DNA trebuie sa intre cu picioarele in APIA, metaforic vorbind, iar asta cat mai urgent, si sa ia la purecat toate contractele lui SIVECO si TEAMNET INTERNATIONAL.

Sivecoplati 2011 Plati_team_net 2012 platiSiveco2012PlatiTeamnet 2011

Nu, nicidecum contractele de imbunatatire a bazelor de date, ci acele contracte prin care cele doua firme si-au depus cereri de subventie la APIA.

Exista suspiciunea rezonabila ca cele doua firme sa-si fi mascat urmele in bazele de date APIA, construite tocmai de ele, aparand pe o alta baza de date de plati, a Organismului coordonator pentru FEGA si FEADR(apdrp.ro).

 

Sa se constate- pentru toate firmele mari din tara asta!-, faptul ca, platile APIA s-au efectuat dupa ce s-au indeplinit toate conditiile de eco-conditionalitate, conform legislatiei europene si nationale.

Ne mai miram ca altii fac declaratii false la APIA pe terenuri care nu le apartin sau cu contracte in neregula?

Nu!.

Despre firmele din grupul GRIVCO SA am vorbit in postarile anterioare.

Iata ca nici SC Agro Green Nana SRL, administrata din cate se stie de catre Elena Udrea, nu face exceptie.

agro_green_nana
Aceasta firma a luat in arenda terenurile Ioanei Basescu si a declarat la APIA suprafata de 290,41ha in blocul fizic 67, din comuna NANA, jud. Calarasi, supradeclarandu-l.

agrogreennanadeclaratie 2014

Daca ne uitam in contractul de vanzare-cumparare dintre Berfige si Ioana Basescu, la art.1, punctul 18 si luam nr. cadastral 20415 si-l introducem aici, constatam ca parcela de 12,5 ha se afla in blocul fizic 140.

agrogreen_nanacontract

Dupa cum observam, blocul fizic 67 are suprafata de 533,04 ha. Agro Green Nana a declarat 290,41 ha ilegal in 67, suprapunandu-se cu parcela de 20,43 ha a primarului comunei Nana, Dobre Gheorghe, si supradecarand intreg blocul cu 2,98 ha.

Parcele alocate in 67dobrenana

Incurcate mai sunt cararile primarului!.

Nu si ale justitiei.

Firma Agro Green Nana trebuie cat mai urgent sa modifice declaratia si sa treaca cele 12,5 ha la locul stabilit prin contractul de vanzare-cumparare, in blocul fizic 140, iar diferenta, cum este legal, in blocul fizic 67. Modificarea se va face de catre APIA, numai cu sanctiune, deoarece perioada de depunere a cererilor dar si de modificare a lor s-a incheiat in data de 9 iunie 2014.

agro_greennana

In fond, aceasta declaratie, aparent falsa, s-ar putea sa fi fost facuta in necunostinta de cauza. Oricum, nici cei de la APIA nu se vor prinde vreodata de unde apare supradeclararea pana nu vor deslusi corect contractele de vanzare-cumparare si arenda. Explicatiile de mai sus nu fac decat sa ajute functionarul care gestioneaza acest dosar.

APIA, daca mai trebuia amintit, nu va putea efectua nicio plata, daca pana la data debutului (avans-16 oct.-30 noi.2014; plati finale-1 dec. 2014-30 iun. 2015), nu se va face dovada dreptului de proprietate sau de folosinta a terenului.

Dupa cum stim, cele mai mediatizate cazuri in aceste zile, sunt in vizorul DNA, existand suspiciunea ca astfel de dovezi privind dreptul de proprietate sau de folosinta a terenurilor, nu ar fi legale.


vaca de muls

‘Bulgaroii cu ceafa groasa’ au mintea mai ascutita decat a noastra. Recent au interzis firmelor cu sediul in paradisurile fiscale sa faca afaceri in Bulgaria.
La noi exista si in agricultura, firme care au sediul in astfel de paradisuri, cum ar fi SC INTERCEREAL SA MOVILA cu sediul in Belize.

Intercereal Movila

Ar fi o nimica toata daca toate contractele de arenda, concesiune, in general, dovezile privind dreptul de proprietate sau de folosinta ar fi in regula.

Va inchipuiti cumva cam cati bani ar trebui sa recupereze APIA din subventiile date pana acum, daca se va face cadastrul general si se va constata ca mii de firme agricole nu au avut documente in regula-dovedite de instate-, privind dreptul de proprietate sau de folosinta?

Sau daca se va constata ca suprafata fermelor a fost constituita din informatii confidentiale obtinute din interiorul agentiei?

In plin scandal privind modul de arendare sau concesionare a terenurilor statului, detinute de ADS sau Academia Romana, se trece usor peste faptul ca SIVECO a beneficiat de subventii APIA. Aceasta firma a facut bazele de date alfanumerice si geospatiale ale APIA si ar putea fi banuita ca a ‘vazut’ suprafete libere, inaintea tuturor, pentru ca apoi sa solicite rapid contracte de arenda sau vanzare-cumparare. Pe site-ul de plati al organismului coordonator pentru FEGA si FEADR(apdrp.ro),  SIVECO figureaza cu plati efectuate in 2012 si 2013 pentru campaniile agricole din 2011 respectiv 2012 cu o suma totala de peste 2 mil de euro.

plati2013 plati 2011

De asemenea, exista suspiciunea ca o parte a expertilor straini, care au lucrat pe proiectul comunitar de constituire a agentiei APIA, sa stea ascunsi in diverse firme agricole din tara, beneficiare a unor importante subventii. Este moral acest lucru sau penal?

Inseamna ca firmele prietenilor sau rudelor lui Voiculescu, respectiv Basescu, sau alte cateva sute suspectate ca nu au avut contracte de arenda in regula, sunt floare la ureche.

