Din ciclul ‚Animale politice’: Român’lor, vă ordon, treceţi Rutul!
23 iunie 2011
’Slugă la ruşi’?. Poate. Dar nu e neam de slugă. Aici e diferenţa între o slugă şi un neam prost precum e acest măscarici. Faptul că s-a luat de o instituţie care a făurit statul ‘român’lor’, cum ii place să spună, căruia nu-i aparţine, cum zicea în direct la Radio, măscăriciul merită o piatră la gât şi un triplusalt peste bord.
Derbedeul securist scapă probabil porumbelul şi se ia la trântă cu istoria, semn clar că ruşii l-au încondeiat împreună cu unele ţări europene. Masa şi dansul se vor desfăşura fără el şi marele licurici. Of, ajenturilii estea!
TEBA(TBA şi cu EBA) face istoria ‘român’lor’. Faină treabă!
24 iunie 2011
Afirm încă o dată că derbedeul securist şi-o caută cu lumânarea. Iliescu, mai înverşunat decât acest cap triunghiular, a fost nevoit să cedeze şi să-l aducă pe Rege în propria lui ţară. ‘Îi vor exploda în faţă’, ca să-l parafrazez pe unul cu acceaşi privire, cei cărora acest nenorocit le cere veşnic socoteală.
O mai veche meserie, cea de potcovar, aproape ca a disparut din spatial rural romanesc.
De sute de ani, calul, provenit din familia cabalinelor, a facut parte din universul taranului de pe batranul continent ajutandu-l la arat, la transportat marfa sau la nevoie l-a purtat in lupte pentru a-si apara pamantul.
Odata cu aparitia mijloacelor auto, caii au ajuns sa deserveasca doar mici comunitati rurale sau au fost crescuti pentru a participa la concursuri sportive.
Precum o masina, calul trebuie periodic ‘incaltat’ cu potcoave, procedeu asemuit cu resaparea auto si denumit potcovire.
Cum poate deveni utila o mai veche meserie in spatiul rural romanesc, vom afla de la d-l Ghib Laszlo, un tanar roman stabilit in Franta, care potcoveste caii halebardierilor, departe de tara:
Cand si unde ati invatat prima oara aceasta meserie?
GL: In Romania am lucrat ca alpinist utilitar. Pare curios, meseria asta am invatat-o aici, in Franta. Mi-am desavarsit o mai veche dragoste din copilarie, dragostea fata de cai.
Am absolvit Ecole Française des métiers du cheval. Dupa absolvire am obtinut un certificat de aptitudine profesionala, certificat ce imi da dreptul sa-mi deschid propria afacere. Cu timpul, poti obtine un brevet tehnic de meserii si poti ajunge maistru potcovar.
In Franta de cat timp practiacati meseria de potcovar si cum este remunerata?
GL: Am lucrat mai bine de opt luni ca ucenic, beneficiind de indrumarea a cinci maistri potcovari. In ani, as putea zice ca lucrez de trei. Un potcovit simplu, insemnand taiatul unghiilor unui cal, costa cam 30 de euro. Cel mai scump tarif poate sa ajunga si la 150 de euro, dar asta la caii de performanta, activi in concursurile sportive. Trebuie stiut faptul ca se potcovesc doar caii de tractiune si cei de concurs. Caii de pasune nu se potcovesc, functionand si acum selectia naturala, acestora, li se face periodic doar taierea unghiilor.
Ce trebuie sa stie un tanar care isi doreste sa se faca potcovar in Romania?
GL:In primul rand sa iubeasca acest frumos animal. Sa aiba notiuni de anatomie dar si despre comportamentul calului si nu in ultimul rand sa faca ucenicie. In Franta exista anual un congres al potcovarilor si veterinarilor. Pana sa se atinga un asemenea nivel, ar trebui sa functioneze o scoala de meserii pentru potcovari. Din cate stiu, la Iasi, o firma britanica a incercat sa organizeze astfel de cursuri.
Comparativ cu Franta, credeti ca aceasta meserie, pe langa alte meserii, vor revigora spatiul rural romanesc in viitor?
GL:Eu as propune ceva inedit pentru Romania. Se incearca de putin timp reconversia suprafetelor semanate si erbicidate mecanizat, in suprafete cu culturi ecologice. De ce nu se poate incepe lucrul pe astfel de suprafete mici, inregistrate ecologic, cu ajutorul cailor care nu distrug pamantul asa cum o fac utilajele agricole?. Concomitent, la tara s-ar putea dezvolta o mica industrie de fabricare a atelajelor, harnasamentelor, ateliere de potcovit, samd.
In anul 1996, intr-un extaz aproape generalizat, fortele de dreapta conduse de PNTCD au castigat alegerile generale. Cei patru ani de guvernare a „monstruoasei coalitii“ au generalizat coruptia pregatind, cu inconstienta sau nu, venirea la putere a „camarilei rosii“ conduse de PDSR. Calit in lupta sindicala, invocand mereu personalitatea lui Corneliu Coposu si uitand de scurta sa prezenenta in ANCD si PNTCD, Victor Ciorbea „se intoarce“. De la bordul masinii sale, care, vai!, este model 1974, acesta incearca sa foloseasca pentru „cei multi“ aceleasi slogane electorale folosite de partidul aflat la guvernare. Pentru intelectuali, isi schimba insa registrul, fluturand faxuri prin care vicepresedintele crestin-democratilor europeni il recomanda ca singurul mostenitor al traditiilor PNTCD si unicul gestionar al fodurilor partidului. Or, pentru intreaga masa de votanti, la viitoarele alegeri trebuie sa prezinti modele de oameni care au avut succes, in asa fel incat sa nu le zadarnicesti speranta ca intr-o zi le va fi mai bine. Modelul sarantocului care vrea binele tarii, dar care are totusi zece mii de dolari in cont, nu mai aduce prea multe voturi la alegerile viitoare din 2004. PSD o stie prea bine. Nu este un partid perfect, dar are deja oameni cu o cariera in plina ascensiune si care pot servi drept modele de reusita la viitoarele alegeri.
