celebră de porci pe numele fiului lui Dragnea, are și ea în dotare niscaiva terenuri de lucrat, așa, cât să ajungă de papa pe câteva zile celor peste 4.000 de purceluși, că să nu bată la ochi.

Ne întrebăm ca oameni simpli ai acestei țări, cum vor vrea cei de la Comisia Europeană să dea din 2018 subvenție pe fermă și nu pe suprafață? La noi, după cum se vede și în exemplul de mai sus, o fermă cu obiect de activitate construcții de drumuri și poduri și care își rotește prin alte firme suprafețele nu poate lua o subvenție decât pe suprafață. În comparație cu fermele occidentale care au un istoric, unele dintre ele având activitate agricolă de peste 100 de ani, fermele românești își schimbă denumirea și preiau suprafețele altor firme, tot ale lor, vrând să pară ca noi, dacă cele vechi au fost sancționate, sau vor să continue activitatea cu culturi pe suprafeţe care au interdicție după doi ani de a mai fi cultivate, tocmai pentru a lasa terenul spre refacere.

Hai, DLAF, intră puțin la ‘ secerat’ la APIA și la ‘ treierat’ la MADR!


Recenta conferință LAPAR, un fel de bilanț al programului PSD, a scos la iveală aceiași ‘specialişti’ în agricultură, certați cu limba română și cu APIA : unul controlat la parcelă, prin teledetecție, altul cu perdele de fum, în loc de perdele forestiere de salcâm, altul care vrea să strângă câte un leu de la oieri pentru cercetare,etc.

Pentru primii doi, Irimescu s-a strofocat de ziceai că-s cei mai năpăstuiți fermieri din țară. Irimescu a intervenit la Apia pentru a-i verifica cererea aflată sub sancțiune, dar nu și-a permis să intervină peste procedurile agenției. Ceea ce este lăudabil. Pentru cel de-al doilea, a constatat că România nu ceruse la Bruxelles salcâmul, ca o componentă a perdelelor de salcâm.

Daea, în schimb, așa cum declara la conferința LAPAR, îl sună și se consultă zilnic cu președintele acestei organizații, cel controlat prin teledetecție, promițând fermierilor, ca să nu dea de bănuit, că toți cei care au avut controale prin teledetecție și au fost în regulă, nu vor mai fi controlați.

Tactica lui Irimescu seamănă mult cu a noului ministru MADR. L-a luat sub ‘areapa’ lui pe șeful LAPAR, s-a pus în prezidiu la penultima conferință, s-au sunat reciproc pentru a bloca din fașă orice revoltă a fermierilor, s-a dus în vizite de lucru. În loc să fi acuzat direct vechea conducere MADR, pe Daniel Constantin, aflat atunci și până de curând în mare dragoste cu PSD, Irimescu a declanșat totuși implementarea modulelor de plăţi la Apia și finalizarea lor.

Daea, alt politruc și mai șiret, împreună cu Dragnea , au încercat să-i tragă preșul lui Irimescu prin moțiunea de cenzură din 2016, cerându-i demisia, acuzându-l că nu a dat subvenția la timp în 2015. Cei doi șmecheri știau foarte bine faptul că pe Măsura 511, Asistenţă tehnică din PNDR, Constantin umbla cu caravana de informare fermieri prin țară, consolidandu-și de fapt structura de partid, în loc să implementeze modulele de plăți. Iar acum, pe munca lui Irimescu, Daea și Dragnea se laudă amândoi că au făcut plățile la timp. Noroc cu fermierii că pricep cum au stat lucrurile.

Noul ministru face din nou promisiuni fără acoperire spunând, peste procedurile Apia, că fermierii care au fost controlați și nu au avut probleme, nu vor mai fi controlați. El nu cunoaște procedurile Apia și nici nu-l interesează. După cum știm, soția lui este director la Direcția Resurse Umane din cadrul APIA Central. La controlul prin teledetecție și nu numai, se face o analiză de risc automat în baza de date, după care, se face o selecție aleatorie de dosare în plus de controlat. Apoi se emit automat ordine de control. În softul analizei de risc sunt introduși factori de risc : mărimea fermei, nereguli anterioare ale fermei,etc. La controlul prin teledetecție se achiziționează hărți cu înaltă și foarte mare rezoluție, constituind loturi de control, pe suprafețe de zeci de km². Chiar dacă sub aceste loturi se vor afla și fermieri controlați și fără probleme, nu există nicio posibilitate de a-i exclude de la un nou control. Selecția fermierilor de sub aceste loturi se face tot aleatoriu. Ar fi contrar procedurilor europene și ale Apia, iar nerespectarea lor ar produce automat sancțiuni aplicate României.