In astfel de situatii, Apia trebuie sa recupereze, daca instantele de judecata anuleaza contractele de arenda, sute de milioane de euro, inainte ca cei de la OLAF sa se sesizeze.

Un alt aspect, care tine de siguranta nationala, ar fi situatia in care firme straine au in proprietate sau arenda intinse suprafete agricole de la frontriera de stat. Un exemplu ar fi firma italiana SC EMILIANA WEST ROM din vestul tarii sau firmele detinuta de cetateni arabi din sudul tarii, S.C. AGRO CHIRNOGI S.A. si S.C. MARIA TRADING S.R.L.

AgroChirnogiMariaTrading

Dupa cum stim din 2011, actualizarea blocurilor fizice pentru APIA este executata, ca un serviciu externalizat, de catre Directia Topografica Militara.

Fara a fi prapastiosi in scenarii privind siguranta nationala, trebuie sa acceptam faptul ca tocmai pe granitele tarii exista suspiciuniile cele mai mari privind evaziunea fiscala.
A pune raul in fata este un scenariu menit mai degraba sa previna decat sa descrie posibile fapte de coruptie.

De aceea, ochii atintiti asupra celei mai mari agentii din tara, care efectueaza plati comunitare si din bugetul national, nu fac decat sa atraga atentia autoritatilor ca trebuie sa intram grabnic in legalitate cu toate procedurile: cadastrul general efectuat cat mai repede si intrarea in legalitate a proprietatii si a dreptului de folosinta asupra terenurilor, pentru a elimina toate suspiciunile privind platile APIA.


Asistam de ani de zile la o lupta crancena dintre doi fosti securisti, un marinar si un motan, lupta care ocupa prea mult spatiile media din Romania.

Daca sovietica ne-a mancat zilele revolutiei, cei doi securisti-antrenati in manuirea armelor si diversiune inainte de a fi trimisi la post-ne mananca sanatatea democratica. Lupta lor nu se va termina nici dupa alegerile prezidentiale din toamna, circul continuand, parca vad, prin inculparea marinarului.

Cei doi derbedei securisti notorii fac circ de ani de zile in Romania, compromitand carierele multor jurnalisti, in mod special, si bulversand in aceasi maniera si justitia, impartita precum mass-media in ‘ai nostri’ si ‘ai vostri’.

Cu toate acestea, unele anchete jurnalistice din ambele tabere au avut si au totusi un rol si efecte pozitive, ceea ce nu e rau.

Cronologic, amintesc aici anchetele celor de la Antene referitoare la achizitionarea de catre Ioana Basescu in comuna Nana, jud. Calarasi, a peste 290ha de teren arabil. Ancheta este in desfasurare si exista suspiciunea ca achizitia de terenuri s-a facut fara respectarea legii, si anume, prin cumpararea de terenuri si intabularea lor, de la falsi proprietari. Apoi, cumparatoarea Ioana Basescu a solicitat subventie de la Apia pe aceasta suprafata. Ea nu poate primi ajutorul solicitat daca nu face dovada dreptului de proprietate asupra terenului pana la 1 dec 2014 cand incep platile pentru Campania 2014. E putin probabil ca justitia sa se pronunte pana la aceasta data in privinta legalitatii tranzactiei, atata timp cat intreaga primarie NANA este anchetata dar si o parte din functionarii de la Cadastru.

Pentru a vedea averea dobandita prin cumparare de catre Ioana Basescu, se introduc numerele cadastrale din contractul de vanzare-cumparare, pe site-ul Agentie Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara(ANCPI).

Mosia_NaNa

O alta ancheta, de data asta prezentata de B1TV, se refera la modul in care firma GRIVCO SA, apropiata lui Dan Voiculescu, a arendat peste 2400ha de teren de la Agentia Domeniilor Statului(ADS) in comunele Baneasa si Gostinu, jud. Giurgiu. ADS a contestat in instanta contractul initial de arenda, procesele fiind pe rol. Prudenta, Grivco SA n-a mai depus solicitare de subventie la Apia in 2013, transferand intreaga suprafata pe o alta firma apropiata latifundiarului Voiculescu, Grivco Agro SRL, rebotezata SC Agro Seed Muntenia SRL, perfectand un nou contract de arenda. Cu cine credeti? Cu ADS, agentie cu care Grivco SA este in litigiu.

In aceasta situatie, Grivco SA recunoaste tacit ilegalitatea contractului prin neactualizarea cererii de subventie in 2013, ceea ce inseamna ca, din 2007 va fi luat ilegal subventii APIA, din bugetul national si bugetele comunitare FEGA si FEADR, daca instanta va anula vechiul contract de arenda. Acelasi post de televiziune a pus in discutie modul de atribuire si moralitatea noului contract de arenda dintre ADS, arendator, si firma rebotezata SC Agro Seed Muntenia SRL, arendas.

Cuminte si ascultatoare, agentia APIA a facut controale pe teren la Grivco SA in 2010 si 2012, dar si la noua firma SC Agro Seed Muntenia SRL in 2013, confirmand suprafata de aprox. 2400 ha, astfel incat, ‘clasa muncitoare’ sa nu suspecteze cumva faptul ca firmele apropiate lui Voiculescu n-ar fi controlate.