Din punct de vedere moral, Ciorbea nu este in masura sa reprezinte partidul. El accepta in continuare, dupa cum spun gurile rele, relatia „crestin-democrata“ dintre sefa sa de cabinet si vicepresedintele crestin-democratilor europeni, Van Veltzen, relatie care l-ar fi propulsat atat de rapid la conducerea PNTCD. Mai mult, discretia acestei relatii l-ar fi facut pe Ciorbea si unicul gestionar al fondurilor externe care au inceput „sa curga“ inspre partid.
Din punct de vedere politic, Ciorbea nu reprezinta partidul. Mai nou, s-a inconjurat de sanitari ai unui partid devorat de mai bine de un deceniu de o adevarata „ferma a animalelor“. In acest caz, autoritatea lui Ciorbea este fragila, tinand cont de provizoratul in care se afla si de cei care il asteapta la cotitura: Dudu Ionescu, Ioan Muresan si chiar Radu Sarbu.
Din punct de vedere profesional, Ciorbea nu poate conduce acest partid. Metaforic vorbind, nu poti conduce o limuzina numita PNTCD avand un orizont limitat de parbrizul unei masini Dacia, model 1974. Pentru ca acest partid istoric sa intre in Parlament trebuie schimbati soferul si masina si inlocuiti cu o masina de vot „marca PNTCD“.
Cotidianul, nr. 253, pag. 11, 28.10.2002
‘Eu ma numesc Bechtel Corporation. Am semnat in dimineata zilei de 19 decembrie 2003 un contract cu guvernul PSD in valoare de 2,5 miliarde de parai pentru constructia a 415 km de autostrada. Lucrarile demareaza in iunie 2004. Alegerile se apropie si la noi (SUA), si la voi. Incepand cu data de 1 mai 2004, musai ne trebuie un om bun la toate pe care il vom numi Public Affairs Manager pe toata tarisoara asta. El va tine legatura cu autoritatile si va gestiona banii de publicitate, caci avem buget pentru un numar nelimitat de campanii electorale. Ramaneti pe autostrada linistiti.’
He, he! Iata ca au trecut vremurile in care PSD facea jocurile pe banii publici. Recentele dezvaluiri privind celebrul contract cu autostrada Bors-Brasov, au scos la iveala unele aspecte ce frizeaza penalul, motiv pentru care premierul Tariceanu a refuzat sa se pronunte asupra oportunitatii continuarii acestui proiect. In schimb, Emil Boc, un opozant al proiectului in campania electorala si-a redefinit strategia, dupa castigarea primariei clujene. Impreuna cu cei de la UDMR, Emil Boc sustine prin toate mijloacele reinceperea constructiei autostrazii Bors-Brasov. Parca un facut, toti parlamentarii judetelor traversate de viitoarea autostrada si-au unit fortele si striga pe toate drumurile(judetene) ca vor autostrada.
Intr-adevar, se impune o modernizare a retelei de drumuri in Romania si constructia de autostrazi, dar trebuie sa privim si aspectele de ordin tehnic, al eficientei traficului si nu in ultimul rand, privind capacitatea bugetului de a suporta asemenea constructii.
Din punct de vedere tehnic, traseul este ales astfel încat costurile unitare pe 1 km de autostrada sa nu depaseasca 8 mil.$. Estimativ, în zona de deal, costurile unitare sunt de 6-10 mil.$/km de autostrada, la ses între 4-6 /km, iar în zona de munte între 8-18 mil.$/km. Facand un calcul teoretic valoarea constructiei a 415km de autostrada s-ar ridica la aproximativ 2,5 mid$ fara a se tine seama de cresterea preturilor la materiale si combustibil. În general, exista între localitati, anumite praguri de rentabilitate pe diferite sectiuni ale unei autostrazi. Ceea ce era clar inca de la inceput, rentabilitatea tronsonului IV European ce porneste de la Bucuresti prin Pitesti, Ramnicu Vilcea Sibiu, Deva, Timisoara, Arad si care face jonctiunea cu celelalte coridoare paneuropene III, V,VI, VII si IX. Chiar daca argumentele au fost puternice si anume ca pe acest tronson erau finantari europene(ISPA) fostul partid de guvernamant a optat pentru constructia autostrazii Brasov-Bors.
Actualii guvernanti au inteles foarte bine criticile venite de la Uniunea Europeana, care specifica foarte clar ca in conformitate cu legile europene, achizitiile publice se fac prin licitatie si nu atribuire directa. Iata ca presiunile bugetare si cele externe dar si traficul intens de marfuri, justifica definitivarea coridorului IV paneuropean.
Dupa cum se observa viitoarea autostrada Brasov-Bors va trebui prelungita cu peste 100Km in Ungaria pentru a face jonctiunea cu tronsonul V iar estimarile privid costul redus al constructiei si rentabilitatea reprezinta in acest moment doar speculatii.
