Pedelistul Serban Gheorghe, dir. exec al APIA Cluj, se afla de cateva zile in ancheta comisiei de disciplina, venita special de la APIA Bucuresti. Initial, acestuia i s-a cerut demisia.  Cum era de asteptat, Serban a refuzat, drept pentru care, a fost detasat la APIA Ilfov. In dosarul din 26.11 2012 cu nr. 1648/33/2012 de la Curtea de Apel, Cluj, Serban a solicitat suspendarea executarii actului administrativ de detasare.  Curtea a respins cererea reclamantului in data de 3.12.2012. Obisnuit cu comenzile politice si cotizatiile consistente la PDL local, Serban si-a parasit postul de la APIA Ilfov si a venit la APIA Cluj, unde , dintr-un reflex de politruc, si-a strans pedelistii, dir. exec. adj., sefii de seviciu si de centre locale, la o mica sedinta. Parasirea locului de munca, a alertat imediat comisia de disciplina de la centru, care s-a deplasat la Cluj. Cercetarile sunt in desfasurare.

Cine este acest Serban Gheorghe?

In 2005 PDL-Cluj l-a numit dir. exec. adj. la DADR Cluj, timp in care firma sotiei acestuia, Ana Natalia Serban, cu firma SC Agromed Impex SRL, a facut afaceri agricole cu reprezentanta ministerului agriculturii in teritoriu. Nimeni n-a suflat o vorba. Anul 2006 il aduce pe Serban intr-o noua postura politica, aceea de dir. exec. al Apia Cluj. Afacerile agricole ale SC Agromed Impex SRL au continuat si cu APIA . Din nou, nimeni nu s-a sesizat. Intre timp, fiica sotilor Serban, Doris Alina Serban a devenit  jurista firmei de familie.

Misiunea ‘grea’ pentru Serban a fost aceea ca, tot timpul, trebuia sa-i fereasca de munca istovitoare pe oamenii adusi in agentie de PDL, dar, mai ales, pe fratele presedintelui Curtii Constitutionale, Tiberiu Zegrean.

Alegerile din 2008 au distrus alianta DA (PNL-PD), iar noul PDL s-a incuscrit cu PSD, partidul din care tocmai plecasera. Noul ministru al agriculturii, Ilie Sarbu, a vrut sa-l schimbe si atunci pe Serban. N-a reusit. Acesta s-a internat in spital rapid la inceputul anului 2009, iar de pe patul de spital si-a luat doctoratul si a castigat cu firma sotiei, SC Agromed Impex SRL o licitatie cu cantec, in valoare de 90.000 lei de la CFR.

In 2011, ANI, in urma unei sesizari, s-a facut ca-l controleaza pe acelasi personaj, la  incompatibilitati cu functia publica, acesta  nedeclarandu-si vreodata firma sotiei in declaratia de interese. La cat este de harnica ANI cu pedelistii o stim, deci, banuiti ca nu a fost cercetat.

Parafrazand o vorba olteneasca, aceea ca pe oltean nu-l faci decat mort, pentru ca viu da din picioare, vom vedea in zilele urmatoare, care va fi deznodamantul olteanului Serban Gheorghe, priponit de  functie.


Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că, începând cu data de 03.12.2012, autorizează la plată schema de plată naţională directă complementară (PNDC) – Campania 2012.

Conform Hotărârii privind stabilirea pentru anul 2012 (Hotararea 1051/2012) a cuantumului plăţilor naţionale directe complementare, care se acordă în agricultură în sectorul vegetal, sumele totale necesare aplicării schemei de plăţi naţionale directe complementare sunt de 221.869,92 mii euro (1.006.912 mii lei) şi reprezintă contribuţie publică de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anii 2012 şi 2013.