Baneasa-Gostinu

 

‘Cumintenia pamantului’, conform reglementarilor comunitare, promitea in 2007 ca toate exploatatiile care acceseaza subventii pe suprafata vor fi controlate. Unele exploatatii se controleaza cu dedicatie, altele prea des, altele niciodata. Riscul cel mai mare de a gasi nereguli il reprezinta dimensiunea exploatatiei.  Cu cat este mai mare ferma cu atat creste riscul de a gasi nereguli. Acest factor de risc se introduce anual in analiza de risc pe care o face APIA, analiza premergatoare platilor pe suprafata. Cu toate acestea, multe exploatatii cu mari suprafete de teren nu au fost niciodata controlate, milioanele de euro din subventii fiind obtinute fara ca cineva sa vada daca terenurile au fost intretinute sau cultivate cu adevarat. Un exemplu este firma italiana SC Emiliana West Rom Srl, care are in proprietate si arenda peste 10.600ha in vestul tarii. Ea nu a fost niciodata controlata clasic pe teren cu GPS sau prin teledetectie. Presa locala a sesizat ani de zile faptul ca aceasta firma a distrus amenajarile funciare facute in parteneriat cu partea sarbeasca, sau ca a distrus fondul de vanatoare, flora si fauna din zona. Exista suspiciunea ca toti politicienii din Timisoara, dar si directorii APIA, au protejat de-a lungul timpului aceasta firma. O alta exploatatie necontrolata in vreun fel este Interagro SA, cu peste 18.300 ha in proprietate sau arenda. Exploatatia are o marime impresionanta si se intinde pe trei judete: Calarasi, Teleorman si Prahova.

inter_agro interagro

Dubla masura aplicata de APIA si acolitii sai din minister ar putea da de gandit micilor fermieri, controlati la sange si facuti debitori de ani de zile.

« Să nu dea Dumnezeu cel sfânt,
Să vrem noi sânge, nu pământ!
Când nu vom mai putea răbda,
Când foamea ne va răscula,
Hristoşi să fiţi, nu veţi scăpa
Nici în mormânt! »

Rascoala


Agentia de plati si Interventie pentru Agricultura

Incepand cu data de 1martie 2011, APIA Cluj m-a destituit din functia publica de consilier superior la centrul judetean. Ei si? veti zice.

Invocand legea avertizorului public, am sesizat neregulile din APIA unei intregi pleiade de politruci care s-a succedat pe la conducerea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale(MADR), inclusiv actualului comisar Dacian Ciolos.

‘Ciocu’ mic, noi suntem la putere’-pare a fi zis pedelistul certat cu gramatica limbii romane, Serban Gheorghe, fost dir. exec. la Apia Cluj. Acesta si-a simtit scaunul in pericol si mi-a luat in dec. 2009 dreptul de a gestiona dosarele marilor fermieri(peste 50ha), in vederea platilor pe suprafata.

A adus in locul meu o persoana angajata temporar, facand-o consilier superior  ‘in regim de urgenta’ . Apoi a pus-o sa-mi faca un raport la comisia de disciplina din care sa rezulte ca n-as fi gestionat bine dosarele fermierilor, fiind sanctionat cu inca o mustrare.

Celelalte mustrari veneau de la penelista Ciuca Maria, o alta complexata certata cu gramatica limbii romane, sefa la serviciul IACS sau dir. exec. adj., dupa cum batea vantul asocierilor PDL, PNL sau PSD la guvernare.

Pe angajata temporar am chemat-o in instanta ca martor, sub juramant, castigand acel proces. Ulterior, angajata temporar a trebuit sa paraseasca Apia deoarece titulara postului isi terminase concediul de maternitate.

Procesele pe care le am cu Apia continua si astazi la Tribunalul Cluj, dupa aproape patru ani, iar batalia cu pedelistii agentiei s-a transferat in instanta. Una dintre mustrari, alta decat cea amintita mai sus si contestata de mine, a avut un ‘parcurs’ politic impecabil. Judecatoarea Radulescu Alexandrina m-a respins pe fond, trimitandu-mi cauza la Curtea de Apel. Aici am reusit sa intorc procesul spre rejudecare din nou la Tribunalul Cluj.

La ‘trebonal’ un alt complet a judecat cauza, probabil pedelist, condus de judecatoarea Budisan Anca Maria. Aceasta mi-a respins plangerea, fara sa tina cont de faptul ca APIA nu a prezentat documente ale statului roman in instanta, la solicitarea mea, dupa care am ajuns din nou la Curtea de Apel unde am pierdut.

Miraculos, in apel, un complet format din trei mandre judecatoare, a dat verdictul respingand actiunea mea cu o viteza suspecta, in mai putin de doua ore de la iesirea din sala.

M-am adresat imediat inspectiei judiciare din cadrul CSM, sesizand neregulile in judecarea cauzei dar mi s-a raspuns in dodii. Cunoscand smecheria, n-am mai stat pe ganduri si am solicitat un control al departamentului antifrauda din cadrul MAI, care a trimis sesizarea mea ‘spre competenta rezolvare’ aceleiasi inspectii din cadrul CSM. CSM-ul n-a mai avut incotro si a declansat ancheta la Tribunalul Cluj. Dupa ancheta, mi s-a raspuns ca n-am dreptate printr-o scrisoare cu stampile si semnaturi ‘fainosag’.

Apoi, intamplator sau nu, judecatoarea Budisan Anca Maria de la Tribunalul Cluj, s-a intalnit pe strada cu jurista Apia, pe nume Barbur Cristina. Dupa intalnire, jurista Apia l-a intrebat pe avocatul meu, ce am patit de am reclamat la CSM, raspunsul fiind asteptat chiar de judecatoarea in cauza! De ce oare nu m-am intanit eu cu judecatoarea pe strada, absolut intamplator, pentru a-i explica demersul meu?

Relatand acest caz unui avocat din Baroul Bucuresti, mi s-a spus ca nu voi mai castiga niciodata vreun proces la Cluj pentru ca am indraznit sa reclam judecatoarea cu pricina. Asa sa fie oare?

Alt proces si-a urmat cursul in luna mai 2014. Culmea! Am nimerit la aceeasi judecatoare, Radulescu Alexandrina. Din nou, fara sa tina seama de documente ale statului, neprezentate de APIA si solicitate de mine in noua cauza, m-a trimis in din nou la Curtea de Apel. O manevra similara cu procesul  aratat mai sus dar si pentru a scapa de dosar, o practica frecventa in toate instatele din tara. Nu voi putea contesta la Curtea de Apel decizia judecatoarei Radulescu Alexandrina pana nu isi motiveaza decizia. Iar motivarea poate veni, daca vor muschii ei, la sfantu-asteapta.