Articolul a fost publicat in 2004.
Intre timp, ungurii au ajuns la granita noastra facand jonctiunea cu tronsonul V european iar Bechtel e gata de plecare, precum guvernul condus de Emil Boc.
Fac un apel din nou catre Bechtel’s Community Relations Manager, sa reconsidere pozitia companiei si sa inceapa negocierile cu cei care vor guverna tara dupa 2012.
Dear Mr. Poienaru. 3/20/2004
I am Bechtel’s Community Relations Manager currently in Romania to identify
local community issues and concerns regarding construction of the motorway.
While we do not currently have a community relations position advertised, we
are likely to begin recruiting soon. In that light, I would appreciate the
opportunity to meet with you next week while I’m in Cluj.
If you are available and interested, please let me know. I can be reached by
email or by cell phone 0740 ….
Best regards,
Steve R. Drew
Bechtel Community Relations Manager
Corporate Affairs
San Francisco, CA, USA
…[email protected]
415-768-9918 (office)
415-768-0263 (fax)
Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura(APIA) a raportat pentru Campania 2011 un numar de aprox. 1,02 milioane de fermieri dintr-un total de 1,04 milioane, care au preferat sa-si depuna cererea online prin aplicatia IPA Online. Florin Faur, dir. gen. al APIA, mai aminteste in acelasi raport ca exista in acest moment 6,11 milioane de parcele care ajuta ‘la intocmirea exacta a unor date statistice, referitoare la culturi, la modul cum a fost utilizat terenul,etc.’
Daca la sfarsitul implementarii proiectului de infratire, prin care s-a realizat aceasta agentie, multi functionari mai umblau cu mouse-ul pe ‘desktok’, iata ca, in 2010, sub presiunea lui Faur, acestia au reusit sa digitizeze parcelele fermierilor.
Fermierii au aflat sau nu de isprava specialistilor APIA in 2011, atunci cand pe cererea de subventie au semnat la pag.4, pct. 16, ca si-au digitizat singuri parcelele din 2010. Parcelele digitizate in 2010 au fost actualizate in 2011 prin miscari simple ale mouse-ului, in conditiile in care cererea nu s-a modificat de la un an la altul. Toate acestea s-au facut de catre functionarii APIA si nu de catre fermieri. Unii mai razvratiti s-au prins de ilegalitatea pe care trebuiau s-o faca sub presiune si amenintari si au fost sanctionati disciplinar iar altii destituiti din functia publica.
Ne intrebam, ce sanctiuni vor aplica Romaniei cei de la Comisia Europeana(CE) atunci cand vor audita campaniile 2010 si 2011 si cine vor fi vinovatii?
Iata ce putea face Faur daca s-ar fi inconjurat de specialisti, altii decat cei din agricultura.
In imaginea de mai sus se vede detaliul unui poligon geodinamic. Nu, nu este un poligon agricol. Vreau sa arat faptul ca indivizii care conduc APIA sunt depasiti de tehnica avansata. Ei au ramas la tabele, statistici si raportari la tabara de la minister. Ca pe vremea secerii si ciocanului.
IPA Online are multe lacune dar si informatii care nu sunt explicate in manualul de utilizare.
In privinta lacunelor, multi fermieri au achizitionat de la ANCPI(Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara) harti cadastrale cu parcelele in proprietate sau arenda in formate CAD drawing(*.dwg). Obtiunea ‘Incarcare date vectoriale’ din IPA Online nu-ti permiete sa incarci decat formate GPS(*.gpx) sau ESRI(*.dbf, *.dhp, *.shx). De ce nu se permite ca formatele *.dwg sa se incarce pe IPA Online, dupa care se poate face rapid digitizarea exacta a parcelelor agricole?. In imaginea de mai sus, se observa o harta cadastrala cu parcelele fermierului, transferabila in IPA Online.
Cu ajutorul unui simplu soft, care se poate achizitiona fara ‘malai’ de pe net, am evidentiat harta cadastrala cu parcelele fermierului intr-un poligon geodinamic, in trei dimensiuni.
Softul iti permite sa faci analize nu numai de productie la ha ci si analize privind vegetatia, solul, precipitatiile, temperaturi, etc. pe perioade lungi de timp. Tehnica nu am inventat-o eu, ea exista, dar nu are cine sa o priceapa la APIA.
Vorba vine! Exista persoane care totusi se fac ca nu pricep, cum de unii inspectori de la controlul pe teren, controleaza ferme, fara sa mearga pe teren. Se deseneaza electonic, urmand cu aproximatie parcelele fermierilor, in formate ESRI, se importa in GSP-ul din dotare, apoi se transfera ca fisiere GPS in SIVGIS. Si uite asa, lenesii, neispravitii si protejatii politrucilor sunt scutiti de deplasarile pe teren, pe anumite terenuri, ale anumitor fermieri. Numai ca, miscarea fisierelor ticaloase se poate demonstra fara probleme.
Consumurile fictive de combustibil si delegatiile de deplasare apar, fireste, in evidentele APIA.
Costurile aferente controalelor pe teren se negociaza cu CE. Sa se stie si asta.
