Zilele trecute am primit din partea comandorului(r) Alexandru Naghel o scrisoare adresata lui Traian Basescu. Scrisoarea face referire la declaratiile iresponsabile ale sefului statului privind drepturile pensionarilor militari, spunand despre acestia ca isi incaseaza pensiile militare dupa ce o viata ar fi muncit la lucrarile agricole. In cazul comandorului Alexandru Naghel, a carui pensie militara a fost redusa ilegal, lucrurile stau altfel. El este absolvent al cursurilor de comanda si stat major din cadrul academiilor militare romane si germane, iar intreaga viata si-a petrecut-o pe mare si nu la cules de papusoi cum insinueaza marinarul Basescu Traian.
Pe Alexandru Naghel in gasim intr-un Buletin Informativ al M.ApN, din 11 iunie 2001 de pe site-ul guvernului la comanda unei nave:
‘O CORVETA LA ‘COOPERATIVE PARTNER 2001’
In perioada 10-24 iunie a.c., corveta “Cam. PETRE BARBUNEANU”, din structurile Flotilei 2 Maritime Mangalia, participa la exercitiul multinational “COOPERATIVE PARTNER 2001” care se va desfasura in bazinul de est al Marii Negre, apele teritoriale ale GEORGIEI si portul POTI. La aplicatie vor participa nave si forte din BULGARIA, FRANTA, GEORGIA, GERMANIA, GRECIA, ITALIA, ROMANIA, SPANIA, SUA, TURCIA.
In cadrul exercitiului, nava romaneasca asigura conducerea activitatilor unei grupari navale avand in compunere fregata franceza “JACOUBET”, fregata germana “LUBECK” si fregata turca “ZAFER”. Aplicatia va contribui la antrenarea echipajului corvetei in conducerea si executarea unor misiuni de cautare si salvare pe mare, reaprovizionare cu combustibil, impunerea embargoului, trageri de artilerie, manevre tactice.
Comandantul marsului este comandorul DORIN DANILA din Comandamentul Flotilei 2 Maritime.
Nava este comandata de capitan-comandorul ALEXANDRU NAGHEL si are un echipaj format din 81 membri. La bordul corvetei se mai ambarca o grupa de ofiteri de marina, din cadrul Academiei de Inalte Studii Militare, Facultatea de Comanda si Stat Major, care va executa un stagiu de pregatire in cadrul unui comandament multinational si va desfasura activitati atat la bordul corvetei romanesti, cat si a altor nave din fortele participante. De asemenea, la bordul navei noastre se va afla o grupa medicala si o grupa de scafandri, din cadrul Fortelor Navale Romane, pentru activitati specifice prevazute in cadrul exercitiului. ‘
NUMITULUI TRAIAN BASESCU,
Crede-ma ca nu stiu cum sa-ti mai spun si poate totusi cel mai corect ar fi sa-ti zic de acum incolo mai “ NEOMULE “ . Ce sef de stat din lumea asta si-a mai jignit propria ARMATA , auzi tu “coloneii de la munci agricole “iar cei de maine vor fi “coloneii de la dezapezire “ .
Nu ai cuvant mai NEOMULE “ voi demisiona in cinci minute “ , “pensionarii militari nu vor fi afectati de noua lege a pensiilor “, pe dracu ,ne-ai jignit si ti-ai batut joc de noi dupa cum te-a taiat capul . Dar , tine minte , cine nu-si respecta ARMATA , batjocoreste militarii de rezerva ai tarii , nu are nimic sfant in el , FIU de colonel ( ce probabil a fost candva si la munci agricole , trimis de un commandant suprem vremelnic ) ce cu multa parere de rau trebuie eu sa-ti reamintesc ca esti , cum mai poti dormi noaptea cand ai creat numai vrajba si ura intre romani . Prin noua lege a pensiilor, ierarhia militara a fost distrusa , foarte multi subofiteri au pensii mai mari ca ale generalilor , asta ti-ai dorit , mai “colonelule in rezerva “ ,grad de care ai spus ca esti foarte mandru ?
Am inteles ca pentru tine nu suntem decat niste fosti “apevisti “ ( pt. cine nu este familiarizat cu termenul APV = armata pe viata ) , dar sa nu uiti niciodata ca Institutul de Marina pe care l-ai absolvit , tot de niste apevisti era condus si tot acestia te-au instruit si ti-au pus in mana compasul si echerele de navigatie. Ai distrus normalitatea si bunul simt , ai facut generali din caporali si subofiteri , ministri din ospatari , unde vrei sa ajungi mai NEOMULE ? Vrei sa faci tu totul , esti cel mai bun si doar tu ai dreptate , “ tu esti in toate , in cele ce sunt si-n cele ce maine vor rade la soare “ , lasa-ma sa traiesc mai NEOMULE , te-ai inconjurat numai de detergenti, ca ai ajuns mai alb decat Alba ca Zapada , iar Ceausescu mai mic decat unul din cei sapte pitici . La adunarile prilejuite cu ocazia Zilei Unirii ai citat de nenumarate ori cuvintele lui Mihail Kogalniceanu catre A.I Cuza “Fa ca legea sa inlocuiasca arbitrariul . Fa ca legea sa fie tare. “
Si care este rezultatul , ma scoti la pensie acum sapte ani, conform legii, care dupa spusele tale trebuie sa fie tare , o desconsideri fara sa-ti pese de nimic si de nimeni si promulgi o noua lege in care drepturile mele sunt incalcate iar notiunea de neretroactivitatea legii pentru tine nici nu exista.
Nu te urasc si nici nu te blestem ,pentru ca eu sunt un OM credincios , ma exprim si te injur pentru ca eu sunt inca un OM liber , pot sa te si iert dar , NU TE MAI VREAU !!!
Comandor (r )
Alexandru Naghel (ofiter ce nu a fost la munci agricole )
Se spune ca instructorul de sex te face prima sedinta gratis. Apoi iti cere bani. Turnatorii te futeau non-stop, gratis, dar cereau bani de la securitate, pentru fiecare prestatie.
Este cazul lui Ioan Es. Pop, fost turnator la Securitate, desemnat castigatorul premiului Cartea de Poezie pe anul 2011. Votul a fost acordat de un juriu format din Eugen Simion, Daniel Cristea-Enache si Bogdan Cretu.
Premierea lui Ioan Es.Pop dar si a lui Ioan Grosan, doi fosti turnatori la securitate, a dat de banuit multor confrati de breasla, Eugen Simion fiind si el suspectat de colaborare cu secu’, avand numele de scena ‘Garbys’.
‘Garbys’ apare in dosarul de urmarire informativa a lui Dorin Tudoran.