Daea face promisiuni de angajare la minister, câte doi pe un loc, unul la Bruxelles și unul acasă, pentru o mai bună negociere a viitoarei politici agricole comune.

Fermierii nu-s proști și își amintesc de Irimescu, care, a înființat posturi de atașați agricoli pentru a-și implanta oamenii pe la tarabele agricole prin Europa. Daea preia inițiativa și își va împlânta atașate pesediste peste tot, cu condiţia sa fie românce bune de tot, iar în țară, în buna tradiție dâmboviţeană, va angaja câte un bun român de la PSD și una şi mai bună de la Alde, pe un singur loc.

Angajarea nu ar fi o problemă atât de mare, dacă, cei doi pe un loc ar lucra în agențiile ministerului pentru dezvoltarea agriculturii și nu ar lucra la sediile PSD. Cazul ‘Bombonica’ este pe rol în instanțele de judecată și este un exemplu în acest sens.

Să mai amintim o altă problemă ridicată la conferinţa LAPAR de către Daea, cea a porcilor. Nu-i suficient că a pus la cale o subvenţie de 10.000 euro la fermele de porci, pentru a-l linişti pe fiul lui Dragnea, care anul acesta a declarat doar puţin peste 4.300 de porci la Apia. Ministrul a mers mai departe întrebându-se cum e posibil să cumperi de afară porci, sa-i creşti, apoi să-i vinzi. De ce, atâta timp cât avem şi noi porcii nostri?.

Corect! Dacă avem doar doi porci la ha, de ce porcii cu mii de ha de la ADS sa nu beneficieze de subvenţie de la PSD?. Numai că cei de la Comisie o sa-i dea  lui Daea de ros şoriciul lor. PSD trebuie sa întelegă faptul că suntem în UE, nu în UIE!

Trist este că nici presa agricolă nu se lasă mai prejos, iar spălarea imaginii fiecărui ministru și pupatul clanțelor ministerului au devenit obiceiuri fireşti.

Zilnic, site-urile agricole l-au fotografiat și intervievat pe Irimescu din toate pozițiile, l-au sunat pentru exclusivități, pentru a-i introduce pe la ușile celor de la Apia sau Siveco.

Cu Daea se petrece la fel, la care se adaugă și promovarea ‘dronelor’ PSD din Slatina, Caracal și Comisia pentru Agricultură din Camera Deputaților.

Astăzi, lui Daea i se fac poze și poezii. El a devenit, precum muzele, o sursa de inspiraţie.

Mâine, când va fi într-un loc cu verdeață, i se vor scrie și cântecele.

The Show must go on , d-le Tucă!



Petre Daea, ministrul Agriculturii, trăiește a doua tinereţe. Dacă la început de mandat spunea că poate fi găsit zilnic la birou, începând cu ora 6 ale dimineţii, de la o vreme face vizite tovărășești de lucru prin județe pe la sediile Apia, aduce funcționari în toiul nopții pentru a-i număra și a le face program suplimentar pentru a primi cereri de subvenție, intră în solarii cu legume, mai admiră combine și bovine pe la câte o expoziție agricolă, stă de vorba cu fermierii.

Asta, asa, pentru a nu sta în birou. Precum birocrații !. El este un om de acțiune, devotat șefului, căruia îi umple și aprinde ciubucul, cum o făceau odinioară ciubucciii.

Nu are el nicio treabă cu fermierii, cărora le-a creat impresia că se luptă pentru interesele lor. Recent a declarat că nu prelungește data 15 mai 2017, ultima zi de depunere a cererilor de subvenții agricole, cu nici o oră în plus : „Puteţi să mă daţi în judecată, dar nu-mi voi încălca ordinul. Nu pentru că sunt căpos, ci pentru că trebuie să punem ordine în sistem. Pentru mine contează ca fermierii să primească subvenţiile la timp şi asta presupune să îşi şi depună cererile atunci când sunt programaţi să o facă, nu să vină cu toţii în ultimul ceas”.

Unde mai pui că, în ultimul moment, modifică proceduri și ordine pentru a complica şi mai mult accesul la subvenții.

