Astazi am participat la Libraria Humanitas la lansarea cartii jurnalistei Emilia Sercan intitulata ” Cazul Ponta. Reconstituirea celui mai infam plagiat din istoria Romaniei”.
Initial nu am vrut sa merg. Simpla mea prezenta imi dadea impresia ca ii poate aduce „pisicului” o reclama sau membri in plus noului sau partid. Ma si gandeam daca Emilia a avut cumva in vedere si acest fapt atunci cand a scris cartea, caci despre politicieni daca trei zile nu se scrie nimic in presa, de bine sau de rau, se zice ca nu au ce cauta in politica.
Cu un zambet fermecator Emilia m-a intampinat chiar la intrare in librarie. De fapt, prestigiul jurnalistei si al librariei s-au intrepatruns iar sala s-a umplut rapid cu foarte multi tineri.
Mi-am ocupat tacticos un loc in sala dupa care am coborat in fata librariei la o masuta unde am savurat rapid o cafea. Era ora 18.16 si mai aveam 14 min pana la inceperea evenimentului. Pe partea opusa librariei, in fata „Cinema Arta”, dintr-un Duster cu nr CJ-77-EKK de culoarea mustarului , un tip facea poze sau filma oamenii din fata librariei. Pana si soferii de pe strada Universitatii extrem de aglomerata, dand doar un exemplu intamplator, au fost vrajiti de un eveniment organizat de Presa, a patra putere in stat. Emilia nu a fost singura, televiziunile locale au coplesit-o cu intrebari, iar Rise Project, un fel de „Sfanta Javelin” a presei noastre, a moderat intreaga discutie prin jurnalista Codruta Simina.
Un al doilea invitat de marca al Emiliei a fost Ciprian Mihali, un intelectual rasat al Universitatii Babes-Bolyai.
Cartea Emiliei a bulversat intreg spectrul politic romanesc, fiind de o actualitate remarcabila. Pe langa Ponta, il mai gasim pe Gabriel Oprea, „generalul izmana” conducator de doctorate, plagiator si fost prim-ministru interimar. Un alt prim-ministru, Mihai Tudose a fost si el dovedit plagiator, la fel ca „dottore” Ponta. Ultimul pe lista plagiatorilor este Nicolae Ciuca.
Sorin Cimpeanu, aventurier politic, fost prim-ministru interimar, este cel care pregateste in aceste momente, din postura de ministru, o lege a invatamantului in care plagiatorii pot fi salvati de la oprobiul public.
Distrugerea invatamantului academic de catre acesti naravasi ai politicii romanesti nu mai deranjeaza pe nimeni. Nici macar pe cei de la DNA care le-ar putea lua plagiatorilor banii obtinuti pe nedrept din sporul salarial aferent titlului academic, pentru ca si ei au un „dottore”, plagiator dovedit, care s-a strecurat la Curtea Constitutionala.
Mesajul cartii, semnaturile de sustinere a celor 800 de persoane la amenintarile de kompromat, cele vechi si viitoare, ne invita pe toti la solidaritate cu Emilia si cu a patra putere in stat, Presa. Nu se mai moare din atitudini de demascare a hotiei, chiar daca Emilia a fost amenintata cu moartea sau i s-a inscenat compromiterea ei cu ocazia prinderii plagiatorului Nicolae Ciuca. Nu trebuie decat sa gandim liber si nu vesnic nostalgici dupa un „tatuc”, gen Iohannis, care de aproape zece ani silabiseste o „Romanie educata”.
Cum sa devii functionar public in vremuri de pandemie si de razboi ?.
Pandemia si mai nou razboiul, doua dezastre mondiale, au imbogatit pe unii, pe altii i-au facut cu posturi caldute la stat iar pe altii i-au saracit si mai mult.
In aceste momente, locurile vizate nu pot fi decat in agentiile care gestioneaza bani comunitari, la adapostul functiei publice, in care nu trebuie sa stii multa carte.
DNA, cu carte, ar trebui sa-si dea jos masca sanitara si sa puna mana pe arme.
Daca te uiti, spre exemplu, pe site- ul APIA si vezi cum au decurs intr-un ritm ametitor examenele de recrutare, in care au patruns oameni tineri cu forte proaspete, te uimesti cat sunt de pregatiti. Ceea ce nu pot invata avocatii si judecatorii in ani de procese in care fermierii contesta debitele sau alte acte administrative in instanta, tinerii au invatat intr-o luna toata legislatia europeana si nationala in materie de subventii directe, tranzitorii, cuplate de productie,etc., la toata bibliografia stufoasa adaugandu-se Codul administrativ, legislatia privind prevenirea si sanctionarea formelor de discriminare, egalitatea de sanse si tratament intre femei si barbati si Constitutia.