Din gramada de turnatori, presupun ca unul ar putea fi si poetul Vasile Nicolescu. El lucrase la Luceafarul in 1971 unde umbla cu coasa prin textele lui Ion Caraion. Nu-l considera totusi dusman pe Nicolescu, poate din naivitate, cum spune insusi IC.
Inseamna ca VN, presupusul ‘Garbys’, i-ar fi putut intra in casa lui Caraion, cum se confirma descrierea din interiorul casei, din filele dosarului de urmarire a lui Tudoran.
Urmand logica de mai sus, turnatorii ‘Garbys’ din perioada Tudoran, erau si din exteriorul ‘obiectivului’, ei culegand uneori date eronate de la informatorii din interior-asa rezulta din fisa de urmarire a lui Tudoran.
In perioada Tudoran de la Luceafarul,poetul VN dar si Ungheanu, Fruntelata,Lancrajan, Dodu Balan, Ciachir, Sararu, Popovici, Marcea, Barbu, etc. trageau din toate partile impotriva Europei Libere.
In nota informativa din 1980 impotriva lui DT, se defineste clar ’sursa’, ca fiind una si aceeasi persoana cu cea care a si scris de IC un articol in Luceafarul, un nr. din august 1971. Dupa publicarea articolului autorul i-ar fi intrat in casa lui IC, prieteneste, descriindu-i mobila saracacioasa si cartile care puteau aduce atingere sigurantei statului criminal.
Sa fi fost Eugen Simion cel mai mare in ‘gradys’, in Parys!? Probabil.
Trebuie vazuta colectia Luceafarul din august 1971, daca nu cumva exista vreun articol scris despre IC de catre Eugen Simion, VN sau cum s-ar numi.
Daca se confirma, inseamna ca acelasi ‘Garbys’ a turnat si in 1980.
Pentru asta, le-am putea oferi turnatorilor, cate un premiu.
Free.
In mod eronat, presa afirma in aceste zile ca salariile bugetarilor de la APIA vor creste cu 50%.
Pe site-ul lui Tabara exista Hotararea nr 963 cu privire la majorarea salariului de baza la APIA dar si la structurile ministerului care gestioneaza fonduri europene. Majorarile sunt cu dedicatie pentru 160 de persoane aflate in posturi de conducere sau de executie. In motivare se invoca o gramada de legi, Constitutia si o infograma(nr. 5393 din 04.06.2009) a unui inginer de la Reprezentanta permanenta a Romaniei la UE. A motiva o crestere salariala dupa o infograma, implicand UE, mi se pare o actiune iresponsabila.
Sa ne amintim cu ‘drag’ de Legea nr. 118/2010 privind unele masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar ,publicata in Monitorul Oficial nr. 441/30.06.2010. Legea reducea cu 25% salariul brut al bugetarilor. In instanta, ‘pulimea’ a invocat Constitutia, in incercarea ei de a-si recupera banii. Instantele amenintate politic, au decis implacabil, in mai toate procesele dintre angajati si Apia, fara a comunica motivarea deciziei:’ Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi a Ministerului Finanţelor Publice şi excepţia inadmisibilităţii. Respinge acţiunea. Respinge cererea de intervenţie în interes propriu. Definitivă.’
Asadar, la reducerea cu 25% a salariului brut guvernantii n-au tinut cont de infograma, datata anterior Legii nr. 118/2010, sfidand Constitutia, iar acum, marirea salariului de baza pentru sefi, multi dintre ei cercetati de ANI sau penal, se motiveaza cu recomandarea inginerului ca substitut al UE, invocandu-se Constitutia!
Hotararea nr.963 reglementeaza pentru APIA urmatoarele: Legea 118/2010 reducea salariul brut al bugetarilor agentiei cu 25% constituit din taxe, stimulente, majorarea salariala de 75% si salariul de baza. Noul sistem de remunerare prin clase de salarizare, a inclus in salariul de baza majorarea de 75%. Astfel, majorarea a devenit o diminuare pana la 62,5%. Toate actele normative care amintesc de aceasta majorare se modifica prin Hotararea nr.963, acceptandu-se de drept, conceptul de clasa de salarizare. In acest sens, exista o baza legala de stimulare sau diminuare a salariului unui angajat, dandu-i-se in plus sau in minus clase de salarizare si nu cum prevedeau actele vechi, diminuarea procentului de 75% in functie de performante sau stimularea noilor angajati cu 25%.
Hotararea nr.963 reglementeaza pentru Ministerul Agriculturii urmatoarele: ministerul va beneficia de majorarea salariului de baza pentru cele 160 de persoane care lucreaza in structurile nou formate. Ele monitorizeaza agentiile din subordine si nu numai, care absorb fonduri comunitare. Hotarare nr 963 trebuie sa scoata din legislatia veche, similara APIA, unitatile de management desfiintate si sa le introduca pe cele noi. Astfel, cei 160 de oameni vor avea in salariul de baza, corespunzator noii clasei de salarizare, cei 75% prevazuti initial ca majorare pentru toate unitatile care gestioneaza fonduri comunitare.
Daca Faur si Tabara impreuna cu sefii din subordine au stimulat sau diminuat salariul de baza, prin acordarea sau diminuarea de clase de salarizare, fara un suport legal, au pus-o! Sa-i fi apucat mila de angajati pe cei doi, de se grabesc sa aprobe Boc cat mai repede hotararea?
În anul 1940, după plecarea tatălui meu, am adresat primul mesaj de Anul Nou către voi. Aveam 19 ani, iar țara și continentul nostru se aflau în război.
În aceste zile, de la Săvârșin, vă transmit mesajul meu, după șaptezeci de ani de tradiție aproape neîntreruptă. De la București, Sinaia, Versoix sau Săvârșin, cuvintele mele s-au îndreptat mereu către voi cu aceeași iubire, grijă, respect și speranță.
Trecerea anilor îți dă posibilitatea să vezi ce s-a schimbat în lume și ce anume a rămas. Un lucru neschimbat în viața românilor este importanța pe care familia o acordă Crăciunului și Anului Nou. Același fior al sărbătorilor, același îndemn la bunătate, la deschiderea sufletului și la minunea Nașterii Domnului. Ultimii zece ani la Săvârșin au adus Familiei mele bucuria de a vedea tradițiile populare și entuziasmul familiilor de la țară aproape neschimbate.
Și astăzi, în 2011, ca și în anii copilăriei mele sau anii grei ai războiului, bunicii, părinții și copiii, alături de restul familiei se adună în jurul bradului, își oferă daruri, petrec la masa de Crăciun și se bucură de apropierea celui drag.