 Sumele totale sunt defalcate după cum urmează: 

– plăţi naţionale directe complementare (PNDC 1) – 216.118,7 mii euro (980.811,5 mii lei); 

– plăţi naţionale directe complementare specifice pentru in şi cânepă pentru fibră, hamei, tutun, sfeclă de zahăr ( PNDC 2,3,4,5,6) – 5.751,22 mii euro ( 26.100,76 mii lei). 

Plăţile se efectuează în lei, la cursul de schimb stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 28 septembrie 2012 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr.294/01 din 29 septembrie 2012, respectiv 4,5383 lei pentru un euro.

De asemenea, menţionăm că APIA a efectuat plăţi în perioada 16.10 – 17.11.2012, în valoare totală de 2.285.473.123.54 lei ( 503.596.748,46 euro), pentru 1.054.553 fermieri, reprezentând avansul de 53,88 euro/ha (244.52 RON/ha), pentru cererile depuse în Campania de acordare a sprijinului pe unitate de suprafaţă 2012.

Pentru anul 2012 cuantumul alocat Schemei de plată unică pe suprafaţă este de 119,66 euro/ha, iar cuantumul alocat schemei de plată PNDC1 este de 35 euro/ha, la ambele aplicându-se coeficientului de reducere liniară. 

 

Sursa: APIA


                                     

             Program

 

Anul 2012 aduce Conferinta Finantare.ro la Cluj – Napoca, pe data de 29 noiembrie. Evenimentul va avea loc la hotelul Golden Tulip Ana Dome.

                   AGENDA 29 noiembrie 2012

8:00 – 9:00 Welcome & Networking
9:00 – 9:20 Deschiderea conferintei
9:20 – 10:20 DEZBATEREA I
Care sunt principalele provocari pe parcursul implementarii proiectelor cu finantare europeana?
Speakeri: Paul Savin, Simona Bonghez, Augustin Purnus, Marian Dobrila, Mircea Mihai, Radu Nechita
Moderatori: Marius Alexa
10:20 – 10:40 Coffee break & Networking
10:40 – 12:20 DEZBATEREA II
Ce tehnici si instrumente de management de proiect te pot ajuta atunci cand pregatesti o investitie?
Speakeri: Simona Bonghez, Ioana Bandici, Catalin Dogaru, Augustin Purnus, Ionel Timisan, Cristian Paun
Moderatori: Marius Alexa
10:40 – 12:20 WORKSHOP
1. Impactul ordonantei 66/2011 asupra implementarii proiectelor cu finantare europeana
Facilitator: Paul Savin
2. Subventii pentru agricultura si aplicatiile GIS
Facilitator: Antoniu Poienaru
12:20 – 12:40 Coffee break & Networking
Lansarea cartii “Marea recesiune: De la economia mondiala la economia nationala” de Andrei Radulescu
12:40 – 14:00 DEZBATEREA III
Cat de accesibile sunt finantarile din surse private ca alternativa la fondurile europene?
Speakeri: Cristian Paun, Andrei Radulescu, Mircea Mihai
Moderatori: Marius Alexa
12:40 – 14:00 WORKSHOP
1. Management sau leadership in managementul proiectelor?
Facilitator: Catalin-Teodor Dogaru
2. “MithBusters” – Demontarea celor mai frecvente mituri legate de Managementul Proiectelor?
Facilitator: Simona Bonghez

Conferinta se adreseaza indeosebi urmatoarelor categorii de public:

  • actuali si viitori beneficiari de fonduri europene;
  • finantatori;
  • specialisti si investitori in agricultura;
  • reprezentanti ai autoritatilor publice: primarii, consilii locale, etc;
  • reprezentanti ai firmelor de instruire care ofera pregatire in accesarea si implementarea fondurilor europene;
  • cadre universitare sau alte persoane care studiaza domeniu;
  • reprezentanti ai organizatiilor bazate pe proiecte (companii, asociatii, institutii publice)
  • reprezentanti ai firmelor de instruire care ofera pregatire in managementul proiectelor;
  • specialisti in managementul proiectelor;
  • consultanti activi in fonduri europene.

