Inainte de arestare, fostul pantofar se plimba cu elicopterul impreuna cu savanta de renume mondial. Sambata, intr-o joaca siciliana, marinarul se plimba cu acelasi elicopter, atipic pentru pregatirea sa, de la un targ la alt targ facut pe sest, prin care s-a vandut cel mai bogat zacamant de metale rare din lume, cel de la Rosia Montana.
Mi-a venit in gand sa scriu cateva randuri dupa ce am vizitat strada Siciliana si cimitirul catolic.
Stand de vorba cu unul dintre localnici am aflat ca, noii veniti au datoria sa repare nu doar biserica de rit catolic pentru a determina enoriasii ramasi sa plece, dar si celelalte biserici, chiar daca nu mai au enoriasi. Banelu’ culturii ar face bine sa insiste ca toate cladirile din patrimoniu sa fie reparate.
Noua amenajare cu peste 100 de case dintr-un cartier din Alba-Iulia a fost inundata iar in aproximativ 60 de case a plouat in interior, dupa ce, canadienii au platit bani grei unor firme, pentru a le face viata mai buna celor stramutati. Am vazut proiectul unei astfel de case. Desene frumoase, avize beton dar zona in care au fost construite casele este una cu risc mare de inundatii. Pana la inundatii, ploile isi fac de cap. Momentan firmele lucreaza de zor la amenajarile de drenaj, sugerand locatarilor sa nu faca taraboi.
Imagineaza-ti cum ar fi fost daca elicopterul dictatorului ar fi fost doborat, cum ar fi daca cel care a semnat transferul zacamantului din proprietatea statului in mainile unui parlit, ar fi arestat iar stazile din Rosia Montana sa fie pavate din nou de catre austrieci, asa cum au facut-o in sec. al XVII-lea?
Agricultorii care primesc plati directe trebuie sa respecte cerinte de reglementare in materie de gestionare, numite conditii statutare de management(SMR) si conditii de mediu, denumite GAEC-uri. Cam asa poruncesc toate reglementarile comunitare si nationale in materie de plati atunci cand e sa se dea bani bietului fermier. Ar trebui sa vedem daca sistemul complicat al platilor catre fermier nu are sincope si ce anume poate reprosa fermierul inainte de a pune mana pe bani.
Conceptul de ecoconditionalitate sau conformitate incrucisata, face legatura dintre platile directe pe suprafata(SAPS), platile nationale directe complementare(PNDC), platile pentru zonele montane defavorizate(ZMD), platile pentru zonele defavorizate, altele decat zona montana(ZDS,ZSD), platile de agromediu(AM) si respectare cu strictete de catre fermier a normelor de mediu(GAEC) precum si a bunastarii si sanatatii animalelor(SMR) la nivelul propriei exploatatii pentru care solicita sprijin.
In privina bunastarii animalelor, Romania a solicitat in repetate randuri Comisiei Europene amanarea implementarii acestui pachet, motivand costurile mari in contrast cu nivelul scazut al platilor directe la hectar, mult mai mici fata de vechile state membre.
Prima data de solicitatare a fost anul 2016, anul in care se vor uniformiza platile la nivel european, a doua data 2012 iar aplicarea efectiva a conditiilor de reglementare in materie de gestionare a devenit optionala pana la data de 31 decembrie 2011.
Ce a facut Romania?
A aplicat toate cerintele in conformitate cu reglementarile comunitare. E adevarat, defazat. Fermierii au solicitat la inceputul anului 2008 pachetele financiare suplimentare, ZDS, ZSD si AM. Inspectorii APIA de la controale pe teren au efectuat controale la aceste pachete financiare fara rapoarte de control, inspectorii APDRP au efectuat supracontroale, inspectorii SMR din cadrul APIA, neconstituiti inca la nivel local in serviciu, au efectuat controale la animale fara ca baza de date a animalelor sa fie functionala iar o firma specializata in teledetectie a facut controlul prin teledetectie. In data de 31 decembrie 2008 firmei dezvoltatoare de soft i s-a atribuit cu intarziere contractul ce prevedea includerea in baza de date a modulelor informatice care sa vizualizeze toate aceste controale. La data de 30.06.2009 s-a atribuit contractul unei firme care sa faca servicii de control al calitatii activitatii de control prin teledetectie al cererilor de plata pe suprafata pe 2008, data la care APIA anunta ca s-au facut plati pentru 93,63% din suma de 537,9 milioane de euro din Fondul European de Garantare Agricola alocat tarii noastre.