În anul 2011 am avut multe întâlniri cu români din toate colțurile țării și de pe multe meleaguri ale Europei. Sărbătorirea Jubileului de 90 de ani mi-a dat ocazia să primesc mii de oameni la Palatul Elisabeta și la Săvârșin, într-o sărbătoare care a cuprins întreaga suflare românească. Această dovadă de iubire și de prețuire, încununată de adresarea de la tribuna Parlamentului către Națiunea română, a fost o alinare pentru toate suferințele și neajunsurile pe care a trebuit să le trecem cu toții în ultimele decenii.
Regina și cu mine suntem fericiți să avem alături familia noastră și să vedem cât de mult copiii și nepoții noștri fac pentru ca rostul Casei Regale să continue, pentru binele României.
Nașterea Domnului Isus Hristos este tot povestea unei familii. O familie aflată în împrejurări grele. O frumoasă lecție despre grija față de cei neînsemnați, despre cum noi, oamenii, suntem parte a unei mari familii. O lecție de umilință, dar și de mândrie. De durere, dar și de înălțătoare umanitate. O lecție necesară în lumea de astăzi, în care atâția oameni se simt uitați, umiliți sau neînțeleși.
Se apropie un nou an, pe care vi-l doresc tuturor mai bun decât cel trecut! Sunt sigur că vor fi în continuare momente de cumpănă și că multe aspecte din viața noastră vor lăsa încă de dorit. Nu avem nici o șansă de a așterne un drum solid generațiilor viitoare dacă vom lăsa mereu pe ceilalți să rezolve ceea ce este răspunderea noastră.
Transmit gândul meu bun soldaților români care își riscă viața și fericirea familiei pentru binele țării. Totodată, gândurile mele se îndreaptă către toți cei care se simt singuri, neiubiți sau cei care sunt bolnavi. Felicit pe românii care știu că au făcut ceva bun pentru ca țara lor să meargă mai departe. Și doresc tuturor românilor, tineri și bătrâni, din țară și din afara hotarelor ei, Crăciun fericit, cu pace în suflet, și la mulți ani pentru 2012, împreună cu cei dragi!
Așa să ne ajute Dumnezeu!
Mihai R
Săvârșin, 24 decembrie 2011
sursa: http://www.princeradublog.ro
Sesizarile mele adresate institutiilor statului, in conformitate cu legea avertizorului public, nu l-au miscat din fotoliul de dir. ex. al Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura(APIA) Cluj pe Serban Gheorghe, alias Gigi.
Totusi, dupa scandalul in care au fost implicati fostul primar al Clujului si fostul secretar general al guvernului, Agentia Nationala de Integritate(ANI) a inceput ancheta impotriva lui Serban.
Articol publicat in Gazeta de Cluj si Gazeta de Bistrita
Seful Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) Cluj, Gheorghe Serban, este anchetat de inspectorii Agentiei Nationale de Integritate (ANI). Serban, care ocupa acest post de ani buni, nu a trecut niciodata firma respectiva (AGROMED IMPEX SRL) in declaratia de avere sau de interese, chiar daca societatea este detinuta in proportie de 100% de sotia sefului APIA Cluj, Ana Natalia Serban, iar firma a fost deschisa in 1997. Gazeta de Cluj a mai prezentat o serie de articole care sesizau probleme grave la APIA Cluj, dar pana acum nu s-a facut nici un control la aceasta institutie.
Un fost angajat al APIA Cluj, Antoniu Poienaru, care spune ca a fost destituit din functie in mod abuziv, a trimis in mai multe randuri sesizari la adresa neregulilor care au loc in cadrul conducerii APIA Cluj. In cele din urma, inspectorii Agentiei Nationale de Integritate (ANI) i-au trimis lui Poienaru un raspuns la petitiile lui prin care l-au anuntat ca seful APIA Cluj, Gheorghe Serban, este in atentia ANI.“Va comunicam ca sesizarea formulata de dumneavoastra a fost inregistrata la Agentia Nationala de Integritate sub numarul 50252/S/II/19.04.2011, iar inspectorul de integritate desemnat va efectua evaluarea averii, conflictelor de interese si incompatibilitatilor domnului Serban Gheorghe in conformitate cu prevederile art. 11 din acelasi act normativ (Legea 176/2010)”, arata raspunsul ANI semnat de inspectorul Nicoleta Elena Cretu.Chiar daca, potrivit raspunsului ANI, petitia a fost inregistrata la jumatatea lunii aprilie, raspunsul a venit in urma cu circa o saptamana.“De luni de zile am avertizat diversele institutii ale statului, de faptul ca, Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) este plina de infractori, semianalfabeti, hoti de subventii, atat din randul functionarilor cat si al fermierilor, protejati ai politicienilor care nu fac nimic pentru a-si justifica salariile, bolnavi figuranti pe state de plata; de existenta unor pontaje fictive pe baza carora s-au ridicat sume exorbitante, angajati figurand la centre locale, lucrand mascat in centre judetene, relatii suspecte intre functionari si fermieri, agresiuni verbale si dispret al functionarilor indreptate impotriva fermierilor, controale pe teren si prin teledetectie facute la comanda politica sau in dauna bugetului comunitar si national, relatii cu publicul la nivel central coordonate si controlate de un individ facut director general intre doua “fatari” politice. Situatia se cunoaste si in institutiile europene. La Apia Cluj, se afla un “exemplar” care gestioneaza fondurile comunitare in perfecta armonie cu firma sotiei, SC AGROMED IMPEX SRL. Drept urmare, Serban Gheorghe nu a considerat sa declare veniturile si sursa veniturilor sotiei in declaratia de avere si interese”, spune Poienaru pe blogul lui, antoniupoienaru.finantare.ro.