Pasi pentru inscriere:

  • Completati formularul de inscriere aici: http://cluj2012.finantare.ro/inscrieri.
  • Efectuati plata biletului de participare, prin banca, pe baza facturii proforme trimisa de echipa de organizare.
  • Inscrierea la workshopuri este optionala si se face in limita locurilor disponibile, in dimineata conferintei (interval orar 8:00 – 8:50), la masa de receptie a participantilor.


Pentru corecta informare a ocnamuresenilor, sa vedem ce se ascunde sub HCLOM nr 143/27.09.2012.
Primaria Ocna-Mures, jud. Alba, a hotarat sa participe la Runda 5 din programul Biblionet a organizatiei IREX, fara sa intrebe cetatenii orasului.
IREX gestioneaza bani ai Departamentului de Stat(USAID) si ai fundatiei lui Bill Gates. In coordonare cu fundatia Soros si Microsoft, IREX vrea ‘sa creeze si sa stabileasca o retea pentru a colecta si a impartasi practici si cunostinte cu privire la modul in care competentele digitale pot ajuta grupurile cu risc de excludere sa se reconecteze la procesul de invatare, ca un mijloc de a favoriza insertia profesionala, incluziunea si coeziunea sociala’. Binecuvantarea actiunii de ‘strangere de informatii’ o au de la Emil Boc, Traian Basescu si Razvan Ungureanu.
Bla-bla-uri pentru care rusii au cerut recent ca USAID sa-si faca bagajele si sa plece din Rusia.
In ce consta participarea Primariei Ocna Mures la Biblionet?
„Pentru a deveni parte a programului Biblionet, o biblioteca publica trebuie:
• Sa aiba conexiune de banda larga la Internet in biblioteca sau Consiliul local/ Biblioteca sa fie dispus(a) sa realizeze aceasta conexiune si totodata sa plateasca pentru abonamentul aferent;
• Sa aibe spatiu necesar (aproximativ 2,5 mp per birou) gazduirii echipamentelor, dar si adecvat desfasurarii unei activitati cu publicul: mobilier corespunzator, sisteme de incalzire si electric functionale si sa se asigure securitatea spatiului (paza/supraveghere video/usi metalice/alarma – dupa caz);
• Prin Consiliul Local /Biblioteca sa incheie o polita de asigurare pentru echipamente, sa achite costurile aferente utilitatilor pentru spatiul din biblioteca in care se va desfasura acest tip de serviciu, sa permita si sa acopere costurile legate de transportul si cazarea bibliotecarilor la cursurile de dezvoltare profesionala organizate in cadrul programului Biblionet;
• Sa asigure accesul publicului la biblioteca timp de minimum 8 ore/zi lucratoare.” Asa cum se vede aici.
IREX a incheiat un protocol cu APIA.
Asadar, prin aceasta hotarare a consiliului local, primaria se obliga sa plateasca din bani publici, fara sa consulte cetatenii orasului, conexiunea la Internet a bibliotecii si abonamentul si “sa incheie o polita de asigurare pentru echipamente, sa achite costurile aferente utilitatilor pentru spatiul din biblioteca in care se va desfasura acest tip de serviciu..”
Protocolul cu APIA in care „partile semnatare îsi propun facilitarea accesului fermierilor la aplicatia IPA online, în cadrul bibliotecilor publice, precum si cresterea, prin instruiri realizate de catre expertii APIA, a capacitatii bibliotecarilor de a-i sprijini pe agricultori în acest sens.”, se traduce prin aceea ca, contribuabilii trebuie „sa acopere costurile legate de transportul si cazarea bibliotecarilor la cursurile de dezvoltare profesionala organizate in cadrul programului Biblionet”.
De ce IREX arunca in mila patru calculatoare pentru 20 biblioteci din judet, APIA sa instruiasca bibliotecarii iar consiliile locale sa plateasca utilitati, cursuri si deplasari, fara ca initiatorii acestui program sa scoata vreun ban?