Niciun cuvant in toata blibliografia despre legea avertizorului public sau protectia datelor cu caracter personal!.
Cu alte cuvinte, intri in schema, dar nu care cumva sa dai pe goarna ceva din interior ca ai sansa sa pleci cu suturi in fund din sistem de nu te vezi.
Concursuri la foc automat
Pe site-ul APIA s-au organizat concursuri la foc automat. Toate trebuiau protejate, fara a se afisa numele canditatilor, conform legii protectiei datelor cu caracter personal. Bineinteles ca unul mai cu mot, incompatibil din 2017 si dir. exec. Apia MM, posteaza cu nume si prenume rezultatul selectiei de dosare pentru doua posturi de conducere.
Asa, ca sa se stie, nu de alta!
Tot la acest centru, exista o persoana, sef de centru local, care, dupa patru ani, ICCJ a declarat-o recent incompatibila. Stati linistiti, amandoi vor ramane in transee, sa se lupte cu presupusii hoti de subventii si cu cei care vor indrazni sa le traga scaunul de sub fund. In instanta, primul incompatibil a solicitat anchetarea reclamantului, in buna traditie a fostului procuror local, actualmente pensionar, prietenul tuturor, vestit pentru anchetarea reclamantilor si nu a celor reclamati, daca acestia incurcau itele afacerilor locale.
Declaratii de avere cu ceva interese
Daca te uiti pe declaratiile de avere ale Centrului judetean Cluj observi o persoana cu nume stalcit, iar cand ii deschizi declaratia vezi ca e vorba de o cu totul alta. Aceasta a fost numita pe perioada determinata, incepand cu data de 21.12.2020, in functia publica de executie din clasa I de consilier, grad profesional principal la Compartimentul inspectii/supracontrol din cadrul Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura – Centrul Judetean Cluj. Ulterior, raportul de serviciu a incetat in data de 27.07.2021, prin acordul partilor, consemnat in scris. In urma promovarii unui concurs de recrutare, incepand cu data de 27.07.2021, aceasta a fost numita pe perioada nedeterminata in functia publica de executie din clasa I de consilier, grad profesional asistent la Agentia Nationala pentru Zootehnie „Prof. dr. G. K. Constantinescu” – Centrul national de formare profesionala in zootehnie. Adica, mai aproape de casa cum ar veni. Asadar, daca lucrezi la RADP Cluj, dai doua examene, unul la controale pe teren la Apia cu reglementari comunitare si bibliografie stufoasa, un altul la ANARZ cu alta blibliografie, faci patru declaratii de avere si de interese la prima agentie si doua la ultima, care nu bat unele cu altele, ajungi in mai putin de un an sa nu mai stai dimineata la coada la intrare in oras pentru ca ti-ai asigurat locul de munca langa casa. Tot acolo lucreaza si celebrul fost dir. exec. Apia Cluj, sef de birou, care niciodata nu si-a declarat firma agricola ce functioneaza la domiciliul sau si e pe numele sotiei.
Ce dracu cauta asta aici?
Un alt exemplu ar fi concursul organizat de acelasi centru judetean pentru ocuparea unui post de sef de birou al unui centru local. Doi functionari activi ai centrului local, unul dintre ei suspectat de suspendare, avand dosare penale pe rol, si cu mine, consilier superior al centrului judetean Cluj pana in 2011, nu am facut toti trei punctajul realizat de o fosta responsabila de unitate la BCR Cluj. Bineinteles ca nimeni din cei patru candidati nu a trecut proba scrisa, examenul anulandu-se.
La o zi diferenta, un functionar activ a venit de la un centru local la centru pentru care am dat examen, pentru a lua un grad profesional mai mare. Toate recrutarile au fost sub atenta comisie reprezentata de Apia central de o sefa de birou al carui sot este un pensionar MAI si angajat la MADR. Ramas singur, din doi candidati, functionarul activ a fost „ridicat” in grad.
Recrutare dupa-masa, adica intre pranz si seara
Adica, intr-o luna, daca vii de la banca sau o regie de stat inveti mai mult decat functionarii Apia, de nici avocatii si judecatorii nu cuprind atata legislatie pentru a judeca spetele in care sunt implicati fermierii.