Masurile intempestive luate de Romania au aratat ca s-au facut plati fara sa se controleze consistenta si calitatea muncii prestate de catre toti actorii implicati.
Controalele incrucisate in baza de date au vizualizat la inceput erori justificabile, care au fost anulate la introducerea rapoartelor de control antedatate. Avantaj, statul roman.
Testarea noilor pachete informatice pe banii si cu functionarii statului i-a zmuls dezvoltatorului de soft o frumoasa exclamatie: o, ce vis!. Scanarea hartilor pentru teledetectie de catre statul roman, lipsa controlorilor prin teledetectie(CWRS) in loturile selectionate pentru acest control, a adus in avantaj firma contractoare a acestui serviciu.
Statul roman plateste dar si incaseaza. Ceea ce incaseaza este aproximativ 25% din cuantumul rezultat din nerespectarea cerintelor SMR si GAEC.
In anul de referinta 2008 Romania a putut completa orice plata directa, cu acordul Comisiei, pana la 60% din nivelul platilor directe din Comunitate stabilite la 30 aprilie 2004.
Raspunzatori pentru erorile aducatoare de sanctiuni nu pot fi fermierii care isi lucreaza pamantul. Cel putin la nivelul anului 2008. Reevaluarea tuturor dosarelor supuse teledetectiei este primordiala, controlul facand parte din conceptul de ecoconditionalitate. Cu acest prilej, se poate face si o prezentare puternic mediatizata, in randul fermierilor, a tuturor cerintelor amintite mai sus.
Solicitarile de sprijin financiar din fondurile comunitare depuse la Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura(APIA) sunt supuse unor controale administrative inainte de a fi onorate. Un anumit procent din numarul dosarelor fermierilor sunt selectionate automat, printr-o analiza de risc, pentru a fi controlate pe teren de catre inspectorii agentiei. Acestia confirma sau infirma exactitatea datelor din cerere cu ceea ce masoara pe teren.
Suprafetele cultivate si necultivate trebuie intretinute iar in acest sens ele se verifica daca sunt respectate bunele conditii agricole si de mediu(GAEC). Zonele defavorizate(Masura 211 si Masura 212 din PNDR) vor fi controlate pentru a se vedea daca se respecta sau nu activitatile agricole cel putin cinci ani de la depunerea cererii de subventie. In alte unitati administrative se aplica anumite masuri de agromediu(Masura 214 din PNDR) in sprijinul fermierului. Si aceste zone se verifica pentru a se constata daca banii dati in plus sunt folositi in mod eficient pentru activitatile agricole, protejarea mediului inconjurator si dezvoltarea armonioasa a zonei rurale.
Esantionul de ferme supuse controalelor trebuie sa fie relevant si din punct de vedere al valorii sprijinului solicitat, nu numai al suprafetei solicitate.
Am facut o scurta prezentare a parcursului greoi dar necesar al cererii de subventie pe suprafata pana la plata.
Statele membre din Comunitatea Europeana pot alege o metoda foarte eficienta de control si anume controlul prin teledetectie. Romania a ales aceasta metoda mai putin costisitoare. Daca in 2007 au fost selectionati aproximativ 59.000 de fermieri, in 2008 numarul celor controlati prin teledetectie a fost de aproximativ 90.000.
Teledetectia se bazeaza pe captarea radiatiilor electromagnetice emise de lumina data de soare si caldura emanata de pamant.
Aceste unde electromagnetice au capacitatea de vibratie dar si de reflexie si refractie.
Mai pe sleau, razele solare trimise spre pamant sub forma unor unde, se reflecta, intorcandu-se din nou in spatiu. Sateliti specializati capteaza aceste unde prin diferiti senzori in functie de formele de relief sau plante care emit aceste semnale electromagnetice. Datele captate de catre sateliti se inregistreaza si apoi se transmit la sol.
In speta, plantele emit radiatii electromagnetice in mai multe benzi spectrale. In functie de zona spectrala cercetata, fiecare cultura are un raspuns diferit, o anumita ‘semnatura’ ce apare pe hartile fotointerpretate, de o anumita culoare.