Zeci de fermieri ma contacteaza pe adresa de mail, rugandu-ma sa ma pronunt asupra proceselor verbale privind constatarea neregulilor si de stabilire a creantelor bugetare, pe care ei le primesc de la Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura(APIA).
Pentru a-mi face o parere, le cer acestora procesele verbale scanate si parola de intrare pe softul geographic IPA Online, unde isi au depuse cererile.
Aproape toate procesele verbale nu respecta forma prevazuta in OUG 66/2011 si Ordinul 2341/2011: nu sunt semnate de catre toate persoanele care fac parte din echipa de control, nu cuprind punctul de vedere al fermierului-debitor, nu sunt insotite de materialul probator si nu au stampila Serviciului Economic, Recuperare Debite. O mare parte a proceselor verbale genereaza debite pentru pachetele financiare de agromediu, pentru fermieri care nu se afla in zonele aferente acestor plati, stabilite de Planul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013(PNDR). Nu ne mai miram de faptul ca, o buna parte a fermierilor care au contestat in instanta aceste procese verbale au avut castig de cauza, obtinand anularea titlurilor de creanta. Guvernul Ungureanu a venit apoi cu  Hotararea nr. 261/2012 prin care a solicitat ca in cazul anularii de catre instanta, sa se emita din nou aceleasi titluri de creanta pentru bietii fermieri.
Un aspect pe care as vrea sa-l semnalez este acela prin care, procesele verbale nu specifica, in cazul debitelor asupra masurilor prevazute in Axa II(Dezvoltare Rurala-PNDR) finantate de catre FEADR, cursul de schimb la care se calculeaza aceste debite.
Iata ce zicea auditul extern efectuat de Directia Generala pentru Agricultura(DG-AGRI) in anul 2010:  „S-a constatat ca pentru masurile cuprinse in Axa II finantata din FEADR, nu au fost respectate prevederile din Regulamentul nr. 1290/2005, in ceea ce priveste cursul de schimb utilizat pentru autorizarea platilor, respectiv penultimul curs de schimb stabilit de Banca Centrala Europeana inainte de luna la care este efectuata plata. Acest curs ar fi trebuit utilizat pentru inregistrarea in euro a obligatiilor de plata catre beneficiari, a platilor efectuate, a debitelor, dobanzilor constituite si recuperate si sanctiunilor, dar in mod eronat APIA a folosit cursul utilizat pentru autorizarea Schemelor de plata unica pe suprafata reglementat prin HG nr.1560/2008 privind stabilirea pentru anul 2008 a cuantumului platilor directe unice pe suprafata, al platilor nationale directe complementare in sectorul vegetal(…).” 
Daca procesele verbale emise in 2012, pentru campaniile de plati efectuate in anii precedenti, au debite calculate cu un curs prevazut pentru SAPS si  nu cu unul prevazut pentru Masurile 211,212 si 214 din Axa II-PNDR, inseamna ca, se va prejudicia din nou bugetul comunitar si cel national, ceea ce s-ar traduce prin noi sanctiuni care vor fi aplicate Romaniei de catre Comisia Europeana.


Amigdale

Cu un gust de migdală m-am trezit.

N-aveam nimic, decât o durere profundă.

Mi-am întrebat fraţii mai mari, ce simt?.

Unul din ei avea greutăţi. Nu putea înghiţi.

Cel de-al treilea, la fel, înjura de durere.

Nu ştiu cum am ajuns la cuţit!.

Din unul bolnav, ne-a lăsat pe toţi trei fără ele.

Sărutul

În acest univers nevăzut,

Stau cu prietenii la Masa tăcerii.

Muritorii de rand nu sunt invitaţi.

Ei ştiu că tăcerea-i de aur.

Se râde copilăreşte.