Privitor la informatiile lipsa din manualul IPA Online, acestea sunt, se pare, doar pentru cei avizati. Majoritatea fostilor colegi nu stiu, iar fermierii nici atat. La digitizare si la control incrucisat in acest soft e musai sa stii ca, odata intrat, accesezi meniul. La ‘Harti’, deschizi fisierul ‘Parcele digitizate in 2010’ si bifezi ‘Parcela modificata’. Cu rosu sunt parcelele care se afla intr-un bloc fizic modificat prin marire, iar cu verde, parcelele aflate in blocuri fizice care s-au micsorat. Functionarul intelege astfel, corecta actualizare si intretinere a blocurilor fizice, modul de calcul al debitelor rezultate prin modificarea blocurilor fizice, iar pe fermieri, la digitizare si la propunerea de modificare a blocului fizic, daca actualizarea acestuia s-a facut gresit. In aceeasi masura, fermierul intelege si eventualul debit care i se imputa, rezultat din micsorarea blocului fizic.
Ar mai fi de amintit necesitatea schimbarii aparatelor de masurat la controlul pe teren. Exista aparate mult mai performante, referitor la precizia de masurare, care fac si poze in coordonate geografice. Pozele pot fi vizualizate direct pe softul geografic, folosind tehnica Google, fara costuri mari. Aparatele de fotografiat existente, contin poze care trebuie descarcate si vizualizate separat de catre auditori. Prin tehnica Google se elimina tentatia inspectorului pe teren de a favoriza fermierii prin folosirea acelorasi poze de la un an la altul.
Solutiile amintite mai sus nu fac decat sa vina in completarea altora mult mai eficiente, astfel incat, APIA sa devina o agentie furnizoare de servicii nu numai pentru fermieri si agricultura ci si un partener pentru firme private sau alte institutii ale statului.
D-na Svetlana Victoria GACICHEVICI si-a desfasurat activitatea in cadrul Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura in perioada 2006- 2011.
Dumnezeu s-o odihneasca in pace!
Incepand cu anul 2007, prin intermediul Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura(APIA), parohiile au luat subventii in valoare de 33.976.637,30 lei.
De asemenea, un numar de biserici au luat subventii in aceeasi perioada 2007-2010, in cuantum de 3.456.242,39 lei.
Mitropolia Moldovei fiind singura care a solicitat subventii pe suprafata, a luat suma de 111.295,49 lei.
La capitolul arhiepiscopii, care au luat in aceeasi perioada suma de 369.825,23 lei, Arhiepiscopiei Tomisului i-a revenit suma de 115.510,85 lei.
Protopopiatele au facut si ele solicitari de sprijin pe suprafata si au strans de la Apia pardalnica suma de 250.890,60 lei.
Daca i-ati vedea pe popi cu cata meticulozitate isi identifica parcelele si cum intreaba de bani, n-ati mai zice ca solicitarea ar veni din partea parohiei, bisericii, protopopiatelor, mitropoliei sau arhiepiscopiei.
Bani de la stat si subventii comunitare primesc si consiliile locale.
APIA a dat consiliilor locale, in perioada 2007-2010, subventia pe suprafata in valoare de 305.286.855,42 lei. Consiliile judetene Braila si Iasi au luat in perioada 2007-2009 suma de 421.014,39 lei.
Fostele oficii judetene de consultanta agricola Arad, Cluj, Hunedoara, Galati si Bihor au luat in 2007-2009 suma de 51.483,46 lei. Va vine sa credeti?
Maine ne vom trezi pe listele Apia cu alte institutii care beneficiaza de subventii pe suprafata.
Cand ii vezi pe nemernicii de politicieni cum ii condamna pe fermieri ca stau in carciumi si nu lucreaza cele 3 mil. ha ramase nelucrate, iti vine sa dai cu ei de..pamant.
Din aceasta suprafata fac parte si suprafetele aflate la institutiile amintite mai sus pentru care primesc subventii, declarand teren nelucrat, dar politicienii nu sufla o vorba.
Este de notorietate cazul oficiilor de consultanta agricola din cadrul Agentiei Nationale de Consultanta Agricola(ANCA), care si-au cumparat teren apoi au solicitat subventie. Agentia de consultanta a fost infiintata din bani comunitari pentru a consilia fermierii.
Propun ca APIA sa-si cumpere teren si sa si-o depuna. Pe cerere.
Astia sunt fermierii romani, un fel de ‘statu-palma-barba-n cot ma doare’, pentru care se lupta Dacian Ciolos.
Intr-un articol publicat in Profitul Agricol, nr.12 din 30 martie 2011, pag. 46, intitulat Craii din casa APIA, preluat de pe blogul meu https://antoniupoienaru.finantare.ro/2011/03/21/craii-din-casa-apiaagentia-de-plati-si-interventie-pentru-agricultura/ spuneam ca APIA(Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura) nu respecta o hotarare a Curtii Europene de Justitie(CEJ), privind publicarea informatiilor cu caracter personal prin care se faceau publice sumele incasate de catre persoanele fizice, in urma solicitarilor de subventie pe suprafata.