Directorul APIA Cluj uimit de afacerile sotiei
In replica, intrebat de reporterii Gazeta de Cluj, seful APIA Cluj, Gheorghe Serban, pare uimit ca sotia lui are o societate comerciala, chiar daca sediul firmei se afla la domiciliul sotilor Serban. Seful APIA Cluj spune ca nu stia ca ar fi trebuit sa specifice in declaratia de avere faptul ca sotia lui este unic actionar la o societate comerciala care are ca obiect de activitate “Comert cu ridicata al cerealelor, semintelor, furajelor si tutunului neprelucrat”.“Eu stiu ca in conditiile in care se lucra si avea profit, dar societatea n-a adus profit asa ca n-am trecut-o. Am aflat si eu despre asta pentru ca cineva a facut o reclamatie si asa am aflat despre asta. A fost un contract in 2009, dar abia dupa incheierea contractului am aflat pentru ca nu s-a facut licitatie publica. Stiu ca nu s-a facut licitatie, dar am aflat mai tarziu. Eu consider ca nu sunt vinovat pentru ca au fost respectate toate dispozitiile legale”, spune Gheorghe Serban, directorul APIA Cluj.Contractul la care directorul APIA Cluj face referire a fost acordat in 2009 de catre Compania Nationala de Cai Ferate “CFR” SA firmei SC AGROMED IMPEX SRL, societate detinuta in totalitate de SERBAN ANA NATALIA, sotia sefului APIA Cluj. Contractul, in valoare de 90.000 de lei a fost acordat fara nici o licitatie, iar, pentru acesti bani, sotia sefului APIA Cluj ar fi trebuit sa imprastie ierbicid printre liniile de cale ferata. Conform CFR, s-a ales metoda negocierii directe pentru ca acest contract a fost atribuit in urma unei “situatii de urgenta extrema survenita in urma unor evenimente care nu puteau fi prevazute de autoritatea contractanta”. Cu alte cuvinte, intre sinele de cale ferata aparuse o vegetatie luxurianta care ar fi putut perturba bunul mers al trenurilor.Pe langa aceasta licitatie, SC Agromed Impex SRL a facut deconturi la DADR (Directia Agricola pentru Dezvoltare Rurala) Cluj , incepand cu 2005, cand Serban Gheorghe era director executiv adjunct si din 2006 la APIA Cluj, cand acesta (Gheorghe Serban, n.red.) a fost numit director executiv. Fostul angajat al APIA Cluj mai specifica ca datele indicate se regasesc in registrul Comertului, site-ul Apia si dosarul 12290/211/2011 aflat la Judecatoria Cluj Napoca, dosar in care SC Agromed Impex este reprezentata de Serban Natalia.Firma sotiei sefului APIA Cluj a avut anul trecut o cifra de afaceri de 258.474 de lei si un profit de peste 34.000 de lei. Societatea Agromed Impex are doar doi angajati
Agricultura pe hartie
Gazeta de Cluj a prezentat faptul ca cei de la APIA Cluj au administrat fonduri unei societati care era in faliment. De asemenea, un alt aspect interesant al agriculturii clujene il reprezinta faptul ca societatile care detin marile terenuri agricole sunt cu capital strain.SC Milbra 2002, unul dintre cei mai mari investitori in agricultura din Cluj, si SC Agritalia au detinut mii de hectare de teren agricol, teren care si acum, in mare parte a ramas necultivat, societatile au falimentat, dar actionarii au reusit sa castige sute de mii de euro si si-au deschis alte societati tot cu profil agricol. Schema de castig este relativ simpla si implica fonduri europene. Spre exemplu, statul roman a platit in 2011 ajutoare pentru peste 350.000 de hectare de teren, pamanturi care, in schimb, au ramas nemuncite. Investitorul cumpara teren de la tarani sau il concesioneaza de la consiliile locale ale primariilor pe preturi de nimic. Spre exemplu, daca esti un bun negociator, in urma cu cativa ani puteai cumpara cu 100 de euro un hectar de teren, acum pretul a mai crescut ajungand la cateva sute. La consiliile locale preturile de concesionare sunt mult mai mici. Cu dovada detinerii acestor terenuri, “investitorul” face o cerere catre APIA in care solicita sa fie subventionat pentru lucrari agricole, iar APIA acorda acesti bani in functie de lucrarile prezentate. Cea mai mica subventie este de circa 80 de euro/hectar, iar doar anul acesta circa 27 de milioane de euro au fost incasate pentru insamantari fictive. Banii provin din Fondul European de Garantare Agricola, iar singura obligatie pentru a primi acesti bani este ca proprietarii sa mentina suprafetele „in bune conditii agricole si de mediu”.SC Milbra 2002 a intrat in insolventa in 2008 si a falimentat la inceputul acestui an. cu toate acestea, APIA Cluj a acordat acestei societati subventii de peste 266.000 de euro.
Averea publica a sefului APIA ClujGheorghe Serban, directorul APIA Cluj, detine, conform declaratiei de avere datate la mijlocul acestui an, detine impreuna cu sotia un teren agricol cumparat in 2003 de 8900 mp in comuna Jucu si unul de 403 mp in Cluj Napoca. Sotii Serban mai au in Cluj Napoca un apartament (61 mp) si o casa (199 mp) iar in Craiova detin un alt apartament (52 mp). Seful APIA Cluj mai are un Suzuki Sx4 cumparat in 2007. Are in banca putin peste 100.000 de lei, circa 4.000 de euro si 320 de dolari. Conform declaratiei, Gheorghe Serban a castigat de pe urma sefiei la APIA Cluj 58.520 de lei, iar sotia lui, care figureaza doar ca angajata la Liceul Victor Babes din Cluj Napoca, a castigat 19.570 de lei. De asemenea, in ultima declaratie de interese a sefului APIA Cluj nu figureaza nici o societate comerciala.
Razvan Robu
Imediat dupa inlaturarea curcii securiste de la secretariatul guvernului, celebra Agentie Nationala de Integritate(ANI) s-a autosesizat si a inceput controlul averii acesteia.
Mai, sa fie! mi-am zis. In data de 28.11.2011, am ridicat de la posta raspunsul ANI la sesizarea mea.
De luni de zile am avertizat diversele institutii ale statului, de faptul ca, Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura(APIA) este plina de infractori, semianalfabeti, hoti de subventii, atat din randul functionarilor cat si al fermierilor, protejati ai politicienilor care nu fac nimic pentru a-si justifica salariile, bolnavi figuranti pe state de plata; de existenta unor pontaje fictive pe baza carora s-au ridicat sume exorbitante, angajati figurand la centre locale, lucrand mascat in centre judetene, relatii suspecte intre functionari si fermieri, agresiuni verbale si dispret al functionarilor indreptate impotriva fermierilor, controale pe teren si prin teledetectie facute la comanda politica sau in dauna bugetului comunitar si national, relatii cu publicul la nivel central coordonate si controlate de un individ facut director general intre doua fatari politice. Situatia se cunoaste si in institutiile europene.
Cu un zambet perfid, la Apia Cluj, se afla un exemplar al acestei cocine politice, care gestioneaza fondurile comunitare in perfecta armonie cu firma sotiei, SC AGROMED IMPEX SRL. Si nu e singurul. Serban Ana Natalia, unic actionar al acestei firme cu domiciliul in patul conjugal, nu este ruda cu Serban Gheorghe, dir. executiv al APIA Cluj, dupa judecata curcii securiste!. Drept urmare, Serban Gheorghe nu a considerat sa declare veniturile si sursa veniturilor sotiei in declaratia de avere si interese.
ANI,iata, considera altceva.