Daca voi reintoarce cumva din nou acest dosar de la Curtea de Apel la Tribunalul Cluj, pentru rejudecarea cauzei, Radulescu Alexandrina va sti ca un alt complet de judecata va judeca speta, si, uite asa, ‘noi muncim si avem atatea dosare in lucru de numa-numa’, futu-i!.

Culmea ar fi sa pic din nou la judecatoarea Budisan Anca Maria, sefa sectiei de contentios administrativ de la Tribunalul Cluj, astfel incat, istoria sa se repete: sesizarea CSM, urmata de control si o decizia prin care reclamatul sa-si puna din nou pofta in cui.

Voi avea vreodata dreptate, daca Budisan Anca Maria este prietena pe Facebook cu Cristi Danilet, judecator in cadrul CSM? Eu cred ca da.

Procesele le-am inceput in decembrie 2010. Fata de cele amintite mai sus, imi mai raman doua. La cata ‘munca’ are justitia clujeana, dosarele vor fi finalizate peste doi ani, cel putin .

Daca imi voi cauta dreptatea si la CEDO m-as putea lua cu mainile de cap. Dar nu se mai moare cu dreptatea in mana, ca pe vremea comunismului.

Procesele aflate in contencios administrativ, doar pentru un delict de opinie, dupa parerea mea, pot fi asemanate cu cele ale penalilor care au devalizat tara dupa ’90. Asta, fara sa fi delapidat perfidul buget national sau cele europene!.

Nu era mai bine sa-mi fi tras si eu niscaiva hectare de pamant si animale fictive? Sa fi luat banii de la APIA, sa-i fi depus in conturi ascunse. Acum plangeam unpic in arest, trimiteam de dupa gratii cate o ‘lucrare stiintifica’ la Antena 3 sau tundeam iarba la academia lui Hagi, dupa care rezolvam o spaga cu un judecator si scapam cu suspendare.

Sa observam ce s-a intamplat la Apia de cand am fost destituit: directorul general si adjunctul sau au fost suspendati din functii, ei fiind arestati. Un mare numar de dir. exec. ai centrelor judetene sau sefi ai centrelor locale au fost arestati, iar eu ma judec pentru ca nu am fost ascultator, tacut si fara opinii in fata hotilor si a hotiilor. Asemenea atitudini sunt stipulate in legea functionarului public si legea avertizorului public? Nu cred.

Sesizarile mele la DNA sau ale fermierilor din toata tara au ramas in cea mai mare parte nerezolvate. Treaba era simpla: sesizai o neregula a Apiei iar DNA iti raspundea ca a trimis plangerea, ‘spre competenta solutionare’, la agentia reclamata, dupa care urma un raspuns defavorabil reclamantului. Va vine sa credeti!?

Recent am sesizat DNA in cazul lui Voiculescu Dan, cel care lucreaza prin Grivco SA  2400ha de pamant  de la ADS(Agentia Domeniilor Statului). Grivco SA, firma latifundiarului, se judeca in instanta cu ADS. Am solicitat, atat in cazul Nana cat si Voiculescu, sa se verifice dosarele de solicitare de subventie pe suprafata si sa nu se faca nicio plata in Campania 2014, pana la o decizie definitiva a instantelor. DNA mi-a raspuns prompt, cu stampile patrate si rotunde, sugerandu-mi sa reformulez sesizarea, solicitand adresa completa si redescrierea faptei si faptuitorului. La Olaf, daca sesizezi o neregula o poti face si anonim. Acolo se demareaza sau nu o ancheta in functie de gravitatea faptei. La DNA nu poti reclama o neregula daca nu treci in sesizare ulita si etajul.

Doamne-fereste sa faci sesizare la DACIS, departamentul de lupta anti-frauda din cadrul APIA. Astia fac rapoarte dar nu propun nimic. Mai mult, cei de la biroul de audit, spre exemplu, fac solicitari pentru un vot politic pe reteaua intranet a institutiei. Asa a procedat recent fostul director gen. Apia, Nicolae Sterghiu, actual director de audit. Dar individul asta e alt subiect, demn de toata atentia DNA.

mesaj-director-apia

Iata o radiografie a harnicilor functionari din APIA si DNA aflati in slujba cetateanului.

Daca nu venea la Bucuresti in data de 2.06.2014 seful OLAF si ameninta cu blocarea platior de catre Comisia Europeana din cauza multiplelor nereguli de la Apia, DNA nu ar fi miscat un deget. Chiar si raportul procurorilor dezvaluie faptul ca lui Benu, DNA iar mai fi solicitat in trecut rezolvarea unor sesizari de frauda din Suceava, dar acesta n-a raspuns.

De ce nu isi formeaza DNA specialisti, cu acces in bazele de date APIA si ANSV si la dosarele fermierilor apoi sa descinda direct in centrele suspectate de frauda?

Pentru ca APIA si DNA sunt complementare, fiind parca expresia unui bloc inghetat, coordonat de un perpetuu stat mafiot numit Romania.


Bizonii Apia

Speriat de retinerea in arestul politiei Suceava a lui Dorel Benu, dir. gen. Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura(APIA), in scandalul subventiilor comunitare si nationale acordate ilegal, dir. exec. al Centrului judetean APIA, Cluj, Adrian Zaharia a trimis o scrisoare angajatilor sai:

“Buna ziua,

Avand in vedere situatia aparuta in presa referitoare la cercetarile ce vizeaza suspiciuni privind savarsirea unor infractiuni de coruptie si asimilate celor de coruptie de catre functionari publici din cadrul Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura, va aducem la cunostinta mai jos stirile aparute in presa nationala.
Totodată am rugamintea sa tratati cu multa atentie gestionarea dosarelor de plata (pe suprafata, zootehnie sau alte masuri) iar pentru orice nelamurire sau suspiciune va rugam sa contactati Centrul Judetean APIA Cluj.