Dacă știa puțin lucrul cu calculatorul sau își lua pur și simplu un funcționar Apia drept consilier, intra în bazele de date ale agenției și făcea câteva filtrări pentru a constata cum marii fermieri cu terenuri în arendă de la ADS, nu accesează măsuri de agromediu. Deși sunt voluntare, recomand vulcanicului ministru să modifice mai degrabă contractele pe care le are ADS-ul cu fermierii, introducând obligativitatea ca pe pământurile statului să fie accesate toate măsurile de agromediu. La rândul lor, arendașii cu un astfel de contract, nu mai pot invoca la Apia dreptul voluntar pentru a nu acceasa măsurile, având asupra capului teama de a le fi anulate contractele de arendă cu arendatorul ADS.
La fel, funcționarii Apia să aibă interdicția de a intra pe cererile fermierilor și a le digitiza parcelele, în timpul programului și în perioada de depunere a cererilor , singura lor misiune fiind de verificare și închidere a cererilor de subvenţie. Fermierii care nu se pricep la lucrul cu calculatorul, să fie ajutați din timp, în mod organizat de către DADR-uri sau Camerele Agricole, cu condiția ca funcționarii acestor instituții din subordinea MADR, să cunoască munca pe calculator și softul geografic Apia, IPA Online.

Să dispună dezvoltarea softului geografic Ipa Online prin multiplicarea funcționalităților lui și nu cum este acum, un soft banal și depășit, față de ceea ce există pe piață.

Să dispună prin ordin ca tuturor fermierilor cărora li s-au făcut rapoarte de debit, rezultate din actualizări de blocuri fizice prin micșorare sau eliminare, și, care, au contracte de agromediu pe aceste blocuri fizice, să nu mai fie sancționați ci să li se activeze automat clauza de revizuire.

Cu riscul de a rămâne cu o suprafață nesubvenționată de 1-2 mil. ha, gestul lui Daea de a nu prelungi data de depunere a cererilor de subvenție, este îndreptat nu numai împotriva fermierilor.

În afară de faptul că acceptă sedii vopsite în culorile secuiești şi fără însemnele româneşti şi europene, amprente ale identităţii oricărui sediu APIA din ţară, nu ține cont că în interiorul acestora lucrează oameni și nu roboți, indiferent că sunt maghiari sau români de origine. Nu-l interesează de decesele funcționarilor Apia, a căror număr a crescut îngrijorător, datorită stresului și muncii peste programul de lucru de ani de zile. Funcționarii sunt neplătiți pentru orele suplimentare și recompensați doar cu zile libere. Moartea nu ține cont de sex, religie sau origine, d-le Daea!.

Acest scenariu, în care un ministru își anunța la debut cu surle și trâmbițe un program de birou, punându-se chipurile la dispoziția fermierilor, apoi ieșind din birou, dând impresia că se îngrijește de funcționarii Apia, denotă o manifestare de jupân pe banii statului român. N-ar fi o prima constatare a acestei stări de fapt. Știm cu toții apucăturile partidelor, atunci când pun mâna pe puterea politică.

În timp ce fermierii sunt disperați că nu pot depune cererea de subvenție la timp, iar funcționarii mor încet și sigur din cauza epuizării, șefii Apia prosperă, chiar dacă au dosare penale sau sunt suspectați de nereguli. Despre ei nu suflă o vorba Daea. Pe biroul său zac o grămadă de sesizări privind abuzile unor derbedei din fruntea centrelor locale sau județene ale APIA.

Parcă am fi în filmele cu proști: un ministru al unei instituții publice, cu soția șefa la resurse umane în Apia, și care umblă de-a-n boulea prin țară, fără să facă curățenie în agențiile din subordine, nu lucrează în tandem cu DNA.
DNA ‚valseaza’ elegant printre tractoare furate, fonduri obținute ilegal, spăgi și scandaluri și arestează cuminte , azi, câte un șef de centru local și un primar, mâine, câte un funcționar sau fermier, poimâine, câte un director din APIA. Recent, în timpul unei vizite de lucru de-a lui Daea, DNA i-a încătuşat şeful Centrului Local Apia Hunedoara.

