http://www.apia.org.ro/inf_plati_fermieri.htm
Luni, 3 noiembrie 2008, începând cu ora 11, la sediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministrul Dacian Cioloş va susţine o conferinţă de presă în care va prezenta următoarele subiecte: execuţia bugetară a MADR în anul 2008, bugetul MADR pentru 2009, situaţia plăţilor în agricultură.
Biroul de presă al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
Inca de la inceput trebuie sa uitam de notiunea de tarla si sa ne obisnuim cu notiunea de bloc fizic. In trecut, terenul il aveam in tarlalele din Dealul Cacaului, La Pulihertz sau La Bascula, iar acum acelasi teren imi este situat in blocuri fizice, notiunea fiind total diferita de cea de tarla. Indiferent daca am 80 de ani sau n-am priza la curentul din casa ori o conexiune internet, vecinul mai tanar poate are. Asta in ideea ca cei de la Consultanta Agricola sau Primarie nu ma ajuta deloc sau nu stiu sa-mi identifice parcela. Vecinul are un baiat sau o fata ori o ruda care se pricep la calculator.
Dupa ce ai intrat pe calculator si ai o conexiune internet, te gandesti ca bunicul sau ruda de la tara mai are cativa vecini cu terenul in jurul lui. Ii ajuti si pe ei pentru ca nu iti ia mare lucru. Asadar, pe browser-ul Internet Explorer tastezi http://www.ancpi.ro, site-ul Agentiei nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara. Aici, intri pe Server imagini si respecti instructiunile date de server pentru a vedea hartile din toata tara. Gratuit. Dupa cautari succesive, te pozitionezi pe comuna si satul unde locuieste bunicul sau vecinul, vezi unde are cu aproximatie pamantul si iti notezi coordonatele geografice date in aceeasi fereastra a serverului de imagine. Tot in fereastra poti comanda hartile contra cost de la ANCPI in ce format vrei, solicitind ca in comanda sa fie trecute si blocurile fizice. Daca nu ai suficienti bani, comanzi doar harta fara blocuri fizice. Te duci apoi la tara iar impreuna cu bunicul, desenati pe harta, cu aproximatie, zona pe unde s-ar afla pamantul. Cu schitele desenate pe harta, merg la primarie unde APIA are afisate hartile laminate A0(nu, melaminate!) cu blocurile fizice, pentru toata comuna. Mi-am notat anterior de pe server coordonatele geografice, am desenul facut pe harta cumparata de la ANCPI si ma uit pe harta A0 care si ea are coordonate geografice. Cu putin simt al orientarii, poate gasesc imediat dupa imagine, fara a folosi coordonatele, zona in care mi se afla pamantul. Odata ce am identificat zona pe harta de la primarie, imi incadrez terenul de pe schita facuta acasa, in blocurile fizice trecute pe aceasta. Imi notez aceste numere pe o hartie, fiecare bloc fizic avand un numar de identificare, iar cand incepe campania la Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura(1martie-15mai, anual) de depunere a cererilor, voi sti exact in ce bloc fizic mi se afla terenul si astfel, evit supradeclararile ce atrag dupa sine sanctiunile financiare pentru identificare gresita.
Iata cat este de simplu. Autoritatile, indiferent cat sunt de pregatite sa ne ajute, trebuie ca si noi cei de la tara sa ne vedem interesul, uneori sa ne miscam mai rapid, pentru a ne face viata mai buna, accesind fondurile europene.
Atentie!
Doar pentru oi si capre se primesc subventii europene. Magarii sunt intretinuti de noi.
Doar fermierii primesc consultanta. Magarii, nu.
Pentru a veni in sprijinul fermierilor care au oi si capre si vor sa acceseze fonduri comunitare pentru dezvoltarea afacerii, consultantii si firmele de consultanta ii pot contacta de aici.
Gloria anilor ’30 a insemnat nu numai dezvoltarea spectaculoasa a arhitecturii orasului Bucuresti, supranumit ‘Micul Paris’. Intreprinderile mici si mijlocii abia rasarite, precum si breslele mestesugarilor si artistilor de tot felul, au atras ca un magnet mii de oameni din toate zonele tarii, capitala avand efervescenta unui oras european. Fara bani de la guvern si fara fonduri europene, societatea romaneasca a nascocit cele mai diverse meserii si apucaturi care s-au pastrat pana la aderarea noastra in UE. Cele mai vechi dintre meserii, existente de mii de ani, cea de plugar si de curva, aduceau venituri la bugetul tarii in mod distorsionat.
Ce era de facut?
Taranii oricum produceau grane pentru batranul continent, Romania fiind atunci granarul Europei. In schimb, infrastructura bordelurilor era doar un proiect pe asternut. Acest lucru, nu a oprit-o insa pe ‘Antreprenoara Ionescu’ sa-si deschida o afacere impreuna cu Miti Vasilescu. La Hotelul Minerva nr. 3 din Bucuresti, puteai sta de vorba cu Ioneasca in vederea eliberarii unui abonament. Cu cartea de abonament in buzunar, ‘Valabila la D-soara Miti Vasilescu’ plateai anticipat 50 lei.