Vedem sărutul scrijelit pe Poarta sărutului,

Primul sărut în poartă şi cu ochii la stele,

Uniune sufletească primară între adolescenţi.

Sărutul, veşnic simbol al dragostei şi iubirii.

Fecioara Maria

Cărbunari, loc de credinţă şi izbândă,

Vine să aline suferinţa pentru toate naţiunile.

Harul abundă asupra noastră perpetuu,

Asemenea mormanului de moloz şi fum.

Ce a înconjurat casa părinţilor

Nevătămaţi la căderea bombei nucleare.

Carul

Pajişti cuprind cât văd cu ochii,

Nu mă mai satur să te privesc.

Mintea imi joacă feste cu rodii,

Gustul mă face să te strivesc.

Aproape te simt, în foşnet de care

Trase de oameni.

Întreba-mă-vor oare,

Cât de mult te iubesc?

Restituiri

M-am născut să moştenesc satul,

Uitat de vreme şi de părinţi.

Nu vreau decât o palmă de-a latul

Şi un loc între sfinţi.

Privind cu nesaţ la hora din vii,

Te văd jucăuşă.

Aud clopotele sporovăind.

E timpul. Ai loc între sfinţi.

Subvenţia

Mătuşa, cine-ţi lucrează pământul?

Calul, răspunse aceasta.

La pământ mă duce calul.

Atunci, el va lua banul!

Ba nu, dragul mătuşii, al meu este darul.

 

Preluare din

Asymetria – revue roumaine de culture, critique et imagination

 


 

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că în baza Regulamentului CE 776/2012, începând cu 16 octombrie, va autoriza la plată avansul către fermierii care au depus cereri de plată în cadrul schemei de plată unică pe suprafaţă – SAPS 2012. De acest avans vor beneficia toţi fermierii pentru care s-a finalizat verificarea condiţiilor de eligibilitate în conformitate cu articolul 20 din Regulamentul (CE) nr. 73/2009.
Plăţile în cadrul campaniei SAPS 2012, se vor face la cursul de schimb de 4,5383 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 28 septembrie 2012 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr.294/1 din 29 septembrie 2012.
Menţionăm că pentru campaniei SAPS 2012, România beneficiază de o alocaţie financiară de 1.043.001.000 euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA).

sursa: APIA


Modalităţi de depunere a documentelor în vederea accesării sprijinului financiar potrivit prevederilor  Hotărârii  Guvernului nr. 897/2012

  • Cererile însoţite de documentele prevăzute în actul normativ pot fi depuse şi la Primării, iar Primăriile le transmit la Direcţiile pentru agricultură judeţene.
  • În situaţia în care solicitanţii nu deţin copia cererii unice de plată pe suprafaţă pentru anul 2012 eliberată de APIA, Primăriile transmit tabelul cu solicitanţi la APIA, în vederea eliberării acestor documente. APIA eliberează documentele şi le transmite la DAJ.
  • Cererile întocmite de solicitanţi împreună cu celelalte documente prevăzute de actul normativ menţionat mai sus sunt trimise de Primării la Direcţiile pentru agricultură judeţene, pentru a fi anexate documentelor primite de la APIA.
  • Direcţiile pentru agricultură judeţene preiau cererile de la Primării şi solicită la APIA obţinerea copiei cererii unice de plată pe suprafaţă pentru anul 2012, în situaţia în care aceasta nu se regăseşte la documentaţia depusă.
  • Conform cu acţiunile întreprinse de fiecare Direcţie pentru agricultură Judeţeană în vederea respectării termenului şi a punerii în aplicare a Hotărârii Guvernului nr.897/2012.