Cel mai spectaculos a fost, insa, examenul de recrutare ” in batch”( „in masa”-expresie folosita in agentie la aprobarea platilor) de la Apia, aparat central, unde te uimesc listele definitive in care apar noii recruti cu punctaje maxime de 100 pct., atat la scris cat si la examenul oral.
Slava, APIA!
Mai sunt cateva zile pana la inchiderea perioadei de depunere a cererilor de subventie la APIA, fara sanctiuni.
Atentie mare la digitizare in softul Identificarea Parcelelor Agricole Online(IPA) , activand succesiv toate straturile din „Harti” pentru a evita suprapunerile si supradeclararile!. Nu uitati sa atributati fiecare parcela. In „controlul parcelelor digitizate” puteti observa toate atentionarile cu rosu pe care trebuie sa le eliminati.
Pentru a elimina atentionarile cu rosu privitoare la Anexa 17_b, selectati parcela prin punct sau zona selectata si completati motivele pentru care cereti anexa in fereastra pop-up, apoi salvati.
Astfel veti avea doar atentionari cu albastru si puteti contacta deja inspectorul Apia, care, dupa o supervizare va poate inchide cererea cu acordul dvs. scris sau telelefonic.
Timp de încă 25 de zile, dar cu sancțiuni de 1% pe zi din valoarea subvenției dacă ar fi fost depusa în termen, cei întârziati pot depune cerere.
Dupa închiderea cererii veți avea posibilitatea sa va modificați cererea cu ajutorul formularelor de modificare M1, M2, M3si M4, pana în 31 mai, fara sanctiuni. Dupa aceasta perioada, pana la sfârșitul perioadei de depunere a cererilor de subvenție din Campania 2022, veți fi sancționați cu 1% pe zi din valoarea suprafețelor modificate prin aceste formulare de modificare, dacă ele ar fi fost depuse pana în 31mai.
Succes!
Consiliul European a adoptat in 2016 un regulament privind condițiile aplicabile ameliorarii, comertului si importurilor in Uniunea Europeana a animalelor de reproductie si a materialului lor germinativ. Regulamentul priveste recunoasterea organizatiilor care desfasoara activitati de ameliorare, inscrierea animalelor in registre genealogice si zootehnice, testarea performantelor si evaluarea genetica, precum si dispozitii privind efectuarea controalelor oficiale.
Am vizitat targul Agraria 2022 organizat la Jucu, jud. Cluj. Fata de alti ani, s-au marit standurile presei agricole, firmelor de consultanta, ale autoritatilor centrale si locale de management in agricultura, universitatii agricole clujene si forumurilor de prezentare. Fermierii, mult mai instariti fata de alti ani si mai stapani pe propriile afaceri, au devenit probabil mai circumspecti in achizitii de utilaje, asocieri viitoare, accesari de proiecte si subventii agricole, comercializarea propriilor produse, etc.
Pentru inceput am intrat la un stand de prezentari de bubaline, bovine, ovine si caprine. Animalele prezentate aratau ca in reviste, spalate, tunse, grase si frumoase. Intreband un fermier, care isi prezenta la stand cateva oi si un berbec, de ce berbecii din alte tarcuri au talie aproape dubla fata de a lui, acesta mi-a raspuns ca cei cu talie dubla sunt, probalil, „umflati” artificial.
Mi-am dat seama imediat de ce anume se umfla berbecii la fudulii pentru ca miza este mare: te lupti ca societate comerciala de ameliorarea rasei sa te avizezi ca sa conduci registrele genealogice, dupa care te avizezi in vederea comertului cu animale de reproductie de rasa pura din speciile ovina sau caprina si a comertului cu material germinativ provenit de la aceste animale.
Intr-un cuvant, daca ai monopolul pe toate cele trei paliere, registru, comert cu material genetic si comert cu animale de rasa si mai si umfli berbecii sau tapii cu chimicale la fudulii, facandu-le sperma neperformanta, faci la bani de-i intorci cu lopata.
Scandalurile din anii anteriori in aceasta privinta, vizitele la Bruxelles ale fermierilor, la ministrii de resort, la APIA, Olaf, la Parchet nu au linistit apele, dand impresia ca ameliorarea acestor rase este un sistem dereglat de tot felul de firme sau indivizi pusi pe capatuiala.
In loc sa rezolve aceste probleme, toate institutiile se „trag” in poze anual la toate targurile, glorificand oaia, capra, berbecul si tapul.
Poate Parchetul European va rezolva si aceasta problema.
Odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, statul roman a acreditat Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura(APIA) dupa ce a indeplinit criteriile minime ale Uniunii in patru domenii de baza: mediul intern, activitătile de control, informarea si comunicarea, precum si monitorizarea.
Incepand cu Campania agricola 2007, APIA a efectuat plati catre fermieri pe baza cererilor de subventie. Dupa activitatile de control pe teren, agentia a constatat nereguli in declaratiile fermierilor.
Un tanar fermier, impreuna cu tatal sau, a intrat in analiza de risc, fiind selectionati ulterior la controlul clasic pe teren. Ambii detineau teren si animale. In urma controlului doar tatal fermierului a fost sanctionat. Imediat fiul acestuia a venit la responsabilul de dosar si l-a intrebat nedumerit: ” Cu ce-o gresit ticu!?”
In urmatorii ani, fermierii care au fost gasiti cu nereguli, au fost suspendati de la plata si li s-au recuperat banii din ultimii cinci ani de solicitare de subventie.
Intr-un limbaj colocvial, ca urmare a unei decizii a Curtii Constituționale a Romaniei(CCR) nr. 320, pronuntate in 12 mai 2021, APIA nu mai poate suspenda plata sau rambursarea sumelor solicitate de catre fermier decat in anul in care acesta a fost descoperit in neregula.
Altfel spus, nu se retrage plata si nu se aplica sanctiuni administrative in cazul neconformitatilor pentru nerespectarea criteriilor de eligibilitate, a angajamentelor sau a altor obligatii care rezulta din aplicarea normelor privind:
a) schema de plata unică pe suprafata;
b) plata redistributiva;
c) plata pentru practici agricole benefice pentru clima si mediu;
d) plata pentru tinerii fermieri;
e) schema de sprijin cuplat;
f) schema simplificata pentru micii fermieri.
g) ajutoarele nationale tranzitorii
h) Masura 10 – agro-mediu și clima;
i) Masura 11 – agricultura ecologica;
j) Masura 13 – plati pentru zone care se confrunta cu constrangeri naturale sau cu alte constrangeri specifice, ca urmare a identificarii de diferente de amplasament sau de marime a parcelelor agricole, din declaratiile din cererile de ajutor sau de plata si/sau in legatura cu cereri de ajutor sau de plata pentru anii anteriori.
Pe viitor, decizia CCR va reduce drastic procesele din instantele de contencios administrativ, în care fermierii cereau anularea debitelor constituite anterior datei la care au fost depistați cu nereguli. Asta nu înseamnă că fermierii nu mai trebuie sa respecte toate condițiile rezonabile pentru ca cererile lor de subventie sa intre la plata. Atenția lor trebuie sa fie sporita cu atât mai mult!.
observatorcl.info
Foto: stanga, dir. gen. Apia, Adrian Pintea, dreapta, Bogdan Dumitru Dumitrascu-2021 Apia Satu-Mare
Bogdan Dumitru Dumitrascu este al doilea dir. gen. adj. APIA incatusat, dupa Aurel Pana in 2013.
Intr-o informare de presa „Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) face următoarele precizări:
Începând cu data de 22 decembrie 2021, prin decizia Directorului General APIA
nr. 2994/2021, domnul Bogdan Dumitru DUMITRAȘCU nu mai ocupă funcția
publică de Director General Adjunct în cadrul APIA – Aparat Central.
Decizia a fost luată ca urmare a informării APIA de către organele de cercetare
penală cu privire la deschiderea unui dosar penal pe numele domnului DUMITRAȘCU.”
Biroul de informare si relatii publice a DNA da detalii printr-un comunicat: „Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Constanța au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 21 decembrie 2021, a inculpatului DUMITRAȘCU BOGDAN DUMITRU, director general adjunct al Agenției pentru Plăți și Intervenție în Agricultură (A.P.I.A.), în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunii de luare de mită.
În ordonanțele procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
La data de 10 decembrie 2021, inculpatul Dumitrașcu Bogdan Dumitru, în calitatea menționată mai sus, ar fi pretins de la o persoană (martor în cauză) suma de 2.000 euro pentru a o angaja pe fiica acesteia în cadrul A.P.I.A. – Structura Centrală și, ulterior, să o transfere la o agenție județeană, situație ce o avantaja din punctul de vedere a domiciliului. Cu aceeași ocazie, inculpatul ar mai fi precizat că dorea ca banii să-i remiși în două tranșe respectiv înainte și după angajare.
În contextul menționat mai sus, la data de 21 decembrie 2021, inculpatul Dumitrașcu Bogdan Dumitru ar fi primit o primă tranșă, în valoare de 5.000 lei (echivalentul a 1.000 euro), ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante.