Astfel de harti colorate ce reprezinta suprafetele si culturile declarate, au vazut fermierii la controlul prin teledetectie pentru care au depus cerere de subventie in anul 2008. APIA a notificat fiecare fermier aflat sub cele trei loturi selectionate la nivel national in urma analizei de risc, solicitindu-le clarificari privitoare la unele erori aparute in cererile de subventie.
Declaratia si hartile din dosarul fermierului au fost scanate si trimise firmei care a executat pentru APIA controlul. Cu ajutorul unui soft specializat, firma contractoare a suprapus peste hartile din dosar, harti colorate multitemporale in care apar culturile in diferite faze de dezvoltare sau harti cu foarte mare rezolutie. Preocedeele folosite se numesc georeferentieri si fotointerpretari.
In urma aplicarii acestor procedee, pe hartile colorate consultate de catre fermier au aparut parcelele desenate exact ca si in hartile din dosar, iar in plus, culturile din cererea initiala, in diferite culori, functie de ‘semnatura’ spectrala a fiecareia.
S-au aplicat sanctiuni daca fermierul a declarat grau pe o parcela iar pe harta colorata s-a vazut teren necultivat care radiaza in alt spectru de culori decat graul sau daca pozitia parcelei este in alt bloc fizic in realitate decat cel in care a fost desenata initial in dosarul de sprijin.
Tehnica teledetectiei aplicata in agricultura romaneasca este noua. Interpretarile unor erori de neconformitate aparute in declaratiile fermierilor si rezolvarea lor prin aceasta metoda s-ar simplifica foarte mult daca identificarea parcelelor ar fi mai precisa, culturile nu s-ar schimba imediat dupa ce se depun declaratiile iar inspectorii agentiei ar fi mai atenti la acuratetea datelor introduse in baza de date.
Identificarea Parcelelor Agricole(IPA) online de catre fermieri se face foarte usor incepand cu data de 1.04.2009.
Utilizati link-ul http://lpis.apia.org.ro oferit de Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura(APIA).
La Nume utilizator treceti initialele judetului de care apartineti urmate de numerele 1 sau 2. Exemplu: CT1 sau CT2, VS1 sau VS2, TM1 sau TM2, MM1 sau MM2, AB1 sau AB2, etc. Parola pentru toate cazurile este 12345. Dupa ce ati intrat in program, faceti click pe patratelul ce contine semnul intrebarii 
denumit asistenta, din tabelul din stanga ecranului, unde gasiti informatii despre LPISweb-Asistenta, IPA-Online-Manual si IPA-Online-Demonstratie.
Pentru orice informatie si instructiuni de depunere a cererii, va stau la dispozitie incepand de astazi pe blogul meu, pana la data de 9.06.2009, ultima zi de depunere a cererii de subventie.
De asemenea, puteti contacta APIA Central prin adresele si telefoanele de pe www.apia.org.ro
Cateva sfaturi pentru a va ‘antrena’ inainte de a depune cererea online:
-urmand pasii de logare descrisi mai sus, in tabelul din stanga, click pe butonul 
‘lista parcele digitizate’ apoi 
‘selecteaza prin patrat’, amandoua butoanele se afla in randul trei din tabelul cu instrumente. Cu ajutorul ‘selecteaza prin patrat’ veti selecta judetul in care v-ati logat. Imediat apar toate parcelele celui care s-a logat inaintea Dvs cu acelasi user sub rubrica din stanga jos, a ferestrei denumita ‘depunere electronica a cererii’ . Apasati ‘stergerea parcelei din baza de date’. Astfel veti putea incepe sa simulati depunerea cererii Dvs prin stergerea parcelelor celui care a testat inainte cu acelasi user. Se recomanda acest lucru deoarece simbolurile numerale ale parcelei(1,2,3..), culturii asociate cu simboluri literale(1a, 2a, 3a..) se salveaza dar la afisare apar ale celui care a testat inaintea Dvs depunerea cererii cu acelasi user.
-cand digitizati si salvati vi se va cere suprafata masurata. O veti masura cu instrumentul de masurare 
fara sa uitati sa debifati orto-foto plan de mai jos pentru a face o masuratoare cat mai exacta.
-in testare nu apasati niciodata simbolul stegulet 
care inseamna ‘incheierea introducerii datelor’
-atunci cand considerati ca ati invatat acest mecanism de depunere a cererii, puteti urma cu rigurozitate instructiunile din manualul IPA-online.