Ce trebuie avut în vedere de către beneficiari pentru a primi ajutorul de minimis

  • să exploateaze suprafeţe de culturi agricole în teren arabil de minim un hectar şi maxim 10 hectare, inclusiv;
  • să nu renunţe la calitatea de producători agricoli care exploatează suprafeţele de teren pentru care primesc sprijinul în cauză, pe o perioadă de trei ani, începând cu anul în care sprijinul financiar a fost acordat;
  • să formuleze cereri de sprijin financiar, la Direcţiile pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti în a căror rază teritorială se află suprafeţele în cauză, în situaţia în care un producător agricol deţine în exploataţie suprafeţe de teren arabil care sunt situate în unităţi administrativ-teritoriale din judeţe diferite, cu obligaţia încadrării în plafonul maxim al ajutorului de minimis;
  • plafonul maxim al sprijinului financiar în cadrul schemelor de minimis, nu  poate depăşi echivalentul în lei a 7500 euro/ beneficiar/3 ani, potrivit prevederilor art.3, alin (2) din Regulamentul (CE) nr.1535/2007;
  • primesc ajutorul de minimis atât fermierii care sunt înregistraţi în evidenţele Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură cu cereri unice de plată pe suprafaţă pentru anul 2012, cât şi fermierilor care nu sunt cuprinşi în aceste evidenţe pentru campania de plăţi pe suprafaţă 2012;
  • dovada exploatării terenurilor şi existenţei culturilor agricole este evidenţiată în adeverinţa de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură;
  • există situaţii în care solicitantul sprijinului financiar are culturi agricole în teren dobândit ulterior depunerii formularului de cerere la APIA, în anul 2012 (1 ha constituit din parcele mai mici de 0,3 ha);

Termenul limită pentru depunerea documentelor la DAJ este 15 octombrie 2012.

Sprijinul financiar se acordă, începând cu data de 1 noiembrie 2012.

sursa: MADR


Toate persoanele care s-au perindat pe la conducerea Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Regionale(MADR) de-a lungul anilor, au venit cu solutii salvatoare pentru agricultura. Pana sa le puna in practica, au fost schimbati.
Cu o alta viziune, vine, de data asta, noul secretar de stat in minister, Achim Irimescu.
Aflat in vizita la Satu-Mare, impreuna cu colegul sau de facultate Dorel Benu, dir. gen. al Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura(APIA),  Achim Irimescu a punctat,  in fata autoritatilor locale si regionale,  cateva probleme cu care se confrunta agricultura romaneasca: ”Finantarea, lipsa de consultanta si neajunsurile in ceea ce priveste constituirea unor asociatii de fermieri, reprezinta punctele nevralgice ale agriculturii romanesti”.
Referitor la lipsa asociatiilor, as vrea sa fac cateva remarci.
In general, fermierii mici nici nu vor sa auda de asociere. A face o firma sau altceva prin care sa fie fiscalizati, nu intra prea mult in calculele fermierilor mici sau de subzistenta. Toata problema porneste de la bani.
Propun sa li se ia bisericilor, consiliilor locale si judetene dreptul de a mai accesa bani din fondurile Fondul European de Garantare in Agricultura(FEGA) si Fondul European pentru Dezvoltare Rurala(FEADR) de la APIA, ca doar sunt institutii platite de stat, si sa li se dea dreptul de a accesa doar fondurile din FEADR, de la Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit(APDRP). Asemenea institutii de stat, sa dea un exemplu major de asociere si pe urma sa avem pretentii.
Dupa un an, cand tot terenul va fi administrat de catre adevaratii fermieri, statul va putea pune impozite mari pentru acei fermierii care nu se asociaza, intr-o perioada anume determinata, fara riscul de a fi acuzat ca ingradeste accesul la banii comunitari de la APIA. Este inadmisibil sa mai vezi preotii si primarii abonati la subventii pe suprafata, in dauna adevaratilor fermieri! Si justitia s-a saturat de procesele dintre fermieri si primarii.
Si daca tot a facut aceasta vizita, Achim Irimescu nu are decat sa acceseze declaratia de avere a dir. exec. al APIA Satu- Mare de aici . Averea impresionanta a acestui director, nu il va determina vreodata sa se lupte, din inalta pozitie pe care o ocupa intr-o institutie a MADR, pentru bunastarea prin asociere a fermierilor, inaintea propriei sale bunastari.
Mai e o chestiune, cam greu de rezolvat: Dacian Ciolos sustine micii fermieri iar Achim Irimescu prefera fermele mari, rezultate si din  diverse forme de asociere. Prefer viziunea lui Irimescu fata de cea a lui Ciolos, care nu depaseste viziunea unui fermier european cultivator de ceapa.