Va multumesc”

Marea teama a directorului APIA Cluj rezulta din faptul ca Dorel Benu a picat pe interceptari si astfel ar putea afla pulimea cum se ajunge din prodecan la USAMV Cluj in functia de dir. exec. al centrului judetean, fara sa ai habar de ceva.

Initial Zaharia a picat examenul de director, Benu dorind sa instaleze un PSD-ist la Cluj. Dupa interventia lui Daniel Constantin-coleg de generatie, de partid si de liga a studentilor din universitatile agricole cu Zaharia-, acesta l-a reinscaunat impotriva dorintei pesedistului Benu.

O alta teama, de data aceasta cu sunete de catuse, rezulta din faptul ca, APIA Cluj este suspectata ca ar fi dat subventii pe bizoni firmelor SC R&K HUNTING SRL si ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ANIMALE din RECEA CRISTUR, jud. Cluj.

Aceste firme au sau au avut pasuni comunale luate in arenda, solicitand subventii pe suprafata cu conditia sa aiba animale in exploatatie. Cele doua firme, din informatiile aparute in presa clujeana, cresc in regim intesiv animale salbatice si anume bizoni.

Exista suspiciunea ca cele doua firme ar fi luat subventii pe animale si pe suprafata fara a avea acest drept, bizonii neputand fi inclusi in categoria bovine sau bubaline. Dupa cum stim, reglementarile comunitare si nationale nu acorda subventii pentru animale salbatice.

Din acest motiv, Zaharia s-a consultat si la APIA Bucuresti cu ‘bizonii’ de acolo, incercand probabil sa stopeze depunerea cererii de subventie in 2014 pentru SC R&K HUNTING SRL.

In schimb, ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ANIMALE si-a depus cerere de subventie pe suprafata in 2014, achizitionand probabil, conform legii, animale pentru care se pot da subventii, asigurand si incarcatura de animale pe suprafata concesionata de la primarie.

Daca nu este asa, DNA-ul e la cotitura si ar putea sa ‘salte’ histrionii, exact in ordinea operatiunii de la Suceava: dir. exec.(Adrian Zaharia), dir.exec. adj. (Ioan Merca), sef serviciu Masuri Specifice(Marica Valer) si sef serviciu Autorizare Plati(Ciuca Maria).

 


Baneasa Gostinu Na-Na

Cam asa raspundeau taranii ardeleni in anii trecuti, la intrebarea daca si-au depus cerere de subventie pe suprafata la Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura(APIA).

Harnici nevoie mare, observam ca si Ioana Basescu si Dan Voiculescu si-au ‘pu’ la Apia’ cerere de subventie.

APIA trebuie sa fie consecventa, astfel incat, sa blocheze platile celor doi, daca pana la 1 dec. 2014, cand incep oficial platile pe suprafata in Campania 2014 sau mai precis 16 oct. 2014, cand incepe plata avansului, nu prezinta deciziile definitive ale instantelor privind dreptul de proprietate asupra terenurile cumparate de la Berfige, respectiv dreptul de folosinta pentru terenurile arendate de la Agentie Domeniilor Statului(ADS).

Reamintim faptul ca Ioana Basescu a cumparat terenuri de la o firma italiana, terenuri aflate in comuna Nana, jud. Calarasi. Aceasta firma a compactizat terenurile, cumparand terenuri suspectate ca fiind intabulate ilegal. Parchetul ancheteaza acest caz, pe baza neregulilor constatate de catre corpul de Control al primului-ministru si de catre Comisia Nana si foarte probabil vor fi sesizate instantele de judecata.

In cazul lui Dan Voiculescu, firma sa Grivco SA este in litigiu cu ADS in procese aflate pe rol la Tribunalul Giurgiu, Judecatoria Sectorului 1 si Tribunalul Bucuresti pentru o suprafata de peste 2400ha aflata in raza comunelor Baneasa si Gostinu, jud. Giurgiu. Daca pana in 2012 cererea de subventie pe suprafata de peste 2400 ha a fost depusa la APIA pe numele Grivco SA, in 2013 si 2014 aceeasi suprafata a fost depusa prin firma Grivco Agro Srl, transformata in Agro Seed Muntenia Srl, suprafata aflata in proprietatea ADS. Instantele amintite mai sus judeca solicitarea agentiei statului de anulare a contractului de arenda cu Grivco SA, ADS considerand ca firma lui Voiculescu se imbogateste ‘fara justa cauza’ si ‘fara titlu valabil’. Prima masura impotriva controversatului contract de arenda pe 20 ani, dintre Academia Romana si Grivco SA, a luat-o Dacian Ciolos in anul 2008, cand a anulat contractul de incredintare a terenului catre Academia Romana, trecand suprafata de peste 2400 ha in proprietatea ADS. Desi s-a ocupat in anul 2008 de acreditarea celor doua agentii de plati, APIA si APDR, Ciolos a uitat sa anunte APIA si sa blocheze Grivco SA de la plata. Cu buna stiinta, probabil, n-au facut-o nici cei care s-au perindat pe la conducerea ministerului, nici fostii directori ai APIA, printre care se numara si actualul ministru Daniel Constantin. Asa ca, Dan Voiculescu isi ia bine mersi subventia pe alta firma, avand probabil un nou contract de arenda pe aceeasi suprafata cu ADS, agentie care ii cere in instanta latifundiarului tocmai anularea contractului de arenda.

Chestiunea tine de DNA si OLAF, din punctul meu de vedere, existand suspiciunea efectuarii unor plati necuvenite in contul Grivco SA, mai apoi Grivco Agro Srl, si, implicit, de atingere a intereselor financiare ale Comisiei Europene.