Directorul general APIA tace mâlc. La fel şi soția lui Daea, directoare la resurse umane. Ne așteptam ca Daea și noua lui soție să fie ca pita caldă la moraliate și profesionalism, cei doi fiind decorați de Iliescu cu medalii pentru merite deosebite aduse în slujba țării. Dar dacă aluatul nu-i bun, nici pita nu se coace!

Mai știm un fost ministru, care, cu gura pân’ la urechi, a preluat mandatul de ministru MADR, în 2015. Apoi a dat vina voalat pe ministrul căruia tocmai îi luase locul, pentru că nu mișcase un deget pentru finalizarea modulelor de plăți din softul APIA. Asta, la faza pe sector. La faza pe ‚muncipiu’ s-a luat de Siveco până ce firma cercetată penal l-a încurcat, punându-l la calculator. Siveco a dat vina pe Apia. Trezit la viață, Achim Irimescu, căci despre el este vorba, s-a pus pe schimbat directorii din Apia Central, sugerând pulimii că ăștia ar fi vinovați pentru blocajele plăților. Nu a mișcat un deget la sesizările de pe biroul său, privitoare la cazurile penale ale unor șefi de birou, funcționari sau șefi de centre județene Apia. A început să inventeze infestări de alimente aduse din exterior, furturi de miliarde de verzișori cu tirurile, asta că să arate cât de aproape este de fermier, după care s-a lăsat păgubaș și a intrat la nesfârșite taifasuri cu ‚laparii’, șefi peste miile de fermieri, pregătiți ca lupii, cu ‚oi mândre și cornute’ și arende de la ADS, să muşte noul ministru și funcționarii Apia. Irimescu i-a mângâiat pe creștet, potolindu-i şi promițându-le deschideri și conexiuni în lumea largă. A început și el vizite de lucru pe la fermieri, apoi pe la arabi. Unii mâncători de carne de oaie și de vită i-au întors vizitele, cu unul dintre ei având un stupid accident, fiind loviți amândoi în bot. După șocul accidentului și câteva declarații, într-o totală lipsă de caracter şi bun simţ, și-a dat demisia înainte de a preda ministerul și a sta la o discuţie, ’ bot în bot’, cum se spune, cu noul ministru Petre Daea.

Traseul lui Irimescu o să-l urmeze, după cum se vede și Daea. Cu pașaportul pe masă, parcă îl văd pe ‚piticul atomic’ cu ceata de slujbași în avion, cutreierând lumea și ‘muncind de zor, pentru țară și popor’.

Niciunul nu va răspunde pentru actualele sancţiuni şi cele viitoare, aplicate României si datorate neregulilor de la Apia, sancțiuni plătite din buzunarul nostru, fiind mai degrabă interesaţi de propria lor imagine şi de ceea ce presa a scris sau va scrie despre ei.


Într-o postare pe un grup de socializare din luna aprilie 2017, APPC anunța prelungirea perioadei de depunere a materialelor de presă , pentru a participa la concurs.

Zis și făcut. Imediat mi-am selectat o descriere de pe blog, un scurt istoric al activității mele în presa clujeană, câteva articole de pe blog publicate și în cotidianul la care scriu de mai bine de un an de zile.
Apoi, pentru o clipă, mi-am pus întrebarea privind rostul demersului meu, mai ales că nu terminasem jurnalismul și nici nu eram membru APPC.

O întâmplare fericită m-a făcut să lucrez la un ziar local clujean cu impact regional. Acolo am învățat ‘meserie’ de la Florin Danciu, Victor Lungu, Călina Berceanu, Dana Gherman, Raul Chiş, Ioan Mureșan, Bogdan Stanciu, Cornelia Trif, Mihai Bacalu, Vasile Racoviţan, Dan Ielciu, Raluca Crișan, Emilia Moldovan, de fapt, și de la cei nenumiti, inclusiv de la cei care prelucrau pozele și tehnoredactau pregătind ziarul pentru tipărire, Eugen Olariu, respectiv Mihai Armanca. Am cunoscut și vânzătorii care făceau bani pentru ziar, Valentin Popescu fiind ‘ăl mai tare din parcare’, redactorii din subredacţiile ziarului din mai multe județe , intrând și în tipografie dar și în birourile din țară ale unor firme care ne vindeau publicitate.

În aceeași perioadă am mai publicat în Cotidianul și câteva articole într-un ziar din Gorj.

Nu întâmplător am descris puțin activitatea mea din presă.