Imediat un netrebnic pe nume Faur Florin, dir. gen. al APIA a solicitat revistei un drept la replica pe care-l gasiti aici. Am stiut ca acest individ nu se va conforma deciziei CEJ si am anuntat din timp Biroul European de Lupta Antifrauda(OLAF) si Departamentul de Lupta Antifrauda subordonat guvernului(DLAF), care, probabil, l-au pus cu botul pe labe iar acesta s-a conformat imediat. Se poate vedea aici, cum APIA, ca mai toate agentiile similare din Europa, nu mai ofera informatii cu privire la beneficiarii si platile efectuate ‘Conform Hotararii Curtii Europene de Justitie, Informatiile privind platile pe suprafata catre beneficiarii persoane fizice nu vor mai fi publicate.’ Pentru dobitoci si infatuati se confirma si aici de catre ‘ieuropa’ http://ec.europa.eu/agriculture/funding/index_ro.htm sau aici
Acelasi netrebnic va produce sanctiuni aplicate Romaniei pentru Campania 2010, ca urmare a viitoarelor auditari externe. Reamintesc autoritatilor romane ‘strategia’ prin care Florin Faur, impreuna cu alti netrebnici in fruntea carora se afla, vor genera noi sanctiuni pentru biata noastra tara, fara ca cineva sa le faca ceva. Pentru sanctiunile aplicate recent, de 75 mil euro, Faur s-a eschivat si a dat vina pe predecesorii sai, uitand ca in 2008 era dir. ex. al APIA Timisoara si a fost ‘calcat’ de auditul extern, controland exact campaniile pentru care Romania a fost sanctionata: ‘29.09.2008 – 03.10.2008: EC Audit Mission in Timisoara, as regards the implementation and management of Direct Payments in Romania in 2007 and 2008.’ http://www.iacs-twinning-ro.com/events.htm
Citez din articolul postat recent pe blogul meu, intitulat ‘Hai, Romania!’ https://antoniupoienaru.finantare.ro/2011/03/25/hai-romania/ : Plata si sanctiunile aferente pentru Campania 2010, efectuate fermierilor aflati sub loturile de teledetectie si nu numai, a caror dosare- depuse legal pana la data de 11 iunie 2010-au fost interpretate de catre SC Gauss Srl in formate digitale livrate de catre Apia, dupa depunerea online a acelorasi dosare, depunere efectuata de catre functionarii agentiei dupa data de 11 iunie 2010, fara acordul fermierilor(un singur fermier cu doua cereri de subventie). Aceasta actiune a fost ordonata sub amenintare de catre dir. gen. al Apia, Florin Faur. In mod ilegal, in cerere de plata pe 2011 la pag. 4 paragraful 16 se solicita fermierilor sa confirme ca si-au digitizat parcelele in Campania 2010:
‘16. Declar ca la momentul completarii declaratiei de suprafata 2011am avut la dispozitie suprafetele determinate (constatate) în urma controalelor pentru cererea depusa
anterior si parcelele digitizate asa cum au rezultat în urma controalelor conform art. 19 din Regulamentul CE nr. 73/2009, cu modificarile si completarile ulterioare si art. 20 din
Regulamentul CE nr. 1122/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.’
In acelasi context, am anuntat Agentia Nationala a Functionarilor Publici de faptul ca, majoritatea functionarilor APIA nu au depus juramantul si nu cunosc limba romana scris si vorbit asa cum o cere Legea 188/1999.
Intr-un cuvant, o mare parte dintre ei sunt semianalfabeti.
Cu aceasta ocazie, soferul APIA Cluj nu mai trebuie sa mearga la controale pe teren cu GPS-ul sau femeia de serviciu, angajata unei firme private, sa introduca dosare in baza de date IACS sau sa primeasca si sa completeze cereri pentru fermieri, cereri de subventii comunitare.
De asemenea, am anuntat Agentia Nationala de Integritate ca anumiti functionari au facut declaratii false de avere ceea ce se pedepseste de catre legea penala. Ticalosii trebuie pedepsiti si nu incurajati, indiferent cine conduce destinele acestei tari.
1. Serban Gheorghe– dir. executiv Centrul judetean APIA CLUJ din 2006
firma SC Agromed Impex SRL cu adresa aflata la domiciliul acestuia, firma aflata pe numele sotiei, Natalia Serban, cu obiect principal de activitate compatibil cu activitatile desfasurate de catre APIA, si care, nu apare in declaratie de avere pe 2007,2008,2009 si 2010, aflate pe site-ul Apia: veniturile sotiei si sursa veniturilor. A se verifica daca Natalia Serban, profesoara la liceul Victor Babes din Cluj, a declarat in foaia de avere in aceeasi ani, firma pe care o conduce ca administrator si veniturile rezultate. Mai mult , in anul 2009 firma SC Agromed a castigat un contract de 90.000lei cu CFR pentru erbicidarea cailor ferate. De asemenea, firma apare cu deconturi in baza de date APIA Central cu bonuri valorice in 2007 si 2008 si la fosta Directie Judeteana pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, Cluj, in perioada 2005-2006, cand Gheorghe Serban a ocupat functia publica de dir. exec. adj.
Declaratii de avere Serban Gheorghe: http://www.apia.org.ro/declaratii_cj_2010/cluj/SERBAN_GHEORGHE.pdf
Licitatia castigata in 2009 cu CFR: http://licitatiipublice.clubafaceri.ro/licitatie/erbicid-95376.html
2.Corda Titi Iuliu, sef Centru local APIA Huedin, jud. Cluj, este actionar la Panicor Srl Huedin(MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA A IV-A, Nr. 620/4.III.2010) iar in declaratia de avere http://www.apia.org.ro/declaratii_cj_2010/cluj/CORDA_TITI_IULIU.pdf nu apare si sursa veniturilor sotiei acestuia, asociata cu 50% la firma. De asemenea in anii anteriori, in declaratiile de avere nu apare fiica acestuia, Alina Corda, proprietara a firmei Alirox Import Export S.R.L(http://www.bizoo.ro/firma/alirox ). Sediul social la domiciliul sefului de centru local Corda Titi.