Voi v-ati pu’ la APIA cerere pentru pamant?’


Baneasa Gostinu

Comisia Nana si-a incetat activitatea datorita preluarii dosarului de catre Parchetul General.

Corpul de control al primului-ministru dar si Comisia Nana, au constatat faptul ca firma Berfige dar si persoane private, in calitate de arendatori, au incheiat contracte de arenda ilegal, neavand calitatea de detinatori legali ai terenurilor agricole, facand contractele nevalabile si neopozabile tertilor.

La momentrul efectuarii tranzactiei dintre Berfige si Ioana Basescu, firma italiana declara pe proprie raspundere ca niciun contract de vanzare nu se afla sub arenda, anuland unilateral contractele, contracte dovedite de catre Comisia Nana ca fiind alterate fizic prin stersaturi si modificari de date.

Imediat Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura(APIA) s-a sesizat si a solicitat fermierilor care isi vandusera proprietatile firmei Berfige si aflati in contract de arenda cu aceasta, valabilitatea contractelor de arenda. Acest lucru nu s-a putut dovedi prin insasi declaratia Berfige de anulare a contractelor de arenda la vanzarea catre Ioana Basescu.

Astfel, APIA a stopat platile in 2013 catre arendasii in cauza, facandu-i debitori.

In cazul firmei patronate de Voiculescu, Grivco SA, care a gestionat peste 2.400ha in localitatile Baneasa si Gostinu, jug. Giurgiu, judecatorii au anulat contractul de arenda in aprilie 2014 la Tribunalul Bucuresti, contract semnat de GRIVCO SA cu Agentia Domeniilor Statului (ADS) si Institutul de Cercetare si Inginerie Tehnologica pentru Irigatii si Drenaje (ICITID) Baneasa.

Instanta a confirmat in octombrie 2012 o decizie similara celei din aprilie 2014 insa APIA, obligata sa recupereze platile necuvenite, nu s-a sesizat iar Grivco SA a incasat subventia pe suprafata. Prudenta, Grivco SA n-a ma solicitat subventie pe suprafata in Campania 2013.

In aceste conditii, SC Grivco Agro Srl, schimbata in Agro Seed Muntenia SRL, a transferat in 2014 peste 2300ha din zestrea Grivco SA si a solicitat la data de 19 aprilie 2014, culmea, subventie pe suprafata. Mentionam ca pana in 2013, SC Grivco Agro Srl gestiona peste 2170 ha in raza localitatilor Perisoru si Stefan Voda, jud. Calarasi.

APIA trebuie sa verifice daca aceleasi contracte de arenda pe aceleasi suprafete, contestate si anulate de instanta in cazul Grivco SA pot face dovada dreptului de folosinta in cazul SC Grivco Agro Srl.

Este putin probabil sa credem ca ADS si ICITID, in calitate de proprietari ai terenurilor din Baneasa si Gostinu, sa fi semnat noi contracte de arenta cu SC Grivco Agro Srl.

Faptul ca Voiculescu transfera terenurile litigioase in alta firma, solicitand plati pe suprafata de la APIA in data de 19 aprilie 2014, cand pe acest subiect are o condamnare cu executare la Tribunalul Bucuresti, inseamna ca, in 29.04.2014, in apel, stie sigur ca nu va fi condamnat.

In opinia mea, cred ca cei doi protagonisti ai scandalurilor cu terenuri, Basescu si Voiculescu au batut palma.

De pamant.


 

parcela ioananei Lotul Universal Premium SA parcelaNN

Asistam in ultimul timp la batalii pe viata si pe moarte a doua regimuri aflate la frontiera, gata-gata de lupta fratricida. Pe de-o parte, regimul Boc-Basescu care aresteaza in draci coruptii, mai putin ai lor, cu mascati flancati de intreaga mass-media, iar pe de alta parte a frontierei, regimul Ponta care face plangeri penale impotriva coruptilor celuilalt regim.

Au uitat cu totii, mai putin urecheatii de la SRI, cum si-au montat fiecare dintre cele doua regimuri, telefonic sau la carciumi, armata de neispraviti in institutiile statului.

Cazul NANA poate declansa un razboi fratricid pe care numai justitia il va putea stopa.

Dupa cum stim, regimul Ponta a sesizat Parchetul in privinta retrocedarilor ilegale din comuna Nana, jud. Calarasi.

Retrocedarile ilegale au improprietarit oameni fara niciun drept. Ulterior, acestia si-au facut cerere de subventie pe sute de ha la APIA, prin contracte de arenda sau titluri de proprietate ilegale.

Firma italiana, in cel mai curat stil mafiot, a stat la panda, a cumparat si a vandut in 2013 aproape 300 ha notaritei Ioana Basescu, dupa care si-a incetat activitatea brusc. Mentionez ca firma italiana avea declarata de catre ANAF incetarea activitatii, prin neplata datoriilor la stat, inca din 2012.

Notarita cu pricina, in loc sa verifice completitudinea, corectitudinea si veridicitatea actelor de vanzare cumparare, obligatia oricarui notar din tara asta, face tranzactia si o parafeaza cu rapiditate, apoi vorbeste cu ‘tati’ si se imprumuta de la o banca de stat cu 1 mil. euro pentru plata celor 300 ha.

Toata tranzactia dpdv juridic este lovita de nulitate si am sa explic de ce:
reglementarile comunitare si ale APIA spun ca: ‘nu se face nici o plata in favoarea persoanelor despre care s-a stabilit ca au creat in mod artificial conditiile impuse pentru acordarea unor plati, obtinand astfel un avantaj neconform cu obiectivele schemelor de sprijin in cauza.’

Dupa cum stim, toate terenurile cumparate de Ioana Basescu se aflau in proprietatea firmei italiene care le avea arendate fostilor proprietari si care aveau cereri de subventie la APIA. Ma refer la fostii proprietari care si-au insusit drepturi de mostenire sau folosinta in mod ilicit.