Urmărind comentariile din presa clujeană, după gala decernării premiilor APPC, ediția 2017, am constatat numărul mare de nemulțumiri și nemulțumiți.

Eu sunt onorat pentru articolul selectat la această ediție, chiar dacă nu sunt membru APPC. Felicit cu prietenie pe toți participanții și în mod special pe câstigătorii premiilor la toate categoriile. Nu în ultimul rând, felicit organizatorii Galei.

Iar pentru cei învinși, printre care mă aflu și eu, va relatez o întâmplare care ar trebui să ne bucure și să constate că munca noastră nu este în zadar. Scrisesem prin 2002 în Cotidianul, despre un politician care stătea la pândă, la vremea respectivă, să preia conducerea unui partid politic. Peste ani l-am întâlnit absolut întâmplător și mi-a reproșat fraza în care aminteam de el. Cu alte cuvinte, să nu uităm niciodată faptul că materialele noastre scrise oricând și oricât de bine sau prost, ele își găsesc întotdeauna un ecou în mintea cititorului.

Toate concursurile au învingători și învinși. Învingători suntem cu toții, demonstrând încă o dată forța presei din țara noastră.

Cafea bună, minte luminată, obiectivitate și multă sănătate pentru presa clujeană!



Din ciclul ‘APIA, locul II în topul corupţiei din instituțiile publice’, conform raportului anual de analiză și prognoză „Romania 2017”, întocmit de Societatea Academică Romană (SAR), ne vom ocupa astăzi de urs. De Urs Ioan Florin, director executiv APIA Maramureș.

În perioada în care cei doi ‘mijlocaşi la închidere’, Cioloş și Irimescu, controlau guvernul tehnocrat, Urs trebuia scos pe tușă datorită incompatibilității rezultate dintr-o decizie definitivă câștigată de Agenția Națională de Integritate. Lucrul acesta nu s-a întâmplat nici atunci, nici acum. Individul este lipit de scaunul de director, deși este incompatibil, suspect în privința accesării unei măsuri privind despăgubiri din fonduri UE prevăzute la art. 1 alin. (1) din Regulamentul Delegat (UE) 2015/1369 al Comisiei, respectiv retragerile de pe piaţă și nerecoltarea și recoltarea înainte de coacere a pomilor fructiferi din propria livadă, datorate embargoului rusesc, și inapt din punct de vedere medical pentru a îndeplini o funcție publică.

Amú să servim un pahar cu horincă și să vedem cu şad lucrurile.

Tanti ANI

La data de 09.07.2015 în urma sesizării unei persoane fizice prin care se arata că directorul executiv Urs Ioan Florin din cadrul Apia Maramureș a aprobat în secret dosarele de plată a firmei S.C POMICOLA.S.A , societate la care este acţionar, Agenția Națională de Integritate a declanșat lucrarea nr.27146/S/II/09.07.2015, la această lucrare fiind conexate alte două sesizări având același obiect și subiect, formulate de persoane fizice. În urma efectuării cercetărilor de către ANI au rezultat următoarele concluzii:
-Persoana evaluată a încălcat prevederile art.13 din Reg.10/2000 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, coroborate cu dispozițiile art.70 din Legea 161/2003 și dispozițiile art.11 alin.(1) literă a) din Ordonanța de Urgență nr.66/2011 și nu a respectat dispozițiile art.12 alin.(2) din același act normativ. Având în vedere concluziile în temeiul dispozițiilor art.10 lit.f) și art.21 alin.(4) din Legea 176/2010 DISPUNE:
1. Comunicarea Raportului de evaluare persoanei evaluate.
2. Comunicarea Raportului de evaluare Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură pentru informare și luarea măsurilor ce se impun, după rămânerea definitivă a acestuia, în conformitate cu dispozițiile art.25 din Legea 176/2010.

La data de 28.04.2016 numitul Urs Ioan Florin contestă Raportul de evaluare nr.15355/G/II/06.04.2016 la Curtea de Apel Cluj , iar în data de 02.02.2017, prin Hotărârea nr.37/2017 a Curţii de Apel Cluj, i se respinge cererea formulată. În data de 15.03.2017 i-a fost comunicată reclamantului Hotărârea nr.37/2017 a Curţii de Apel Cluj, cu drept de recurs de 15 zile de la comunicare.
Conform cererii reclamantului Urs Ioan Florin, depusă pe portalul instanţei Curţii de Apel, reiese faptul că, acesta solicita la data de 29.03.2017 aplicarea mențiunii definitive a sentinței civile nr.37/02.02.2017, pronunţată de Curtea de Apel în dosarul nr. 531/33/2017.