Inculpatului Dumitrașcu Bogdan Dumitru i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.
La data de 22 decembrie 2021, inculpatul urmează să fie prezentat Tribunalului Constanța cu propunere de luare a măsurii arestării preventive pentru 30 de zile.
Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.”
Cine este acest Bogdan Dumitru DUMITRAȘCU?
Tipul nu putea promite angajarea cuiva, fara sa cunoasca perfect mecanismul angajarilor din interior, mecanism care este in slujba unor angajati, a rudelor apropiate sau a prietenilor apropiați acestora. Din postura politica de dir.exec.adj. la Apia Călărași, Dumitrașcu devine Sef serviciu securitate interna si de arhiva la Apia structura Centrala, apoi dir.gen.adj.
Mecanismul prin care spaga se primea de catre cel care promitea angajarea, se observa ca se facea in transe, oarecum asemanator livrarilor de subventii catre fermieri facute de Apia din conturile fondurilor naționale, decontate ulterior la Bruxelles.
APIA sau AFIR?
Regulamentul de Organizare si Functionare al APIA defineste clar atributiunile directorilor, prevazute si in fisa postului.
Astfel, constatam ca Bogdan Dumitru DUMITRAȘCU coordona si conducea activitatea agentiei in stransa colaborare cu Adrian Pintea, directorul general APIA(art.18, lit.a), monitoriza impreuna cu directiile de specialitate din APIA stadiul implementarii sarcinilor trasate de catre CE in domeniul agriculturii(art.18,lit.f) si promova imaginea agentiei(art.18,lit.o). Toate acestea, dupa cum se vede, in perfecta armonie cu ‘schema de plata’ a spagii pentru angajarile prietenilor.
Astfel de insi pun in pericol intreaga agentie. Exista toate premisele de retragere a acreditarii APIA, in conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 si Regulamentul (CE) nr. 885/2006, si delegarii atributiunilor catre AFIR.
O singura agentie care ar gestiona toate fondurile pentru agricultura, asa cum exista in mai toate tarile membre UE, ar fi solutia cea mai buna.
Argumentele privind monitorizarea suprafetei cuprinse intr-o propunere de Regulament al Comisiei Europene si sustinute de catre APIA in ADDENDUM NAŢIONAL -2021 prin care „România va utiliza, începând cu anul de cerere 2021, tehnologia realizării fotografiilor cu geolocație în scopul furnizării de dovezi relevante pentru controale pentru a sprijini și completa metodele de verificare”, au relevanta si in fata instantelor de judecata.
Toate aparatele de masurat suprafate(GPS-uri) achizitionate de catre APIA inca din 2006 pentru inspectorii de la serviciul controale pe teren, aveau si au posibilitatea de a face si fotografii geoetichetate sau georeferentiate. APIA a preferat inca de la inceput fotografii digitale, achizitionand aparate simple de fotografiat limitele blocului fizic, limitele parcelelor sau culturile subventionate. Aceste fotografii se ataseaza in mod obisnuit rapoartelor de control clasic, dar si celor prin teledetectie atunci cand in cadrul acestui control se realizeaza si vizite rapide pe teren.
Cei gasiti in neregula la astfel de controale au contestat si contesta in instanta actele administrative, inclusiv fotografiile anexate, prin care li se cerea/cere returnarea subventiei din cauza neconformitatii intre declaratia de subventie si masuratorile pe teren.
Este cunoscut faptul ca fermierii au ajuns in multe cazuri in instanta sa conteste masuratori, probabil, facute fara deplasari pe teren ale inspectorilor de la serviciul specializat de control pe teren, ba mai mult, folosind si fotografii, altele decat cele aferente controalelor respective.
Astfel, APIA a decis ca din 2021 toate rapoartele de control sa fie insotite de fotografii care indica exact coordonatele geografice ale locului din care s-au executat, pentru a pune capat miilor de contestatii ale rapoartelor de control, in instatele din tara si mai nou de afara.
Activitatea de control prin teledetectie-2021, se va desfasura pe 35 de site-uri, reprezentate de doua loturi: Lotul 1 va cuprinde 18 zone cu un numar de aprox. 52.737 de fermieri controlati, totalizand 357.259 parcele si o suprafata de 350.101 ha iar Lotul 2 va cuprinde 17 zone cu un numar de aprox.37585 de fermieri controlati, totalizand 227.670 parcele si o suprafata de 377159 ha.