‘Noaptea intreaga se socoteste 2 Numere. La mai multe numere se face rabat. Cu stima. Antreprenoara Ionescu.
Nota Bene: Duminica si sarbatori visitele se primesc dimineata din cauza aglomeratiei’.
Bugetul tarii era unul realist in acei ani, ‘2 Numere’ ale lu’ tanti Miti fiind in echilibru perfect cu chintalele de grau produse de taranul roman.
Iata un exemplu de succes in afaceri. Afaceri europene.
Nimeni n-ar fi crezut ca un asemenea angrenaj de aproape 5.000 de oameni al Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura, va putea fi urnit din loc. In primul rand fermierii care si-au depus cererile de subventie in 2007 au luat in deridere adevaratul slogan al agentiei, ‘Gaseste-ti parcela!’ Imaginea este aidoma carului cu boi din tabloul cu acelasi nume al pictorului Nicolae Grigorescu. Adica, oameni de toate felurile, au ajuns sa masoare cu tehnica satelitara parcelele si sa utilizeze baze de date si softuri geografice pentru a face plati fermierilor, numai datorita instruirii facute de catre profesionisti straini si romani ai proiectului Iacs-Phare. Pentru asta le multumesc. Le multumesc in numele tuturor celor care s-au straduit zile si nopti nesfirsite sa implementeze toate cerintele europene in materie de plati directe. In mod special, multumesc lui Razvan Ghitescu pentru instruirile facute si pentru curajul specific generatiei lui, de a lua taurul de coarne cum se spune, si, de a duce la bun sfarsit acest proiect.
Multa lume se intreaba, ce anume inseamna ajutorul de minimis? Titlul acestui comentariu ar putea sugera fetelor de pe centura, un fel de ajutor pentru minijup, iar ‘limbricilor’ de la cultura, bani, numa’ buni de tocat.
Pentru taranul roman reprezinta bani in plus pentru semanaturile de toamna, primiti de la bugetul de stat, altii decit cei primiti de la Comunitatea Europeana in aceasta vara, pe suprafata de teren pe care a muncit-o. Valoarea este de 200lei/ha. O persoana fizica sau juridica poate infiinta culturi de toamna pe o suprafata de pana la 120 ha inclusiv. Culturi de toamna pot fi in principal: griu, orz, orzoaica si rapita. Valoarea totala a subventiei nu poate depasi 7500 de euro de caciula.
Aceasta suma, 7500 de euro, nu este una stabilita exclusiv de statul roman. Ea a fost negociata de catre toate tarile membre ale UE, in baza Tratatului de instituire a Comunitatii Europene. Daca se depaseste plafonul, Comisia va considera drept ajutor de stat ce ar putea deregla mecanismele de piata si dezavantaja alte tari din comunitate. Statul care nu respecta regulile jocului si incearca sa dea pomeni electorale, are obligatia sa notifice Comisia si sa se justifice. Daca nu o face si merge pe sest, celelalte state membre pot sesiza Curtea de Justitie a Uniunii Europene. Sub acest plafon, nu se considera ajutor de stat. Asadar, suma de 7500 de euro este o suma de valoare mica sau de minimis, suma ce poate veni in sprijinul fermierului pentru a-si dezvolta afacerea in armonie cu reglementarile economiei de piata.
Cererile(click aici cerere.doc )se gasesc la sediile Directiilor pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala(DADR) din fiecare judet si se intocmesc in doua exemplare. Ele se depun pana in data de 15 noiembrie 2008 tot la DADR. Un exemplar al cererii merge la dosar cu actele anexate iar al doilea se pastreaza de catre solicitant. Dosarul contine: cererea, o copie dupa buletin sau codul unic de identificare, dupa caz, si o adeverinta in original de la Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura, care sa faca dovada ca aveti teren arabil pe care se pot infiinta culturile de toamna.
Pana la data de 15 mai 2009 reprezentantii DADR vor controla suprafetele in prezenta celor care vor beneficia de ajutoare de minimis si vor intocmi procese-verbale de receptie, compensare si restituire. Adica, vor face receptia culturii infiintate, vor plati culturile infiintate inainte de legiferarea acestei hotarari de guvern(click aici proiect_hg.doc )si va vor cere banii inapoi daca n-ati semanat nimic.
Formularele pentru control si raportare necesare DADR se gasesc aici: anexe_proiect_hg.doc
Guvernul a aprobat acordarea primei tranşe de plăţi pentru sectorul zootehnic, pentru anul 2008, în valoare de aproximativ 650 milioane lei.
Potrivit hotărârii privind aprobarea cuantumului plăţilor naţionale directe complementare în sectorul zootehnic, adoptată în şedinţa de Guvern de ieri, primele se acordă, în două tranşe, producătorilor agricoli, persoane fizice sau juridice.