Ce trebuia să facă Agenția de Plăți și Intervenţie pentru Agricultură București și nu a făcut nici până în prezent, era să emită o decizie de eliberare din funcție, încă din data de 06.04.2016 când a fost constatat conflictul de interese, nu să îi acorde acestuia drepturi salariale în cuantum de 158.448,00 lei. Mai mult de atât, nici până la această dată nu a fost pusă în aplicare Hotărârea nr.37/2017 dată de o INSTANȚĂ DE JUDECATĂ, mai precis de Curtea de Apel Cluj, unde din data de 29.03.2017 este DEFINITIVĂ.

Hotărârea judecătorească, desemnând tocmai rezultatul activității judiciare,reprezintă fără îndoială,cel mai important act al justiției. Hotărârea judecătorească,în general,reprezintă un mijloc eficient de restabilire a ordinii de drept democratice și de eficientizare a normelor de drept substanțial. Forța executorie a hotărârii judecătorești este un efect intrinsec al acesteia. Pe cale de consecință, ordinea juridică internă a statului ar deveni iluzorie dacă s-ar permite ca o decizie judiciară definitivă și obligatorie să devină inoperantă, prin chiar atitudinea de nerespectare a acesteia de către conducerea APIA CENTRAL.

În acest context, așa cum s-a subliniat în Decizia Curții Constituționale nr.972 din 21.11.2012, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr.800 din 28.11.2012, a admite unei persoane/instituții/autorități posibilitatea de a cenzura ,,sub orice aspect o hotărâre judecătorească definitivă,care a dobândit autoritate de lucru judecat, echivalează cu transformarea acestei autorități în putere judecătorească, concurentă cu instanţele judecătorești, în ceea ce priveşte înfăptuirea justiției. Legitimitatea unui astfel de act ar avea ca efect, acceptarea ideii că, în România, există și persoane/instituții/autorități cărora nu le sunt opozabile hotărârile judecătoreşti pronunţate de instanţele prevăzute de Constituție și de lege, deci care sunt mai presus de lege.”

De asemenea, potrivit art.25 alin.2, teza întâi, din Legea nr.176/2010, citez,, persoana eliberată sau destituită din funcţie, potrivit prevederilor alin.1 sau față de care s-a constatat existenţa conflictului de interese ori starea de incompatibilitate, este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică, ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepţia celor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică”.

De asemenea, potrivit art.25, alin.3, din Legea nr.176/2010, citez,,fapta persoanei cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese, constituie temei pentru eliberarea din funcţie ori, după caz, constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit regulilor aplicabile demnității funcției sau activității respective.”
Conform Deciziei nr.418/03.07.2014, dată de Curtea Constituţională și publicată în partea I a Monitorului Oficial nr.563/30.07.2014, unde interdicția de a mai exercita timp de 3 ani o funcţie sau o demnitate publică, cu excepţia celor electorale, este o sancţiune cu natură juridică distinctă, aplicându-se în mod egal tuturor celor vizați de norma juridică.

Embargoul rusesc

Încă de la început, amintesc cititorilor de la DNA și DLAF, că pe această suspiciune privitoare la accesarea unei măsuri privind despăgubiri din fonduri UE prevăzute la art. 1 alin. (1) din Regulamentul Delegat (UE) 2015/1369 al Comisiei, respectiv retragerile de pe piaţă și nerecoltarea și recoltarea înainte de coacere a pomilor fructiferi din livada lui Urs, datorate embargoului rusesc, am sesizat OLAF-ul. Nu de alta, dar știm cu toții, mai ales fermierii, că atunci când reclami agenția la DNA și DLAF, cele două instituții îți răspund invariabil că ’pentru competenta soluţionare’ vor cere un punct de vedere tocmai de la APIA. Or, OLAF-ul, dacă sunt atinse intresele financiare ale Comunității prin posibile fraude, începe imediat ancheta.