Tehnica teledetectiei consta in semnalele cu microunde trimise catre Pamant de catre satelitii radar si masurarea semnalului care revine, fara ca acesta sa fie perturbat de catre nori. Alti sateliti masoara lumina vizibila si lumina infrarosie reflectata de Pamant pe 13 lungimi de unda diferite.
Impreuna, satelitii colecteaza imagini, procesand automat seriile cronologice de date pe parcursul perioadei de vegetatie facand posibila identificarea culturilor si monitorizarea practicilor agricole desfasurate de catre fermieri pe parcelele agricole.
In 2017 o sefa de centru local a Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura(APIA), a devenit celebra dupa ce a aprobat sotului ei subventie pe o groapa de gunoi privata. Groapa de gunoi era inscrisa in cartea funciara pe numele sotului, purtand aceeasi denumire in declaratia de subventie si in Registru agricol al Primariei Sighetu Marmatiei.
Pe cererea de subventie a intervenit in procesul administrativ si sotia inculpatului, nerespectand probabil principiul celor “patru ochi”, dar si gradul de rudenie, in total dispret fata de reglementarile nationale si europene in materie de gestionare a cererilor de subventie. Pentru acest lucru Agentia Nationala de Integritate(ANI) s-a sesizat si a declarat-o incompatibila cu functia pe care o detine. Dosarul cu nr.956/33/2018, format dupa cum se vede in 2018, are termen de solutionare la ICCJ in data de 02.02.2022.
Primaria Sighetu Marmatiei a eliberat adeverinta inculpatului, caci acest statut are acest individ in momentul de fata, pe parcela “ Groapa de gunoi” drept teren arabil, in perfecta cunostinta de cauza.
A urmat o plangere penala la Biroul teritorial DNA din Baia Mare impotriva inculpatului, pentru ca a cerut ilegal subventie pe o groapa de gunoi .
Procurorul de la acea vreme, a incercat sa-l transforme pe denuntator in acuzat, dar nu a reusit, luand apararea deopotriva primariei, care a eliberat adeverinta, si sotiei inculpatului.
In urma clasarii unor dosare cu prejudicii semnificative aduse statului, procurorul respectiv a fost “extras” si mutat succesiv la Tribunalul Baia Mare, DNA Pitesti apoi la DNA Central.
Noul procuror de la structura teritoriala Baia Mare nu a facut decat sa ancheteze un caz penal si sa trimita in judecata proprietarul gropii, fara a inculpa intreaga structura care a participat cu buna stiinta la fraudarea bugetelor UE si nationale: sotia inculpatului si primaria Sighetu Marmatiei.
Inculpatul a fost trimis in judecata intr-un proces penal in care APIA s-a constituit parte civila pentru recuperarea prejudiciului. Adica, sotia , sefa de centru local APIA, participanta la frauda si incompatibila ANI, devine prin institutia la care inca lucreaza, parte civila in proces.
Contestatiile inculpatului in dosarul nr. 2093/100/2020/a1 s-au finalizat la Curtea de Apel Cluj in data de 06.05.2021. Procesul penal se va desfasura in continuare la Tribunalul Maramures.
Primaria Sighetu Marmatiei mai este vizata in alta cauza cu prejudicii la bugetele UE si anume cea in care s-a facut proprietara ilegal pe o suprafata de aprox. 350 ha de pasune pe care o arendeaza fermierilor din zona. Drept consecinta, fermierii aflati in contract de arenda cu primaria, solicita ilegal subventii comunitare si nationale la APIA, pe terenuri asupra carora nu au drept de folosinta sau de proprietate.
O plangere penala impotriva primariei si a tuturor fermierilor care iau subventie pe cele 350 ha s-a soldat cu clasarea dosarului de catre structura DNA Cluj si de OLAF, in dosarele nr.89/VIII/1/2021, respectiv OC/2021/0155.
Denuntatorul a solicitat in cazul plangerii la structura centrala a DNA ca dosarul sa fie instrumentat de catre oricare structura teritoriala din tara, in afara de cea de la DNA Cluj.
Sefa DNA Cluj cand si-a vazut in petitie numele contestat, a dat probabil automat clasare, afirmand ca “nu ati sesizat fapte concrete de coruptie”, conform art.13 din OUG 43/2002.
Conform OUG 43/2002, art. 13, alin.(2): ” Infracțiunile împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene sunt de competența Direcției Naționale Anticorupție.”
Alin. (4) din aceeasi ordonanta spune clar: “Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție efectuează în mod obligatoriu urmărirea penală pentru infracțiunile prevăzute la alin. (1)-(3).”