Succesuri!
Depunerea cererii de subventie pe suprafata se poate face in curand din fotoliu, din grajd sau de la stana. Conditia este sa ai o suprafata de pamant in proprietate sau in arenda, o conexiune internet, sa cunosti lucrul cu calculatorul.
Porunci de urmat sau manual de utilizare:
-sa nu folosesti calculatorul pe post de ingrasamant
-soricelul numit mouse sa nu-l plimbi pe ecran sau sa-l apuci de coada
-sa nu folosesti ugerul vacii in loc de tastatura
-ceea ce transmiti prin posta electronica la APIA*, se numeste e-mail, nu mei, nici hamei
APIA iti ofera posibilitatea de a folosi un soft geografic specializat, logarea facandu-se cu numele tau si parola pe care o vei primi prin posta.
Daca vrei sa scapi de aroganta unor functionari care sunt bine platiti, mai putin pregatiti, care refuza sa-ti treaca in cerere toate parcelele, de unii directori care te tin la usa fara sa-ti rezolve doleantele, de drumurile la centrele locale si statul la cozi interminabile, fara apa sau grupuri sanitare, trebuie sa inveti rapid sa te identifici pe harta, sa-ti desenezi parcelele si sa-ti completezi singur cererea, apoi sa le listezi daca vrei, pentru ca impreuna cu documentele in copie care atesta identitatea ta ca persoana fizica sau juridica si copia unui cont bancar, sa poti merge la APIA cu dosarul gata facut.
Asa se intampla in aproape toate tarile civilizate.
Beneficiile unui astfel de efort sunt: scaderea numarului de functionari APIA platiti din bani publici, rezolvarea rapida a supradeclararilor, controlul pe teren facut la timp, pentru ca in final sa se efectueze plata in contul tau, iar cu acesti bani sa poti incepe lucrarile agricole.
Astept intrebarile vostre.
*APIA-Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura
‘Deutschland, Deutschland über alles, Über alles in der Welt…’
Alegerile locale din comunele altadata populate cu sasi aflate in judetul Sibiu au avut un caracter atipic. Nemti catarati pe masini pline cu vechituri avand arborate steagurile Germaniei au aruncat pomeni electorale aproape la fiecare casa de romani, unguri si tigani pentru a le castiga voturile. Desi romanii sunt majoritari, cam peste tot vezi primari sasi sau consilieri de aceeasi etnie tragand foloasele sacilor cu vechituri. Comunitatile evanghelice de sasi, putine la numar, au recuperat aproape toate averile confiscate de comunisti, iar acum ar vinde case, scoli si biserici pentru ca nu mai au cu ce sa le intretina. Pana si vechile lor obiceiuri vor sa le vanda altora, venerarea mortilor si ziua nationala, uitand ca mortii din ultimul razboi modial au fost romani iar de Ziua Nationala a Romaniei nu se arboreaza steagul Germaniei si nu se canta ‘Deutschland, Deutschland über alles…’.
O astfel de afacere profitabila nu este pe placul unor primari sau consilieri romani. Solidarizati impotriva fundatiilor, devenite un fel de ‘scaune domnesti’, care ruleaza milioane de euro in dispretul lor, romanii, ungurii si tiganii vor sa-si reconstruiasca vetrele cu ajutorul banilor comunitari.
Intr-o astfel de asezare atestata documentar la 1304 am nimerit sambata trecuta.
Comuna are un primar roman si un consiliu extrem de active. La centrul PAPI al comunei ne-am deplasat pentru a le prezenta invitatilor nostri modul cum pot accesa bani comunitari. Aici s-au derulat multe proiecte cu finantari externe, fara urmari spectaculoase. Multe proiecte zac in toaleta diverselor ministere. Cateva fundatii au adus acolo bani prin diverse proiecte. Somajul in loc sa scada, a crescut. Fundatiile ajutate de catre sasi, de legislatia permisiva si de cateva vizite princiare, au achizitionat terenuri si si-au depus cereri de subventie pe suprafata la Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura.
In loc sa atragi turisti prin proiectele de pe care ai luat bani, sa-i inveti pe oameni cum sa-si faca viata mai frumoasa, la moda este sa-ti faci o fundatie, sa repari niste cladiri vechi din donatii si bani comunitari, sa cumperi cateva terenuri, sa aduci un print galbejit prin zona si sa obtii subventii pe suprafata destinate propriilor interese. Super mishto!