APIA trebuie sa sesizeze de indata DNA, in aceasta privinta, directia antifrauda fiind omoloaga OLAF( Biroul European de Lupta Antifrauda- birou care ancheteaza plati obtinute ilegal din fonduri europene si bugetul national). Odata declansata ancheta, se va constata ca s-au obtinut ilegal suprafetele, exact cum spune si raportul regimului Ponta. In sprijinul anchetei vin si manifestarile suspecte de a bloca cercetarea comisiei parlamentare Nana, prin refuzul de prezentare la audieri a intermediarilor regimului Basescu: Adrian Radulescu, reprezentantii firmei italiene si o parte dintre cei aflati in primaria Nana, implicati in retrocedari, identficari sau vanzari de terenuri.

Acest comportament a fost sustinut de presedinte prin diverse declaratii, motiv pentru care anchetatorii pot extinde cercetarea si pentru favorizarea infractorului.

APIA, in aceasta situatie, trebuie sa emita rapoarte de constatare a debitelor si sa recupereze imediat sumele obtinute de asa-zisii arendasi, din bugetele comunitare si cel national, altfel, OLAF se va sesiza din oficiu sau va declansa o ancheta la sesizarea oricarui cetatean din aceasta tara.

Intamplator sau nu, parcela de aprox. 300 ha se afla in perimetrul concesionat de la ANRM(Agentia Nationala pentru Resurse Minerale) de catre firma petroliera Universal Premium SA.


Bunastarea porcilor

Recent, APIA a facut o filtrare in imensa ei baza de date si a iesit cu o declaratie prin directorul sau general, Dorel Benu, afirmand ca lacasurile de cult si consiliile locale nu mai pot lua subventii in perioada 2014-2020 daca nu vor face dovada desfasurarii unei activitati agricole pe terenurile declarate pentru subventie.

Intr-un cuvant, trebuie sa devina fermieri ‘activi’.

Este prima declaratie a acestei institutii prin care recunoaste ca a dat moca milioane de euro din bani comunitari si bugetul national unor entitati ale statului.

Nu se spune daca aceste entitati au fost controlate, iar daca au fost, ce debite s-au recuperat pentru nerespectarea bunelor conditii agricole si de mediu.

Nu se aminteste un cuvant despre fermierii considerati ‘pasivi’, desi erau activi prin desfasurarea activitatilor agricole, fututi de ani de zile prin controale pe teren si teledetectie si facuti debitori ai bugetelor amintite mai sus.

La ora bilantului PNDR 2007-2013 nu se aminteste despre miile de procese pe care APIA le are in instanta cu fermierii sancionati, desi pe portalul de justitie poti afla acest lucru printr-o simpla filtrare.

Nu se spune nimic despre firmele protejate la cel mai inalt nivel, necontrolate vreodata, cunoscand faptul ca, factorul de risc cel mai important in analiza de risc, premergatoare controalelor clasice si prin teledetectie, reprezinta marimea firmei. Reglementarile comunitare spuneau ca in perioada 2007-2013 toti fermierii trebuiau controlati.

Dubla masura practicata de APIA este cunoscuta fermierilor ‘pasivi’, care au simtit pe propria piele si buzunar, ‘frectiile’ functionarilor agentiei si ‘caldura’ debitelor.

Procedand la o filtrare in baza de date a beneficiarilor de plati FEGA, FEADR si bugetul national, de pe portalul de plati, sa vedem ce sume au incasat pastorii Domnului si cei din alte institutii ale statului.

Incepand cu anul 2007, prin intermediul Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura(APIA), parohiile au luat subventii in valoare de 33.976.637,30 lei.
De asemenea, un numar de biserici au luat subventii in aceeasi perioada 2007-2010, in cuantum de 3.456.242,39 lei.

Mitropolia Moldovei fiind singura care a solicitat subventii pe suprafata, a luat suma de 111.295,49 lei.

La capitolul arhiepiscopii, care au luat in aceeasi perioada suma de 369.825,23 lei, Arhiepiscopiei Tomisului i-a revenit suma de 115.510,85 lei.

Protopopiatele au facut si ele solicitari de sprijin pe suprafata si au strans de la Apia pardalnica suma de 250.890,60 lei.

Daca i-ati vedea pe popi cu cata meticulozitate isi identifica parcelele si cum intreaba de bani, n-ati mai zice ca solicitarea ar veni din partea parohiei, bisericii, protopopiatelor, mitropoliei sau arhiepiscopiei.

Bani de la stat si subventii comunitare au primit si consiliile locale.

APIA a dat consiliilor locale, in perioada 2007-2010, subventia pe suprafata in valoare de 305.286.855,42 lei. Consiliile judetene Braila si Iasi au luat in perioada 2007-2009 suma de 421.014,39 lei.

Fostele oficii judetene de consultanta agricola Arad, Cluj, Hunedoara, Galati si Bihor au luat in 2007-2009 suma de 51.483,46 lei.

Cum ar fi ca noul statut de fermier activ sa genereze controale ale APIA la cei care au incasat ani de zile subventii fara sa faca nimic si sa lase in pace fermierii care-si muncesc pamantul cu buna credinta?


digitizare

Indemnul unor functionari ai Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura(APIA), in anul de gratie 2014, de a obliga deponentii la ‘digitilizare’ si renunta la ‘reviziune’ in loc de digitizarea parcelelor si clauza de revizuire, face deliciul multor fermieri.

Fermierii romani nu sunt prosti. Unii dintre ei cunosc mai bine decat multi functionari APIA, reglementarile comunitare si limba romana scris si vorbit.

APIA, varful de lance pentru toti ministrii care s-au perindat pe la conducerea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale(MADR), in loc sa ajute fermierii pe masurile de dezvoltare rurala, mai tare ii incurca. Nu intamplator. Pentru ca 25% din debitele recuperate pe aceste masuri raman la dispozitia ministerului, restul fiind returnate Fondului European Agricol de Dezvoltare Rurala(FEADR), Fondului European de Garantare in Agricultura(FEGA), respectiv bugetul national.