OLAF dupa ce a deschis dosar in aceasta cauza, atentionata fiind de faptul ca, in caz contrar, va fi sesizat Parchetul European, a solicitat documente doveditoare, dar si raspunsurile de la toate institutiile la care s-au trimis petitiile.
In momentul in care a primit clasarea cazului de la DNA, imediat “ OLAF a analizat informațiile primite în conformitate cu Regulamentul (EU, Euratom) Nr 883/2013 și a clasat cazul in principal pe considerentul proporționalității, subsidiarității / valorii adăugate precum și utilizarea eficientă a resurselor OLAF, ca autoritățile naționale sunt mai bine plasate sa investigheze aspectele sesizate.”
Acest caz devine automat un caz de competenta Parchetului European, parchet care va putea sa ancheteze si sa trimita in judecata infractori care aduc atingere intereselor financiare ale UE.
Recent am scris un articol despre un fermier care a luat timp de opt ani subventie pe ciori(Coracias garrulus) de la Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura(APIA)- Centrul local Sighetu Marmatiei. In realitate, acesta a declarat o groapa de gunoi de 1ha cultivata cu porumb. Directia Nationala Anticoruptie(DNA) a intrat pe fir si i-a facut dosar penal.
Primaria municipiului Zegetu’ Marmadzăului-denumirea dialectala a municipiului Sighetu Marmatiei-, a atribuit de cativa ani spre inchiriere unor “marmadzăi”, prin licitatie publica si in conformitate cu Hotararea Consiliului Local nr.39/2020, o suprafata de pasune de 292 ha, la locul denumit „Tiganu”.
„Tiganu” are in fond o suprafata de 350 ha. Pasunea este cu inalta valoare naturala iar zona face parte din lista siturilor Natura 2000, fiind un site de importanta comunitara(SCI) si o arie de protectie speciala avifaunistica(SPA).
O parte din suprafata de 350 ha, mai precis 187 ha, primaria a incercat sa o intabuleze in anul 2015 pe baza unor hotarari de consiliu local si a unei hotarari de guvern. Biroul de Cadastru si Publicitate Imobiliara a refuzat-o, constatandu-se ca suprafata era in posesia Composesoratului Orasul Coroana Sighetu Marmatiei inca din anul 1912.
Diferenta de 163 ha ar fi cuprinsa in fostele carti funciare aferente localitatii Sapanta, carti care se afla in Ucraina.
Dupa cum se vede, primaria si-a insusit de cativa ani o suprafata pe care nu are acte de proprietate si a inchiriat-o unor fermieri.
Fermierii, in deplina cunostinta de cauza sau nu, pe baza unor contracte de arenda cu primaria, contracte care au tinut loc de dovada a dreptului de a utiliza pasunea, au solicitat subventii de la APIA, prejudiciind bugetele FEGA, FEADR si Bugetul National. Consider ca acesta este un prejudiciu, comparand actiunile DNA, care in majoritate lor se axeaza pe trimiterea in judecata a fermierilor persoane fizice si juridice(exceptand institutiile de stat) care nu au acte care sa dovedeasca dreptul de folosinta sau de proprietate a suprafetelor pentru care cer subventie.
Orice reclamatie a celor care au revendicat in timp dreptul de proprietate si de folosinta si care au platit si platesc impozite pe aceasta pasune de 350 ha, a fost stopata, fie de catre organele de cercetare penala, fie de justitie, pe motiv ca acestia nu ar detine acte de proprietate. Primaria incaseaza probabil redevente si impozite pe aceeasi suprafata pe care concesionarii obtin subventii comunitare iar platitorii de impozite, nu. Ceea ce nu ar fi corect si legal. APIA Maramures a blocat acestor fermieri orice incercare de a-si depune cerere de subventie pe motiv ca suprafetele lor s-ar suprapune cu suprafetele primariei. Astfel, e posibil sa ne aflam intr-un caz de coruptie in care doua institutii de stat ar frauda indirect bugetele europene si cel national.
Totusi, primaria are o harta cadastrala de pe vremea comunismului, aici functionand CAP Sighetu Marmatiei si CAP Sapanta, cooperative care ar fi trebuit sa aiba si registre agricole. Deportarea evreilor a dus la disparitia actelor lor de proprietate, iar registrele agricole ar fi pe undeva prin Ucraina, disparute odata cu raptul sovietic al Basarabiei si Bucovinei de Nord. Cu toate acestea, in lipsa mostenitorilor, s-au gasit o seama de “marmadzăi” care au cumparat drepturi litigioase de prin Ucraina dupa 1990, imbogatindu-se cu zeci de imobile si terenuri.