3. Zegrea Tiberiu Viorel, angajat al Apia Cluj, centrul judetean, consilier superior in cadrul serviciului Controale pe teren, fratele presedintelui Curtii Constitutionale, Augustin Zegrean, nu a declarat in anii 2007,2008,2009 faptul ca a desfasurat activitati economice ca persoana fizica, inregistrat la Registrul Comertului cu nr. F12/408/2006. In 2010 a fost radiat din RC cu http://docpub.onrc.ro/RADOUG44/documente/12-011874-2010.pdf dar fapta penala ramane.
4.Seffer Laurentiu , consilier superior al Centrului local al Apia Cluj, cu firma http://www.consultantaseffer.ro/, nu declara in anii 2007,2008,2009 veniturile si sursa in declaratiile de avere. Ulterior acesta si-a dat demisia, dar fapta penala ramane.
Lista poate continua si in alte judete.
Iata ce mi-au publicat pe blog acesti netrebnici semianalfabeti si ticalosi in momentul in care autoritatile statului au inceput anchetele:
mariti
[email protected] | 92.85.203.189
date-n hristosuu matii de jeg cu minciunile matii sa-ti fut..baga-ti pula-n mata
De la Cum pot fermierii sa-si identifice parcelele pe harta?, 6 Aprilie 2011 at 13:48
Ne intrebam, cum pot astfel de oameni oferi consultanta pentru fermieri pentru a-i determina sa acceseze si alte fonduri comunitare, daca fondurile de garantare si de dezvoltare rurala se distribuie intr-o asemenea harababura?
Romania a fost sanctionata din nou, de data aceasta in Campania 2008, pentru modul defectuos in care s-au facut platile catre fermieri prin intermediul Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura(APIA)
Directorii, cesiunile si..concesiunile
In 2008 dl.Dan Gherghelas, fost dir adj. la Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit(APDRP), era deja numit de catre ministrul agriculturii de la acea data, dl. Dacian Ciolos, in functia de dir.gen. al APIA(1.10.2007).
La 10 zile de la numire, intr-o flagranta incompatibilitate, Gherghelas cesioneaza procentele din doua firme, S.C. DDH WINDPOWER S.R.L. si S.C. DDF ENERGY & UTILITIES S.R.L .catre Dragos Apostol, Managing Partner la Wieser Consult Romania. In 2009, Dragos i le da inapoi, ca deh, Dan nu mai era dir. gen. la APIA. Wieser Hermann-asociat cu Gherghelas-, taticu’ firmei de consultanta amintite mai sus, devine foarte activ pe perioada directoratului lui Dan, facand la greu consultanta cu fermierii din baza de date IACS(vezi site-ul firmei la Portofoliu- http://www.wieserconsult.ro/portofoliu.php ). Reclama Wieser era asigurata tot de catre Apia.
De dl. Nicolae Sterghiu, omniprezent, director de Audit in 2008, ce sa mai zicem, ca doar si domnia sa a umplut paginile ziarelor la greu cu presupusele sale firme, dosare penale si neamuri legate de angajarile APIA.
Cine raspunde?
Problema e ca niciun director nu ar putea fi tras la raspundere pentru asemenea sanctiuni aplicate Romaniei. Toti invoca in aceste momente, lipsa cadastrului in Romania si nepriceperea fermierilor in identificarea parcelelor.
Sa-i lasam mai bine cu afacerile lor?.
Mai degraba, sa-i tragem la raspundere pe ministrii agriculturii. Ei au girat firmele care au facut servicii pentru APIA(softuri, controale, etc.) si care niciodata nu aveau modulele si pregatirea pentru platile care urmau a fi efectuate la agentie.
Spre exemplu, anul 2008 a fost primul an in care s-au efectuat plati de agromediu iar modulele facute de Siveco nu erau gata. Cum sa nu speculeze UE asa ceva? Controalele prin teledetectie au fost si ele un fiasco atata vreme cat in sanctiunile pe 2008 sunt cuprinse si nepriceperile firmei care a efectuat un asemenea control.
Dacian Ciolos ar putea fi unul dintre ei?.
La toate acestea au contribuit miile de specialisti APIA, certati cu identificarea pe harta si cu gramatica limbii romane. Sa fim seriosi, fermierii in proportie de 90% n-au stiut unde sa-si localizeze terenul. Sarcina a picat pe aceeasi specialisti adusi in anul 2006 cu arcanu’ de PNL si PD.
Sa-i sanctionam pe ‘specialistii APIA’?
Din pacate, plata indiferentei noastre o vom suporta cu totii.
In nenumarate randuri am afirmat cu toata raspunderea ca anumiti indivizi de la Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura(APIA) ar putea raspunde penal pentru faptele lor. Dir. gen. adj. al Apia , Nicolae Sterghiu, m-a facut chiar nebun, in prezenta unor fermieri de la Cluj aflati in audienta la Adrian Radulescu, ministru secretar de stat la Ministerul Agriculturii. Asa ceva nu se spune in prezenta fermierilor si a unui secretar de stat, chiar daca eu as fi ‘dus cu capu’. De faptul ca acest director are rude in APIA, care pot forma lejer un centru local, au afirmat-o altii, nu eu.
Nu intamplator refuza cu obstinatie sa-mi raspunda institutiile carora m-am adresat punctual, probleme care mi-au atras destituirea disciplinara din functia publica de consilier superior incepand cu data de 1 martie 2011.