Să te baţi cu Justiţia, cu Biroul de luptă antifraudă sau cu Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură(APIA), pare o nebunie astăzi în România.
Un caz pe care vreau să vi-l semnalez, frizează reaua-credinţă, caz ce ar putea constitui o faptă penală.
La Judecatoria Topliţa, nr. dosar 1693/326/2011 din 31.05.2011, reclamanta Comuna Bilbor, în contradictoriu cu fermierii Stan Mircea, Vîlcan Vasile, Ivanov Ionela Emilia şi Asociaţia crescătorilor de bovine ‘Alunişul’ Bilbor, a solicitat instanţei să i se respecte posesia, acuzându-i pe pârâţi de tulburare de posesie, în anul 2010.
Fermierii mai sus amintiţi şi asociaţia lor, au depus concomitent cu Comuna Bilbor, solicitări de subvenţie pe suprafaţă, pentru Campania 2010, la APIA Topliţa(sub 50ha), respectiv APIA Harghita(peste 50ha), suprafeţe după cum urmează: Comuna Bilbor a depus solicitare de subvenţie pe o suprafaţă de 1238,21 ha, iar fermierii şi asociaţia , o suprafaţă de 67,96 ha+ 4,36 ha+ 8, 68 ha + 155,73 ha = 236,73 ha.
Repet, cererile de subvenţie sunt pentru Campania 2010 şi fac obiectul litigiului dintre fermieri şi asociaţie şi Comuna Bilbor, la APIA şi în prezenta cauză!
În baza de date de la APIA, au apărut supradeclarari, pentru că o parte din paşunile declarate de către fermieri şi asociaţie se suprapuneau cu suprafeţele declarate de către primaria Bilbor.
Perioada de plată pentru Campania 2010 s-a desfaşurat între 1 decembrie 2010 şi 30 iunie 2011.
Prin adresa nr. 665 din 3.03.2011, APIA Harghita anunţa existenţa unui conflict de supradeclarare  pe mai multe blocuri fizice, între Comuna Bilbor şi fermierii amintiţi împreună cu asociaţia lor, şi că ‘nu s-a acordat pe anul 2010 nici unuia dintre solicitanţi sprijinul cuvenit’. La întalnirea cu fermierii implicaţi în acest conflict, niciuna din părţi nu a renunţat la subvenţie, iar procedura APIA spune că nu se emit deciziile de plata, până când instanţa nu va decide, cine are acest drept, asta însemnând, stabilirea dreptului de proprietate pe 2010.
Primăria a reclamat în instanţă tulburarea de posesie.
Să vedem cum a judecat d-na judecător Adriana Ţifrea:
-admite expertiza topo în mod ilegal, cu hărţile extrase din programul APIA ca suport, fără acordul scris al acesteia, expertiză solicitată de către Comuna Bilbor.
-omite cu rea-credinţă să ţină cont de Campania 2010 de depunere a cererilor la APIA(1 martie 2010-15mai 2010, cu termen de plată 1 decembrie 2010-30 iunie 2011 şi care face obiectul procesului şi litigiului privind plăţile cu APIA), şi ţine cont nejustificat de Campania 2011( 1 martie 2011-15mai 2011 cu termen de plată 1 dec.2011-30iunie 2012), afirmând în senţinta civilă nr. 565 din 10 aprilie 2012 că:
1. ‘instanţa apreciază că pârâţii, pentru anul 2011, nu îndeplinesc o condiţie pentru a fi considerate posesia lor..’, apreciere care ţine de Campania 2011.