Cazul poate fi unul de competenta Parchetului European, insa, am toata increderea ca autoritatile statului vor apara interesele Romaniei si ale adevaratilor fermieri, dar si interesele financiare ale Uniunii Europene.
photograph by Mircea Costina
In urma unor articole de presa si a unor plangeri penale la DNA-Biroul Teritorial Baia Mare, procurorul acestui birou a dispus la data de 27.11.2020 trimiterea in judecata a fermierului care a luat subventie pe ciori:
„COMUNICAT 09 decembrie 2020,Nr. 870/VIII/3 DNA
8. Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Cluj – Biroul teritorial Baia Mare au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a unui inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În perioada 2008-2016, inculpatul ar fi depus la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A.) mai multe documente false în scopul de a obține în mod injust, în cadrul mai multor scheme de sprijin sume de bani din bugetul Uniunii Europene, pentru o suprafață de teren de 3,42 ha, în care ar fi fost inclusă și o suprafață de 1 ha de teren impropriu pentru practicarea agriculturii, situat pe raza municipiului Sighetu Marmației.
În același context, inculpatul ar fi omis să notifice gestionarului fondurilor datele necesare cerute potrivit legii (împrejurarea că nu a înființat culturile promise) în legătura cu suprafața respectivă (cunoscută sub denumirea de ”La Groapa de Gunoi”).
Prin aceste demersuri, inculpatul ar fi obținut pe nedrept fonduri nerambursabile în cuantum total de 22.157 lei sumă cu care Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a comunicat că se constituie parte civilă în cauză.
În cauză, s-a dispus luarea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra unui imobil ce aparține inculpatului.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Maramureș cu propunere de a se menține măsura asigurătorie dispusă în cauză.”
Fostul procuror detasat din data de 01.08.2020 de la Biroul Teritorial Baia Mare la Serviciul Teritorial Pitesti, trebuia sa rezolve multe dosare aflate pe rol, inclusiv acesta. Rapiditatea detasarii arata mai degraba cu o extragere ca-n filme a personajului pentru a nu fi dat afara din sistem, mai ales ca sotia acestuia este judecator la Judecatoria Sighetu Marmatiei.
Dupa ce fostul procuror si ofiterul judiciar au pus presiune pe cel care facuse reclamatia impotriva celui care luase subventie pe ciori, tocmai pentru a-i fabrica denuntatorului un dosar penal, iata ca smenul cu amenintarile nu le-a mers si noul procuror a dispus trimiterea dosarului in judecata la Tribunalul Maramures, dosar nr.2093/100/2020/a1.
Foarte pompos, rechizitoriul spune ca, citez: „inculpatul ar fi omis să notifice gestionarului fondurilor datele necesare cerute potrivit legii (împrejurarea că nu a înființat culturile promise) în legătura cu suprafața respectivă (cunoscută sub denumirea de ”La Groapa de Gunoi”).” Adica, gestionarul fondurilor este tocmai sotia inculpatului, sefa Centrului Local Apia Sighetu Marmatiei, care stia ca sotul depune cerere de subventie pe ciori ‘La groapa de Gunoi”, groapa intabulata pe cei doi.
Rechizitoriul a fost facut, fara indoiala, de catre un specialist, care, n-a vrut sa observe faptul ca sefa centrului local este tocmai sotia inculpatului iar aceasta i-a semnat deciziile de plata, si, mai mult, a intervenit cu propria parola in controlul administrativ al cererii. Din acest motiv sefa centrului local, sotia inculpatului, a pierdut un proces cu ANI(dosar nr.956/33/2018, Curtea de Apel Cluj) tocmai pentru aceasta incompatibilitate, inacceptabila de catre regulamentele europene in materie de gestionare a fondurilor comunitare. In urma contestatiei, procesul cu ANI este la Inalta Curte de Casatie si Justitie programat in 02.02.2022. Rechizitoriul procurorului trebuia sa o includa si pe ea. Tot in rechizitoriu trebuiau inclusi si gestionarul dosarului de subventie care a si actualizat blocurile fizice, inspectorul APIA, dar si persoana de la primaria Sighetul Marmatiei care a eliberat adeverinta necesara inculpatului pentru a primi subventie, in care se confirma ca groapa de gunoi este teren arabil.
Fac precizarea ca lupta dintre uliu si cioara este aproape pana la moarte, „situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.”
Comentarii recente