În urma prelungirii embargoului Federației Ruse impus produselor agroalimentare ale Uniunii Europene, Comisia Europeană a stabilit măsurile de sprijin excepțional cu caracter temporar suplimentar pentru producătorii din sectorul fructe și legume, prin adoptarea Regulamentului Delegat (UE) 1369/2015 al Comisiei din 7 august 2015 de modificare a Regulamentului Delegat (UE) nr. 1031/2014 de stabilire a unor măsuri de sprijin excepționale cu caracter temporar suplimentare pentru producătorii de anumite fructe și legume.
Cantitatea repartizată României a fost de 3.000 tone. Perioada aplicării acestor măsuri excepţionale începea de la data de 8 august 2015 și până la data epuizării cantităţii de 3.000 tone sau până la data de 30 iunie 2016.

Cum se face că firma Pomicola SA împreună cu două sau trei firme agreate, au fost singurele beneficiare ale unor astfel de fonduri din tot județul Maramureș, deși, în județ mai sunt zeci de pomicultori, și, dacă pentru suma încasată de Urs de 1.195.016,04 lei, a existat o cerespondenţă cu suprafața declarată la APIA şi producţia estimată?

DNA și DLAF ar putea ’să întrebe 100 de români’ dacă directorului Direcţiei Măsuri de Piață din Apia Central, Emanoilă Pena, îi place horinca de Baia Mare, în comparație cu știuca de acasă. De la Alexandria.

Nebunia salvează România

Conform Referatului nr.4754/08.08.2016 întocmit la APIA CENTRAL de către Camelia Luchian, director Direcţia Reasurse Umane Apia şi nevasta lui Petre Daea, actualul ministru MADR, în urma notelor de control întocmite de MADR și DACIS s-a dispus, prin detașarea dir.executiv Urs Ioan Florin la Botoșani pe o perioadă de 6 luni. La data de 08.08.2016 s-a emis Decizia nr.577/08.08.2016 de detașare la Botoșani a dir. exec. Urs Ioan Florin unde i se aduce la cunoștință că începând cu data de 30.08.2016 i se modifică raportul de serviciu prin detașare. La nici 15 zile, mai exact la data de 14.09.2016, Apia Central îi emite o altă decizie, mai exact Decizia nr.673/14.09.2016 prin care îi încetează detașarea la Botoșani, această revocare rezultând în urma contestării Deciziei nr.577/08.08.2016 în Contenciosul Administrativ la Tribunalul Maramureș de către Urs Ioan Florin. Motivele invocate de Urs Ioan Florin în acțiunea înaintată Tribunalului Maramureș, înregistrat în dosarul nr.1725/100/2016, au fost cele medicale, adică, grave probleme medicale!
Din documentele probante depuse la dosar a reieșit că acesta figurează în evidențele medicilor de specialitate cu boli cronice încă din anul 1998, mai exact cu TULBURARE DEPRESIVĂ RECURENTĂ ACTIVĂ tip cronic , acestuia eliberandu-i-se rețete medicale în fiecare lună cu medicamente de depresie, mai exact XANAX de 0.50mg. Pe lângă această afecțiune mai suferă și de alte boli grave cronice, printre care și neurologice probate cu documente.

Tulburarea depresivă majoră, cunoscută şi drept tulburarea depresivă recurentă, depresia clinică, depresia majoră, depresia unipolară sau tulburarea unipolară, este o tulburare mentală caracterizată prin tristeţe şi diminuarea respectului de sine, lipsa interesului sau plăcerii în activităţile normale. Este o condiţie debilitantă care afectează familia persoanei, interesul pentru serviciu sau scoală, somnul şi obiceiurile alimentare şi în general sănătatea. 3,4 % dintre persoanele afectate comit suicid iar 60 % dintre cei care s-au sinucis au avut depresie sau o altă tulburare a stării afective.

În data de 30.08.2016 acesta este diagnosticat de medicul specialist cu episod depresiv recurent, conform documentului probant.

Şeful Serviciului Controale pe Teren şi Inspecţii Maramureş, Crivăţ Marian Cătălin, poate să confirme cum e să primeşti de la un nebun de legat, un laptop în cap.

Într-o astfel de situație, Urs Ioan Florin nu mai poate ocupa o funcție publică, ținând cont de hotărârea din de 29.03.2017 a instanței privind conflictul de interese, acesta ocupând în continuare funcția de director executiv la Apia Maramureș. Mai mult de atât, acesta este suferind de tulburare represivă recurentă, fiind evidenţiată ca boală cronică în fișele medicale personale, devenind astfel un pericol public.

Mai vreţi subvenţii??