‘Sunt responsabili din zona justitiei care acuza o coruptie cvasi generalizata, nu subcriu la asta, dupa cum sunt unii care spun ca e o coruptie minora, pentru ca sunt cateva cazuri. Nici la asta nu subscriu. Sunt altii care spun ca e o coruptie minora, nici la asta nu subscriu. Eu cred că acest fenomen e ingrijorator de extins.(..)Sunt avocat, stiu si eu cand se impune sau nu o amanare. Exista si situatii in care s-au amanat topuri de dosare prea usor. Sunt dosare care stau de ani de zile pe rolul instantelor. Problema amanarilor tine si de modul in care judecatorul tine la instrumentele sal’, spunea Catalin Predoiu intr-un interviu din 19 noiembrie 2011 de la Realitatea TV.
Iata mai jos, cum zac nejustificat dosarele mele in instanta, pentru o destituire din functia publica de consilier superior al Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura(APIA).
Tonul la cantec la dat presedinta sectiei Litigii de munca, Asigurari sociale si Contencios administrativ din cadrul Tribunalului Cluj. Tendentios, din punctul meu de vedere, cand mi-a venit randul in dosarul 6505/117/2010 din data de 4.11.2011, a decis admiterea exceptiei solicitata de APIA prin lipsa de interes a actiunii, respingand actiunea mea. Cu drept de recurs in 15 zile de la comunicare.
Comunicarea trebuie sa-mi parvina, timp in care se studiaza la greu dosarele mele!
Tribunalul CLUJ
CLUJ
Dosare
Numãr Parte Obiectul cauzei
Lista dosarelor cãutate dupã: Părţi: ‘poienaru antoniu ‘
Numãr unic dosar Obiectul cauzei Materia juridicã Stadiu procesual
7063/117/2011 litigiu privind funcţionarii publici (Legea Nr.188/1999) Contencios administrativ şi fiscal Fond
7062/117/2011 litigiu privind funcţionarii publici (Legea Nr.188/1999) Contencios administrativ şi fiscal Fond
705/117/2011 litigiu privind funcţionarii publici (Legea Nr.188/1999) Contencios administrativ şi fiscal Fond
704/117/2011 litigiu privind funcţionarii publici (Legea Nr.188/1999) Contencios administrativ şi fiscal Fond
703/117/2011 litigiu privind funcţionarii publici (Legea Nr.188/1999) Contencios administrativ şi fiscal Fond
7564/117/2010 contestaţie act administrativ fiscal Contencios administrativ şi fiscal Fond
6505/117/2010 litigiu privind funcţionarii publici (Legea Nr.188/1999) Contencios administrativ şi fiscal Fond
Nu ascund faptul ca am lucrat in presa, iar colegii de breasla ma au in ‘vizor’. Dupa aparitia in presa locala a doua articole privind situatia mea, m-au sunat cativa prieteni si mi-au spus ca justitia clujeana citeste la prima ora mai intai Gazeta de Cluj. Aceast ziar este de ani buni in avangarda presei, a patra putere in stat.
Iata cele doua articole:
La APIA, şeful Faur a dat o circulară pentru fals în teritoriu
15-07-2011 17:12:56 – Gazeta de Cluj
Un fost angajat al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Cluj contestă modul în care Florin Faur, directorul general APIA, continuă să rămână în această funcţie. De asemenea, fostul angajat al APIA Cluj, Antoniu Poienaru, dezvăluie o serie de nereguli care au loc în cadrul APIA Cluj. Chiar dacă multe dintre acuzaţiile care li se aduc angajaţilor APIA Cluj sunt de natură penală, până acum nici unul dintre cei incriminaţi nu a fost inculpat sau tras la răspundere. Gazeta de Cluj a publicat în numerele anterioare o serie de articole despre modul în care sunt cheltuiţi banii europeni destinaţi investiţiilor în agricultură.
Săptămâna trecută, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici a organizat un concurs pentru ocuparea postului de director general din cadrul structurii centrale APIA. Cu toate acestea, pe site-ul instituţiei nu s-a făcut nici un anunţ privitor la anunţul de ocupare a acestui post. Până la momentul concursului, şefia APIA a fost ocupată de Florin Faur, care ocupa interimar acest post. La concursul organizat de ANFP s-au înscris două persoane, Florin Faur şi un anume Ştefan Andronache despre care nu s-a putut găsi vreo referinţă certă.
Conform biroului media al APIA, “domnul Faur a avut un contracandidat care a picat la proba scrisă. Astfel că domnul director general a luat şi proba orală, astfel că este în continuare director general la noi”, explică unul dintre angajaţii APIA. Din nefericire, Florin Faur nu a putut spune cât de grele au fost probele scrisă şi oral pentru că se afla într-o şedinţă şi nu a putut da nici o declaraţie.
Pe de altă parte, bibliografia necesară pentru câştigarea acestui post a fost extrem de facil de parcurs fiind vorba de câteva hotărâri şi ordonanţe de guvern.
Antoniu Poienaru, un fost inspector din cadrul APIA Cluj, a trimis şefului ANFP o cerere prin care solicita respingerea candidaturii lui Faur. “Vă rog să sesizaţi instanţa de contencios administrativ competentă şi să respingeţi înscrierea dosarelor de concurs a următoarelor persoane: FAUR FLORIN pentru concursul din 08-12 iulie 2011 -director general, instituţie: Agenţia de Plăti şi Intervenţie pentru Agricultura, şi CIUCĂ MARIA pentru concursul de director executiv adjunct din 05-07 iulie 2011, instituţie APIA CJ Cluj, din urmatoarele motive. Prin adresa nr. 83 (ieşire) din 27.07.2010, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, Director General, a dispus ilegal funcţionarilor publici după data de 11 iunie 2010 să presteze sarcini care erau exclusiv de competenţa fermierilor (1 martie 2010-11 iunie 2010). Cei care nu au executat acest ordin au fost sancţionaţi, invocându-se art 75 din Legea 188/1999(r2). A se vedea Centrul judeţean Alba (CL Aiud). Ca urmare a acestei fapte, s-au absorbit din fondurile FEGA, FEADR şi Bugetul Naţional sume de bani ilegale în Campania 2010. Pentru a se acoperi fapta penală s-a trecut la modificarea cererii de subvenţie din 2011, la pag. 4 introducându-se art. 16 prin care fermierul, fără să fie anunţat, confirma că el singur şi-a depus cererea online în 2010, ceea ce este fals şi se poate demonstra. Astfel s-a ajuns să se raporteze pentru campania 2010 un procent de peste 80% şi peste 90% în 2011, de fermieri care şi-au depus cererea online, fermieri aflaţi în aceleaşi procente în pragul subzistenţei, dar transformaţi peste noapte în specialişti IT.
Şefii de la APIA Cluj îşi ţin averea la secret
Potrivit lui Poienaru, mai mulţi dintre angajaţii de la APIA Cluj, printre care şi şeful agenţiei judeţene, Gheorghe Şerban, au semnat declaraţii de avere sau interese neconforme cu realitatea.