2. ‘singura pârâtă care are contract de închiriere pe păşunea comunală este Asociaţia Crescătorilor de Bovine Alunişul Bilbor, care a închiriat păşunea pe 20 de luni începând cu data de 01 mai 2011..’ , ceea ce ţine tot de Campania 2011.
– ‘Stabilirea calităţii de posesor de bună credinţă, deci de utilizator al păşunii comunale pentru anul 2010 este o chestiune de fapt, pentru care instanţa nu se poate pronunţa nefiind sesizată cu o acţiune în constatarea calitaţii de utilizator pe acel an-2010’, deşi , tot d-na judecător Adriana Ţifrea susţine în descriere ‘INSTANŢA’ că: ‘Comuna Bilbor, în motivare arată că deţine în proprietate tabulară privată a domeniului comunal o suprafaţă păşunabilă de 1900 ha, din care pentru o suprafaţă de 1238,21 ha a depus cerere de sprijin la Apia pentru campania 2010’.
Iar acum urmează finalul, care frizeaza reaua-credinţă şi afirmă că : ‘Pentru aceste considerente instanţa va admite în parte acţiune obligând pârâţii, cu excepţia Asociaţiei Crescătorilor de Bovine Alunişul Bilbor care are contract cu reclamanta Contract de inchiriere nr. 1563 din 05 mai 2011), de a respecta acesteia dreptul de folosinţă asupra paşunilor comunale deoarece din octombrie 2011 nu au contract cu primaria. Văzând şi dispoziţiile art.276 Cod procedură civilă’.
In dispozitivul ‘PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂŞTE’, d-na judecător afirmă că: ‘Admite acţiunea formulată de reclamantă..în contradictoriu cu pârâţii..Obligă pârâţii..persoane fizice să plătească reclamantei ..cheltuieli de judecată’.
Asadar, d-na judecător evită să se pronunţe în cauza pentru care era obligată să o facă şi în conformitate cu reglementările Apia, ce ţin strict de conflictul de supradeclarare şi plăţile din Campania 2010, lăsând la latitudinea agenţiei rezolvarea deciziei de plată pentru 2010.
Din cauza acestor confuzii, făcute cu rea-credinţă, pârâţii au facut apel. Pentru apel, se va solicita o taxa de timbru evaluată la aprox. 2 mild. de lei vechi, pentru o suprafaţă de 236,73 ha, taxă care va fi plătită de către pârâţi. Curtea de Apel va sesiza neregulile făcute cu rea-credinţă din Sentinţa nr. 565 din 10.04.2012 şi va da caştig de cauză pârâţilor.
Ca urmare a unei sentinţe favorabile, Comuna Bilbor, din reclamant va deveni pârât şi va trebui să returneze cele aprox. 2 mild. lei din bugetul primariei, adică, din banii publici.
Mai mult, din prezenta sentinţă, nu se stabileşte pentru Comuna Bilbor, dreptul de proprietate asupra terenurilor, acest lucru determinând APIA Harghita să o încadreze la tentativă de fraudă la bugetele comunitare şi să-i ceară restituirea sumelor rezultate din solicitările de subvenţie anterioare. În ambele cazuri, consecinţele pentru bugetul primăriei Bilbor vor fi catastrofale.
Posibilele relaţii de afaceri şi amiciţie ale soţului judecătorei Adriana Ţifrea cu primarul comunei Bilbor, să fie oare ‘reaua-credinţă sau grava neglijenţă, dacă fapta nu constituie infracţiune’ în exercitarea funcţiei, conform art. 99 alin. 1 din Legea nr. 303/2004, lit h ??
Oare în ce ţară trăim!?