Fata de Campaniile 2012 si 2013, atunci cand APIA informa fermierii la pct. 18 din modelul de cerere unica de plata pe suprafata ca pot apela la clauza de revizuire, daca se schimba conditiile de eco-conditionalitate, fara vointa lor, in 2014, agentia nu aminteste faptul ca fermierii pot activa clauza in baza aceluiasi REGULAMENT (CE) NR. 1974/2006, art.46, fara obligatia de a returna banii din urma.

Sa vedem ce contine acest celebru pct. 18 din cererile de plata, pagina III.1 ANGAJAMENTE ŞI DECLARAŢII, de la cele trei campanii :

-2012, pct.18 : “Dacă o schimbare survenită în legislatia comunitară si/sau natională nu este acceptată de către solicitantul eligibil pentru măsurile de dezvoltare rurală, poate fi accesată clauza de revizuire pentru angajamentele de agro-mediu sau angajamentul aflat în derulare poate fi încheiat pentru Măsurile 211 şi 212 fără rambursarea plătilor efectuate anterior, conform P.N.D.R. 2007-2013, versiunea consolidată. Am luat la cunoştinţă că pentru anul 2012 s-au modificat cerinţele de eco- condiţionalitate, drept urmare, conform P.N.D.R., pot solicita în acest an completarea declaraţiei de revizuire/închidere a angajamentului de agro-mediu/zona defavorizată (ZMD, ZSD, ZDS) în derulare, pâna la data de 11.06.2012 inclusiv.”

-2013, pct.18 : “Dacă o schimbare survenită în legislaţia comunitară şi/sau naţională nu este acceptată de către solicitantul eligibil pentru măsurile de dezvoltare rurală, poate fi accesată clauza de revizuire pentru angajamentele de agro – mediu sau angajamentul aflat în derulare poate fi încheiat pentru măsurile 211 şi 212 tară rambursarea plăţilor efectuate anterior, conform P.N.D.R. 2007 – 2013, versiunea consolidată.”

-2014, pct.18 : “Declar că am fost informat asupra condiţiilor de eligibilitate şi am primit un exemplar din: III.1-ANGAJAMENTE ŞI DECLARAŢII, III.3-ANGAJAMENTE ŞI DECLARAŢII-CERINŢE DE ECO-CONDIŢIONALITATE, III.2-ANGAJAMENTE ŞI DECLARAŢII-MĂSURI DE AGRO-MEDIU (dacă este cazul), Anexa nr. 3 la formularul-tip de cerere unică de plată pe suprafaţă pentru anul 2014 Zone de interes ecologic.”

Totusi, in Campania 2014 APIA aminteste la pct.7 din cererea unica pe suprafata: “Dacă exploataţia a fost afectată de un caz de forţă majoră comunic acest fapt în scris la A.P.I.A. în termen de 10 zile lucrătoare de la data la care pot face acest lucru (conform art. 75 alin. 2 din Regulamentul CE nr.1122/2009, cu modificările şi completările ulterioare şi art. 31 din Regulamentul CE nr. 73/2009, cu modificările şi completările ulterioare) şi art. 47 din Regulamentul CE nr.1974/2006 şi prezint documentele doveditoare privind apariţia cazului de forţă majoră sau circumstanţe excepţionale. Cazurile de forţă majoră sunt: „decesul agricultorului, incapacitatea profesională pe termen lung a agricultorului, un dezastru natural sever care afectează grav exploataţia agricolă, distrugerea accidentală a adăposturilor destinate creşterii animalelor aflate pe exploataţie, o epizootie afectând total sau parţial şeptelul agricultorului,exproprierea unei părţi importante a exploataţiei, dacă aceasta nu a fost previzionată la data la care angajamentul a fost semnat. ” .”, admitand existenta si valabilitatea Regulamentul CE nr.1974/2006.

Pentru o mai buna intelegere a situatiei de catre functionarii APIA, care trebuie sa informeze fermierii, dar mai ales pentru fermierii care au angajamente in derulare, amintesc faptul ca si anul acesta se poate activa clauza de revizuire, din punctul meu de vedere, chiar daca nu se specifica acest lucru in cererea de subventie pe 2014.

Fermierii care nu accepta faptul ca, fara voia lor, in 2014 fata de 2013, standardele de Bune Conditii Agricole si de Mediu(GAEC: Good Agricultural  and Enviromental Condition) s-au marit de la 12 la 13 iar Conditiile Legale in Materie de Gestionare(SMR:  Statutory Management Requirements-cerinte statutare de management) de la 9 la 15, pot activa clauza de revizuire in acest an, in baza art. 46 din Regulamentul CE nr.1974/2006.

APIA introduce pct. 18 cu alt continut in cererea pe 2014 pentru deruta fermierului, sterge de pe noul site modelul de cerere din campaniile 2013 si 2014 si explica indecis, “.. sub rezerva aprobării modificării PNDR 2014-2020 de către Comisia Europeană “, ca trebuie sa respecti eco-conditionalitatea daca soliciti prelungirea cu un an a contractelor pe agromediu si masurile 211 si 212, expirate in 2013, fara sa sufle un cuvant pentru fermierii care au contracte pe cinci ani incepute in 2013,2012,etc.

Cu un ochi mai atent, in cererea pe 2014, la pagina III.2 ANGAJAMENTE ŞI DECLARAŢII – MĂSURI DE AGRO-MEDIU se aminteste si de cei care au angajamente de un an, doi sau trei : ‘Se poate solicita prelungirea pe unul sau mai multe pachete cu obligativitatea mentinerii suprafetei aflate sub angajament la data expirarii pe pachetul respectiv’.