“Am anunţat Agenţia Naţională de Integritate că anumiţi funcţionari au făcut declaraţii false de avere ceea ce se pedepseşte de către legea penală. Şerban Gheorghe, directorul executiv la Centrul judeţean APIA CLUJ din 2006 are firma SC Agromed Impex SRL cu adresa aflată la domiciliul acestuia, firmă aflată pe numele soţiei, Natalia Şerban, cu obiect principal de activitate compatibil cu activităţile desfăşurate de către APIA (Comerţ cu ridicata al cerealelor, seminţelor, furajelor şi tutunului neprelucrat, n.red), şi care nu apare în declaraţia de avere pe 2007,2008,2009 şi 2010, aflate pe site-ul Apia la rubrica “Veniturile soţiei şi sursa veniturilor”. Mai mult, în anul 2009 firma SC Agromed a câştigat un contract de 90.000 lei cu CFR pentru erbicidarea căilor ferate. De asemenea, firma apare cu deconturi în baza de date APIA Central cu bonuri valorice în 2007 şi 2008 şi la fosta Direcţie Judeţeană pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Cluj, în perioada 2005-2006, când Gheorghe Şerban a ocupat funcţia publică de dir. exec. adj”, dezvăluie Poienaru. Într-adevăr, din declaraţia de avere şi interese a şefului APIA Cluj nu apare nici o informaţie despre această societate comercială.
“Corda Titi Iuliu, şef Centru local APIA Huedin, jud. Cluj, este acţionar la Panicor SRL Huedin (fabricarea pâinii), se poate vedea în MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA A IV-A, Nr. 620/4.III.2010, iar în declaraţia de avere nu apare şi sursa veniturilor soţiei acestuia, asociată cu 50% la firmă. De asemenea în anii anteriori, în declaraţiile de avere nu apare fiica acestuia, Alina Corda, proprietară a firmei Alirox Import Export S.R.L. (comerţ cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate) cu cu sediul social la domiciliul şefului de centru local, Corda Titi. Seffer Laurenţiu, consilier superior al Centrului local al Apia Cluj, cu firma Consultantaseffer, nu declară în anii 2007,2008,2009 veniturile şi sursa în declaraţiile de avere. Ulterior acesta şi-a dat demisia, dar fapta penală rămâne”, mai spune Poienaru.
Gazeta de Cluj a prezentat faptul că în urmă cu doi ani, Departamentul Antifraudă din cadrul APIA au descoperit că Agenţia are de recuperat de pe urma finanţărilor neeligibile aproape 6 milioane de lei de la agricultorii şi consiliile locale care au primit fără a avea drept fonduri ale Uniunii Europene. “Din verificările efectuate, au fost constatate nereguli în instrumentarea dosarelor depuse de fermieri, dar şi cazuri în care au fost constatate documente suspecte a fi falsificate ori a căror înregistrare nu a putut fi dovedită la emitenţii de adeverinţe. Cazurile în care au fost constatate suspiciuni de fraudă au fost sesizate la Departamentul de Luptă Antifraudă din cadrul Cancelariei Prim-Ministrului în calitate de punct naţional de contact al OLAF”, arată un comunicat al Agenţiei.
De asemenea, Poienaru atrage atenţia şi asupra modului în care directorul executiv adjunct al APIA Cluj, Maria Ciucă, şi-a exercitat funcţia.
“Eu am fost consilier de execuţie şi în conformitate cu legea, evaluarea se face de către conducătorul ierarhic superior care este şeful de serviciu. Conform adresei nr. 885430/17.05.2011 am fost înştiinţat că Ungur Dorina a ocupat functia de şef serviciu MSIT în perioada 17.11.2009-31.05.2010, perioadă în care trebuia să fiu evaluat de către această persoană (01.01.2010-31.05.2010). Se poate constata că în mod ilegal, toţi angajaţii subordonaţi lui Ungur Dorina în perioada şefiei acesteia au fost evaluaţi de către Ciucă Maria, care a fost dir. exec adj în primele cinci luni ale anului 2010, mai apoi şefă de serviciu. De asemenea, nu s-a sesizat nimeni că soţul lui Ungur Dorina, Ungur Horea este şef centru local Cluj-Napoca, iar toate cererile în baza de date conţin numele lor apărând suspiciunea de fraudă, în accepţiunea reglementarilor europene şi naţionale”, Antoniu Poienaru.
Stefan Trandafir
APIA Cluj a dat peste 200.000 euro unei firme falimentare12 septembrie 2011, Gazeta de Cluj
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Cluj a subvenţionat cu fonduri europene pentru agricultură o firmă aflată în faliment. Societatea Milbra 2002 a deţinut în judeţul Cluj peste 1.600 de hectare de teren agricol pentru care a primit de-a lungul timpul subvenţii. Chiar dacă a intrat în faliment, cei de la APIA Cluj i-au acordat firmei deţinute de un italian subvenţii de peste 266 de mii de euro. Conform unui fost angajat APIA Cluj, la Departamentul de Luptă Antifraudă există o plângere în care se reclamă aceste nereguli.
În anii ‘90 şi la începutul anilor 2000 o mare parte din terenurile deţinute de proprietarii privaţi şi statul român au fost vândute unor firme cu acţionari străini. Reprezentanţii societăţilor de stat care au încheiat aceste tranzacţii au obţinut comisioane mari, iar ţăranii şi-au vândut pământurile pentru că nu le puteau munci. Spre exemplu, în urmă cu patru ani, conform unei situaţii de la Oficiul de Cadastru, în judeţul Cluj doar două societăţi cu acţionari italieni deţineau aproape 2.000 de hectare de teren arabil. SC Milbra 2002, unul dintre cei mai mari investitori în agricultură din Cluj, şi SC Agritalia au deţinut mii de hectare de teren agricol, teren care şi acum, în mare parte a rămas necultivat, societăţile au falimentat, dar acţionarii au reuşit să câştige sute de mii de euro şi şi-au deschis alte societăţi tot cu profil agricol. Schema de câştig este relativ simplă şi implică fonduri europene. Spre exemplu, statul român a plătit în 2011 ajutoare pentru peste 350.000 de hectare de teren, pământuri care, în schimb, au rămas nemuncite. Investitorul cumpără teren de la ţărani sau îl concesionează de la consiliile locale ale primăriilor pe preţuri de nimic. Spre exemplu, dacă esti un bun negociator, în urmă cu câţiva ani puteai cumpăra cu 100 de euro un hectar de teren, acum preţul a mai crescut ajungând la câteva sute. La consiliile locale preţurile de concesionare sunt mult mai mici. Cu dovada deţinerii acestor terenuri, “investitorul” face o cerere către APIA în care solicită să fie subvenţionat pentru lucrări agricole, iar APIA acordă acesti bani în funcţie de lucrările prezentate. Cea mai mică subvenţie este de circa 80 de euro/hectar, iar doar anul acesta circa 27 de milioane de euro au fost încasate pentru însămânţări fictive. Banii provin din Fondul European de Garantare Agricolă, iar singura obligaţie pentru a primi acesti bani este ca proprietarii să menţină suprafeţele „în bune condiţii agricole şi de mediu”.