Valoarea primei pe exploataţie, în funcţie de efectivul de bovine, este de 350 de lei pe cap de bovină, valoarea totală fiind de 486.818.500 lei, şi de 25 lei pe cap de animal pentru ovine sau caprine, valoarea totală fiind de 162.511.675 lei.
Plăţile se acordă pentru bovinele înregistrate în Registrul naţional al exploataţiilor la data de 31 ianuarie 2008 si pentru ovinele/caprinele care au împlinit vârsta de un an la data de 31 martie 2008.
Sumele aprobate de Executiv reprezintă prima tranşă a plăţilor, iar cuantumul celei de a doua tranşe se stabileşte după publicarea ratei de schimb valutar pentru anul 2008 de către Banca Centrală Europeană şi după transmiterea de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a listei cu efectivele de bovine, ovine şi caprine eligibile la prime, în limita plafonului maxim garantat României pentru plăţi naţionale directe.
Informaţii de background
Pentru anul 2008, plafonul maximal aprobat României de către Comisia Europeană pentru plăţile naţionale directe complementare (PNDC) în sectorul zootehnic este de 240.917,79 euro, respectiv pentru bovine 176,299,95 euro şi pentru ovine/caprine 64.613,84 euro.
Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa
Data: 02.10.2008
Imi amintesc cum in urma cu mai bine de un an, o femeie in varsta de la tara, fara scoala, a venit sa isi depuna o cerere de subventie pentru pamant, la un centru local al agentiei de plati. Pusa in fata unor harti frumos colorate am intrebat-o cam pe unde i se afla pamantul, dandu-i cateva repere. Mi-a zis ca nu stie. Cum lucrezi dumneata pamantul daca nu stii unde se afla, o intreb? La pamant ma duce calul, zice ea. Calul lucreaza pamantul, deci el ia subventie, ii spun femeii in gluma. Cand a auzit incotro s-ar putea indrepta subventia, biata femeie a inceput sa boceasca, spunindu-mi ca e singura, bolnava, batrana si ca deabia isi duce zilele.
Daca aceasta imagine a Romaniei noastre dragi a speriat lumea cu ani in urma, iata ca, astazi, Europa se sperie de viteza de absortie a fondurile comunitare, produsa de catre oameni care stiu ce vor pentru a-si face viata mai usoara, indrumati fiind de excelenti profesionisti in consultanta.
Revenind la oile noastre, exista pachete financiare acordate in plus, fermierilor care au depus cereri de subventie pentru anul 2008. Ele se refera la zonele montane defaforizate, zone defavorizate-altele decit zona montana si pachetele de agro-mediu.
Chiar daca vi se impun conditii stricte de intretinere in bune conditii agricole si de mediu a acestor terenuri, iar ele trebuie sa fie populate cu un anumit numar de animale, exprimat in Unitate Vita Mare(UVM) la hectar, registre de agro-mediu,etc., sa fie foarte clar: subventia nu se arunca la vaci, ci se indreapta spre fermier. Subventiile la bovine reprezinta un alt capitol pe care il voi aborda cu alta ocazie.
Lenesul ar putea intelege ca pentru a deveni fermier si a beneficia de fonduri europene trebuie sa te bazezi pe caruta trasa de cal. In aceasta situatie, rasplata sau subventia calului, cum o denumesc eu, pentru intreaga activitate agricola, se va ridica de sub coada acestuia.
Ca o pilda pentru cei ce construiesc Romania reala, cei harnici si cititorilor acestor randuri, l-as cita pe Paul Goma: dar tocmai asta este maretia, sa nu fi convins ca ceea ce faci “slujeste la ceva”, dar sa faci!
DJ Doina
‘Suna ca dracu!’, o astfel de confesiune. Informat electronic de catre Miruna Lepus, mi-am zis ca trebuie musai sa particip la lansarea cartii ‘O suta de zile cu Monica Lovinescu’ de la libraria Carturesti din Cluj. Delicata si lipsita de agresivitatea unui DJ cultural de pe Calea Victoriei, Doina ne spune cum a trait in anticamera mortii, nu o suta de zile, ci alaturi de ‘un secol de cultura’. Constatam ca Monica Lovinescu a ramas intransigenta chiar si in fata mortii. Si, nu poti fi altfel, decit pregatindu-ti ‘randuiala’ alaturi de cei dragi. Doina a fost fiica, sora si mama pentru Monica noastra draga. Testamentul rostit cu piosenie si transmis prin
Doina Jela, unica mostenitoare a sufletului Monicai Lovinescu, suna cam asa: sa fim toleranti si sa reasezam in casa noastra valorile care au consacrat aceasta natie.
De Anul Nou, ziua lansarii cartii la Cluj, s-a mancat miere. Conform traditiei iudaice, cei care maninca miere vor fi mai buni tot anul. D-zeu s-o ocroteasca pe Doina si pe noi toti!.
Comentarii recente