Sub amenintarea ca voi anunta Curtea Europeana de Justitie, serviciul Antifrauda al APIA, avertizat de DLAF, a sunat recent la agentie, in lipsa mea, solicitand colegilor o adresa unde sa-mi raspunda, spun ei, pentru ca facusem o reclamatie de pe adresa [email protected]. Nu sufla o vorba, in schimb, de faptul ca, Apia mi-a blocat aceasta adresa, imediat dupa sesizarile mele, si accesul la internet doar de pe IP-ul calculatorului meu(mai-iunie 2010).
Sa explicam cum stau lucrurile:
1. societatea S.C. MILBRA 2002 SRL, RO253951123,CUI 14824223, J12/3019/2004 a intrat in faliment in 17.02.2011, si in acelasi timp se afla pe listele de plata la APIA Cluj in 2010. Persoanele implicate in ascunderea situatiei juridice a acestei firme sunt Serban Gheorghe, dir. exec., Ciuca Maria sef serv. MS-IT si actualmente dir. exec. adj, Ungur Dorina, actualmente sef serviciu MS-IT,Dorhoi Rodica, responsabil de dosar si Barbur Cristina, jurist, toti angajati ai Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura Cluj.
Camelia Cegher, judecator sindic, il numeste administrator judiciar pe Marius Grecu in 11.06.2009 la Milbra 2002 SRL. Acesta isi face firma Solvendi Impurl la data de 2.10.2009, cod fiscal 26058251. Pana aici e bine, dar administratorul judiciar e obligat ca lunar sa raporteze in fata judecatorului sindic situatia firmei SC Milbra 2002 Srl. In ‘Ultimul raport de activitate’ noua societate aminteste la
Cap. IV. Solicitarea de intrare în procedura de faliment în formă generală ca :
‘Mentionam ca la baza planului de reorganizare a stat contractul de asociere incheiat cu SC Gavis Agro Impex SRL la data de 26.11.2009, avand ca obiect exploatarea de catre aceasta societate a terenurilor agricole ale societatii debitoare cu consecinta obţinerii subventiilor agricole de catre SC Milbra 2002 SRL. Acest contract nu a fost insa pus in executare, pana la acest moment(decembrie 2010) nefiind executate de catre SC Gavis Agro Impex SRL, niciun fel de lucrari agricole.’
Intrebari care isi cauta raspunsul:
a. De ce administratorul judiciar admite in planul de reorganizare SC Gavis Agro Impex SRL, o alta firma detinuta de fostul administrator al SC Milbra 2002 SRL si aflata in procese juridice?.
b. Prin recunoasterea faptului ca la data intocmirii raportului ‘Acest contract nu a fost insa pus in executare, pana la acest moment nefiind executate de catre SC Gavis Agro Impex SRL, niciun fel de lucrări agricole.’, atunci, de ce a permis firmei SC Milbra 2002 SRL sa declare la Apia Cluj in 2010 peste 400 ha de cultura verde, fara sa cultive ceva-asa cum arata si rapoartele noului administrator ca nu s-a cheltuit nimic pentru insamantarea acestei suprafete-,angajament de agromediu pe cinci ani, cerere aflata in verificare in acest moment la in baza de date a Apia Cluj? Asta se cheama tentativa de frauda la bugetele comunitare.
c. Noul administrator judiciar, Marius Grecu, a anuntat Apia Cluj in 2009 de schimbarea administratorului, data la care eu gestionam dosarul SC Milbra 2002 Srl.
De ce, Cristina Barbur, jurista Apia Cluj, loctiitor sef sectie nr. 53 de votare, Palatul Copiilor, la alegerile din 7 iunie 2009 si sefa de sectie de votare nr 158 la sectia speciala de la Gara Cluj la alegerile din 22 noiembrie 2009, activista de frunte a PDL, nu a anuntat modificarea facuta de administratorul judiciar decat in momentul cand Apia Cluj, prin dir. exec. Serban Gheorghe si Ciuca Maria sef serv. MS-IT, mi-au luat dosarul firmei falimentare, blocandu-mi adresa Apia de pe utilitarul Outlook si accesul la Internet de pe calculatorul de la serviciu?.
d. De ce se incearca ascunderea datelor reale ale Milbra 2002 SRL, Apia Cluj facand plati in 2007, 2008 si 2009?
e. De ce Apia Central nu s-a sesizat in cazul SC Milbra 2002 SRL, mai ales ca in 2008, an in care s-a facut prima cerere de insolventa de catre creditori, in instanta, a avut o sesizare la serviciul Antifrauda al agentiei, de catre d-l Butnar Vasile, impotriva SC Milbra 2002 Srl, sesizare inregistrata la Apia Central cu nr. 446/SIIP/10.10.2008?
f. De ce DLAF, DG-AGRI si DNA, institutii pe care le-am anuntat, nu s-au sesizat, numai OLAF?
2. Plata si sanctiunile aferente pentru Campania 2010,efectuate fermierilor aflati sub loturile de teledetectie si nu numai, a caror dosare- depuse legal pana la data de 11 iunie 2010-au fost interpretate de catre SC Gauss Srl in formate digitale livrate de catre Apia, dupa depunerea online a acelorasi dosare, depunere efectuata de catre functionarii agentiei dupa data de 11 iunie 2010, fara acordul fermierilor(un singur fermier cu doua cereri de subventie). Aceasta actiune a fost ordonata sub amenintare de catre dir. gen. al Apia, Florin Faur. In mod ilegal, in cererea de plata pe 2011 la pag. 4 paragraful 16 se solicita fermierilor sa confirme ca si-au digitizat parcelele in Campania 2010:
’16. Declar ca la momentul completarii declaratiei de suprafata 2011am avut la dispozitie suprafetele determinate (constatate) în urma controalelor pentru cererea depusa
anterior si parcelele digitizate asa cum au rezultat în urma controalelor conform art. 19 din Regulamentul CE nr. 73/2009, cu modificarile si completarile ulterioare si art. 20 din
Regulamentul CE nr. 1122/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.’