La APIA Cluj esti concediat dacă vezi nereguli
SC Milbra 2002 a intrat în insolvenţă în 2008 şi a falimentat la începutul acestui an. cu toate acestea, APIA Cluj a acordat acestei societăţi subvenţii de peste 266.000 de euro. Unul dintre foştii angajaţi ai APIA Cluj, Antoniu Poienaru a făcut mai plângeri penale în care cerea tragerea la răspundere a persoanelor vinovate şi doar inspectorii de la Departamentul de Luptă Antifraudă au deschis un dosar.
“Situaţia dosarului RO253951123 (codul unic al societăţii Milbra 2002, n.red.) frizează penalul întrucât în anul 2009 a intrat sub control judiciar şi toţi creditorii şi-au ridicat utilajele. Vă rog să dispuneţi un control privind modul în care firma cu RO253951123 îşi poate justifica plata pe 2009 atâta timp cât toţi creditorii şi-au ridicat utilajele. Menţionez că am înştiinţat verbal conducerea, în repetate rânduri, pe Serban Gheorghe, director coordonator şi Ciucă Maria dir. Coord adj., că voi sesiza Serviciul Antifraudă cu privire la mai multe firme pe care le acoperă prin diverse mijloace şi care sunt suspectate de fraudarea bugetelor comunitare. De ce s-a permis firmei SC Milbra 2002 SRL să declare la APIA Cluj în 2010 peste 400 ha de cultură verde, fără să cultive aşa ceva, cum arată şi rapoartele noului administrator că nu s-a cheltuit nimic pentru însămânţarea acestei suprafeţe? Asta se cheamă tentativă de frauda la bugetele comunitare”, arată Poienaru într-o plângere. După ce a atras atenţia asupra acestor nereguli, Poienaru a fost dat afară din cadrul APIA Cluj.
Contracte înainte de faliment
Conform dosarului de insolvenţă, în cazul societăţii S.C Milbra 2002 S.R.L cifra de afaceri este realizată în principal din venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri, producţia vândută şi venituri din vânzarea mărfurilor, acestea din urmă fiind prezente doar în ultimul an.
Veniturile din subvenţii sunt prezente în primii doi ani de studiu şi sunt reprezentate de subvenţii acordate de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).
De asemenea, administratorul judiciar care s-a ocupat de închiderea acestei firme a descoperit că “în depozitele aparţinând SC Milbra 2002 SRL se află o cantitate de 10.500 kg de ovăz a cărei predare a fost solicitată de către cumpărător şi pentru care se susţine că a fost achitat preţul în integralitate administratorului statutar al SC Milbra 2002 SRL. Fiind în imposibilitatea de a prezenta documente pentru această cantitate de ovăz, administratorul judiciar a refuzat predarea cerealelor către cumpărător. De asemenea, din declaraţiile dlui. inginer agronom Tuşa Nicolae, angajat al societăţii debitoare, rezultă că această cantitate de ovăz în discuţie este din producţia proprie obţinută în anul 2008. În data de 05.05.2009 au fost încheiate două contracte de
cesiune de creanţă între SC Milbra 2002 SRL, în calitate de cedent şi SC A&A Import SRL, în
calitate de cesionar având ca obiect cesiunea unei creanţe de 30.000 euro pe care societatea
debitoare o deţine asupra Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv cu SC
General Leasing SRL, prin care s-a cesionat o creanţă de 110.000 euro deţinută de SC Milbra
2002 SRL împotriva Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură. Apreciem că încheierea
contractelor menţionate intră sub incidenţa prevederilor art. 79 din Legea nr. 85/2006, fiind
încheiate în dauna drepturilor creditorilor.”, arată raportul de audit al societăţii falimentare
De asemenea, conform analizei financiare s-a constatat că în ultimii 3 ani societatea a întâmpinat dificultăţi financiare grave, înregistrând pierdere atât în 2006 (- 768.557 lei), cât şi în 2008 (-600.571 lei), veniturile din activitatea întreprinsă neputând acoperi cheltuielile care erau generate în acest sens. Deşi declinul SC Milbra 2002 SRL era evident, activitatea societăţii a fost continuată de către administrator, ajungându-se în cele din urmă la starea de insolvenţă.
Continuarea unei activităţi neprofitabile a fost dispusă, în opinia administratorului judiciar, în
interesul administratorului statutar al societăţii în condiţiile în care pe perioada celor 3 ani
anteriori deschiderii procedurii au fost efectuate importante vânzări de cereale de către acesta
pentru care nu au fost emise documente contabile şi pentru care preţul nu a fost încasat de
către societate.
“Şansele de reorganizare a societăţii debitoare sunt cu atât mai reduse cu cât toate utilajele agricole folosite în procesul de producţie au fost achiziţionate de către societatea debitoare prin contracte de leasing. Contractele care au fost încheiate cu SC Mario E Dani Leasing SRL au fost reziliate încă din februarie 2009, o parte din utilaje fiind deja predate societăţii de leasing. Menţinerea sau denunţarea contractelor de leasing încheiate cu SC General Leasing SA va fi pusă în discuţia creditorilor în cadrul şedinţei creditorilor”, mai arată raportul.
Italienii se pricep la afaceri subvenţionate
În judeţul Cluj , SC Milbra 2002 (deţinută iniţial de Pintea Vasile Ioan -10%, Spinelli Alessandro – 80%, IMG Romania SRL – 10%) a deţinut peste 1.600 de hectare de teren agricol. Chiar dacă a primit subvenţii, firma a falimentat. Şi SC Agritalia (deţinută de Mazzaia Ivan – 55% şi Rosetto Gabriella – 45%) a deţinut teren agricol, a beneficiat de subvenţii, dar a falimentat. Cu toate acestea, acţionarii acestor societăţi şi-au deschis alte societăţi care au ca obiect de activitate diferite activităţi agricole.
Razvan Robu
Motto:
Podul de piatra s-a daramat
A venit apa si l-a luat
Vom face altul
Pe mal, in jos
Altul mai trainic si mai frumos.
Versuri de Mircea Rusu
Versuri de la: http://www.versuri.ro/
Destituit din functia publica de consilier superior al Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura(APIA) Cluj in data de 1 martie 2011, m-am adresat justitiei clujene. In conformitate cu legea functionarului public, destituirea se face ca urmare a unor abateri repetate. Astfel, am incasat doua mustrari pe care le-am contestat imediat in instanta, asa cum am facut si cu celelalte patru sanctiuni, inclusiv destituirea. Pana sa le vina randul la dreapta judecata, dupa aproape un an de la destituire si nejustificate amanari, conform aceleasi legi a functionarului public, mustrarile s-au anulat de drept. APIA a contestat in instanta dreptul meu de a mi se face dreptate, invocand exceptia lipsei de interes pe motiv ca mustrarile s-au anulat. Eu stiam asta, dar solicitam anularea si in instanta a mustrarilor, chiar daca erau anulate dupa sase luni de la emitere, urmand sa demontez mai usor celelalte sanctiuni venite in cascada, conform legii functionarului public. Mai stiam ca agentia a refuzat sa prezinte in instanta acte solicitate de mine, eu fiind in posesia unor documente falsificate de ea. Mirosul penal a declansat panica intre acolitii puterii, iar teama de catuse te determina sa suni un prieten sau sa alegi fifty-fifty, ca la emisiunea ‘Vrei sa fii primar?’.
Judecatoarea s-a facut ca nu cunoaste legea functionarului public si a admis exceptia lipsei de interes inaintata de Apia, hotarandu-se in data de 9 noiembrie 2011, dupa cinci zile, sa dea verdictul de mai jos.
Numai ca, ‘uciga-l toaca’ o fi scapand pe sub Dealul Pesterii din comuna Ponoarele, atunci cand Dumnezeu a vrut sa-l pedepseasca pentru faradelegile facute oamenilor-nascandu-se podul unic de piatra-, insa, eu ma voi adresa institutiilor europene pentru imixtiunea politicului in actul de justitie si judecati facute dupa bunul plac si in afara legii.
Tribunalul CLUJ
CLUJ
Dosare
Informaţii detaliate despre dosar
Numãr unic dosar: 6505/117/2010
Înregistrat în data de: 26.08.2010
Obiect dosar: litigiu privind funcţionarii publici (Legea Nr.188/1999)
Materia juridicã: Contencios administrativ şi fiscal
Stadiu procesual: Fond
Părţi: POIENARU ANTONIU : Reclamant
AGENTIA DE PLATI SI INTERVENTIE PENTRU AGRICULTURA – APIA CLUJ : Pârât
CĂI DE ATAC:
Tip acţiune Data declarare Cine declara
Pagina 1
TERMENE DE JUDECATÃ:
Data Detalii
25/02/2011 Amână cauza
Solutie:
06/05/2011 Amână cauza
Solutie:
01/07/2011 Amână cauza
Solutie: pentru studiu acte
07/10/2011 Termen preschimbat
Solutie: preschimbat termen cu ocazia defiinţării completului 3 C.
04/11/2011 Soluţionare
Solutie: admis exceptia lipsei de interes a actiunii. respinge actiunea ca urmare a admiterii acestei exceptii. cu drept de recurs in 15 zile de la comunicare. pronuntata in sedinta publica din data de 04.11.2011.
Pagina 1
Ultima actualizare: 09.11.2011
de pe site-ul public http://portal.just.ro
Conferinta regionala desfasurata la Cluj Napoca in data de 27 oct. 2011 si intitulata ‘Programul Operational Sectorial -Cresterea Competitivitatii Economice'(POS CCE), program co-finantat prin Fondul European de Dezvoltare Regionala(FEDR), s-a bucurat de succes, participantii fiind beneficiarii de proiecte, cei dornici sa acceseze proiecte din acest program, firme de consultanta si presa.
Deschiderea conferintei a facut-o Marian Turlea, Director general adjunct AM (Autoritatea de Management)POS CCE.
Partea I, prezentarea oportunitatilor de finantare oferite prin POS CCE, si partea a II–a, aspecte legate de implementarea proiectelor finantate in cadrul POS CCE au fost sustinute de catre reprezentatii AM si ai Organismelor Intermediare(OI) ale POS CCE.
Prezentarea Operatiunii ‘Poli de competitivitate’ a fost sustinuta de Aurelia Munteanu, reprezentant Archidata.
Din partea Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii(FNGCIMM), produse de garantare, a fost sustinuta de Liviu Apetrei, Director Sucursala Cluj-Napoca, iar din partea EximBank, Corina Vulpes, Director – Diretia Relatii Financiare Interne si Interntionale.
Sesiunea de intrebari si raspunsuri, a pus insa in dificultate pe reprezentantii Autoritatii de Management si ai Organismelor Intermediare. Beneficiarii, cu proiecte aflate in faza de implementare , s-au plans de birocratie si de blocaje financiare din cauza nedecontarii facturilor.
Reprezentantii AM si OI au motivat lipsa de personal in controlul si aprobarea proiectelor depuse sau aprobarea etapelor proiectelor aflate in derulare. Referitor la decontarea facturilor restante, au motivat ca, din puncul de vedere al Comisiei Europene(CE), absorbtia fondurilor destinate Romaniei s-a facut in procent de 4%, iar din punctul de vedere al Guvernului, absorbtia este de peste 14%, diferenta procentuala reprezentand valoarea facturilor nedecontate de catre CE.
Dupa cum stim, la Bruxelles exista anumite suspiciuni privind modul de utilizare a banilor comunitari, Comisia descoperind nereguli in achizitiile publice sau implementarea unor proiecte, nereguli care au atras blocarea decontarilor facturilor, intr-un cuvant, blocarea proiectelor cu finantare europeana.
Singura solutie ar fi depolitizarea ministerelor, angajarea de specialisti in scrierea proiectelor(consultanta), licitatii transparente si respectarea indicatorilor economici prevazuti in astfel de proiecte.
Pe de alta parte, Guvernul si CE deopotriva ar trebui sa tina cont de faptul ca, indicatorii economici prevazuti intr-un proiect, aprobat inainte de criza si aflat in faza de implementare, nu mai pot fi respectati acum. Sursele de documentare, din matricea logica a fiecarui proiect, erau datele statistice inainte de criza, pe baza carora s-au stabilit si indicatorii economici. Or, tocmai aici trebuie sa se accepte un compromis. La fel se intampla si cu cursul de schimb negociat la o valoare diferita de cursul actual al monedei europene.
Conform reglementarilor europene trebuie sa se tina cont de cazurile de forta majora in care se afla, din cauza crizei, majoritatea proiectelor eligibile cu finantari europene sau co-finantare de la bugetul de stat si sa se deblocheze imediat si neconditionat toate platile catre beneficiari.
Comentarii recente