Ce a facut Apia imediat dupa ce am sesizat pe blogul Andreei Vass Paul, consiliera personala a lui Emil Boc?
a. A anulat accesul la IPA online a celor care vroiau sa devina fermieri sau fermierilor, vechiul nume de utilizator lpisweb si parola apia2008 nemaifiind valide.
b. A sters stratul cu parcelele digitizate dupa data de 11 iunie 2010, ca sa arate auditorilor externi in peroada 14-18 martie 2011 cum si-au respectat ei Planul de actiune. Noroc ca am informat eu Directoratul J3-DG AGRI din timp.
c. cererile pe 2011 contin ilegal la pct 16. pag. 4, obligatia fermierilor de a confirma ca si-au digitizat cererea in 2010, majoritatea avand pana la 11 iunie 2010 cererea pe suport de hartie. Si ca sa se stearga urma, imediat dupa ce ti-ai inchis cererea pe 2011, folosind IPA Online dand click pe stegulet, vei vedea ca daca te pozitionezi pe stratul 2010 si vrei sa aduci parcelele buclucase colorate cu verde,vei observa ca au disparut.
Daca pe fermieri si institutii ale statului, conducerea Apia a reusit sa-i pacaleasca, Olaf si DG-Agri n-au ‘muscat’ smecheria. Sa vedem care va fi raportul si care vor fi sanctiunile in urma auditului extern din martie 2011.
Am solicitat de asemenea institutiilor statului si celor europene , verificarea firmelor care au primit contracte de actualizare a blocurilor fizice, control prin teledetectie si cele care au facut la final controlul de calitate. Nu am primit niciun raspuns.
Toate acestea au dus la deficiente in efectuarea platilor in Campania 2010 si depunerea cererilor online in Campania 2011.
De asemenea, solicitarile mele au ramas fara raspuns in ceea ce priveste verificarea directorului exec. Serban Gheorghe si modul cum a fost evaluat in 2009 cand a lipsit aproape un an de la serviciu, castigand in acel an o licitatie publica pe firma sotiei lui(http://licitatiipublice.clubafaceri.ro/licitatie/erbicid-95376.html) iar declaratia de avere a facut-o in fals.
Sau cum Hirbea Ioan, sef Centru Local Apahida a fost angajat la Apia in 2006, el fiind destituit din funcia publica de secretar al comunei Apahida, de catre fostul prefect Alin Tise, actual presedinte al Consiliului judetean Cluj, jud. Cluj.
De asemenea Corda Titi Iuliu, sef Centru local Huedin, este actionar la Panicor Srl Huedin(MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA A IV-A, Nr. 620/4.III.2010) iar in declaratia de avere nu apare si sotia asociata la firma.
Cum a devenit Ungur Dorina, sotia lui Ungur Gheorghe Horia angajat Apia, sefa de serviciu MS-IT la Apia Cluj, fara sa fi dat vreodata vreun concurs in aceasta agentie, o constructie bazata pe un proiect european la care nu puteai lucra fara concurs conform prevederilor europene si pentru care a aparut Oug nr.1/2006?
Cum a castigat Marica Valer postul de sef serviciu plati nationale, picand examenul final, pentru ca apoi sa faca ilegal contestatie la prima proba, examenul scris, si sa treaca?.
De asemenea, Ciuca Maria, director executiv-adjunct, sotia fostului director exec. Ciuca Dorin de la Romsilva Cluj, suspectata ca nu ar avea studii de lunga durata, coroborate cu vechimea de cinci ani si care a ocupat aceasta functie inainte si dupa ce OUG 37/2009 si 105/2009 au fost declarate neconstitutionale.
Despre fratele presedintelui Curtii Constitutionale, Tiberiu Zegrean Viorel, radiat de la Registrul Comertului in data de 23.06.2010, inregistrat cu nr. F12/408/2006, desi era functionar public,care face ce vrea de cinci ani in Apia Cluj, si de care toata lumea stie frica, nimeni nu se intreaba?.
Nimeni din conducerea aceastei tari nu vrea sa vada cum s-au fundamentat procesele verbale de acordare de salarii de merit si prime exorbitante in aceasta agentie, sanctionata mereu de catre UE?.
Finalul, care le pune capac la toate, reflecta atitudinea dir. gen. al Apia si a institutiei pe care o conduce: ‘..nu vrem sa stricam anumite relatii care s-au creat intre angajatii nostri si fermieri’ , interviu din Profitul Agricol. Relatia dintre fermieri si functionari, transcende procedura de rotatie pe posturi si stabilirea limitelor financiare impuse functionarilor care aproba platile. Aceste reglementari comunitare elimina suspiciunile de frauda iar ‘pretinia’ fermier-functionar, le intareste.
Sa fie oare aceeasi persoana care a permis ilegal unor apropiati din conducerea centrala si din conducerile judetene, accesul in baza de date APIA, de la domiciuliul acestora, actiune ce ar putea aduce atingere intereselor financiare ale Comunitatii?.
Vai, Romania!
Comentarii recente