In aceasta situatie, noi trebuia sa reamintim modul corect de abordare a finantarilor europene si a celor venite de la guvernul Romaniei, lucru pe care l-am si facut. Cel mai vocal dintre toti cei prezenti era un consilier sas, un fel de ‘Gica-contra’ obisnuit probabil cu bani obtinuti din suveica fundatiilor ocrotitoare de minoritati si ocolitoare de legislatie europeana.
‘Cei care ma vor cauta din toata inima, ma vor gasi’(Ieremia,29,13) ar trebui sa fie scris pe usile fiecarei primarii, scoli si biserici din Romania. In perioadele de criza si nu numai, oamenii de vaza, asa cum si-au lasat amprenta de-a lungul istoriei unei natiuni, ar trebui sa se solidarizeze si acum si sa contribuie la prosperitatea comunitatilor din care fac parte.
Campania de depunere a cererilor la Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura(APIA) incepe la 2 martie 2009. Ghidul fermierului se acceseaza de aici:
http://www.apia.org.ro/dir_iacs/indrumar%20SAPS%2008%20mai%202008.pdf
Pentru a viziona filmul depunerii unei cereri: http://www.apia.org.ro/comunicate_presa/apia%20.mp4
Pentru a va identifica parcelele accesati: http://lpis.apia.org.ro/ solicitand la APIA nume utilizator si parola.
Multi dintre fermieri au declarat la Registrul agricol al primariilor o suprfata mai mica, pentru a nu plati impozite. La APIA au declarat o suprafata mai mare, pentru a lua o subventie cat mai consistenta. Pe parcursul prelucrarii cererilor, unii dintre fermieri sunt controlati daca respecta sau nu, cerintele comunitare pentru a beneficia de subventii. In aceste situatii, lor li se cere sa faca dovada utilizarii terenului. In momentul cand solicita adeverinta de la primarie, pentru a dovedi ca sunt inscrisi in Registru agricol, suprafetele nu mai coincid cu cele declarate la APIA. Mai nou, la inscrierea in Registrul exploatatiilor, unele directii agricole judetene i-au indemnat pe fermieri sa solicite hartile A3 pe care si-au desenat parcelele de la APIA, pentru ca apoi sa mearga la primarii sa li se confirme suprafetele. Total fals si ilegal. Hartile de la APIA nu fac dovada proprietatii fermierului in fata autoritatilor locale. Primariile ar trebui sa se bazeze numai pe hartile cadastrale aflate in posesia lor si nu pe hartile de la APIA prezentate de catre fermieri.
Fermierii sunt obligati sa declare toate suprafetele agricole indiferent daca sunt eligibile sau nu la plata, adica, si parcelele mai mici de 0,30 ha. Sa lucreze pamantul si sa respecte bunele conditii agricole si de mediu. Exista cazuri cand fermierii nu stiu sa scrie. Ei pot solicita un formular pe care il semneaza si il imputerniceste pe functionarul agentiei sa-i completeze cererea, furnizandu-i acestuia toate datele solicitate in cerere. Daca functionarul APIA refuza sa treaca suprafete mai mici de 0.30 ha din motive de comoditate sau pentru procesarea dosarului cere bani, fermierii sunt obligati sa anunte imediat conducerea agentiei. De asemenea, daca functionarul nu acorda tot sprijinul pentru pozitionarea parcelelor in blocurile fizice din varii motive sau din nestiinta, fermierul poate solicita un alt functionar pentru a-si pozitiona parcelele.
La un an de la aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, agricultura se confrunta cu probleme extrem de complexe, privitoare la platile pe suprafata provenite din fondurile europene.
Suprafata agricola negociata de Romania a fost de 8.716.370 ha iar alocatia financiara aferenta a fost de 440.635.000 Euro.
Suprafata determinata ca fiind eligibila pentru plata, dupa finalizarea controalelor ce au vizat supradeclararile parcelelor si introducerea acestor date in Sistemul Integrat de Administrare si Control(SIPA-IACS), a fost mai mare cu aprox. 200.000 ha fata de cea negociata. Pentru incadrarea in alocatia financiara s-a aplicat un coeficient de reducere unic pentru toti fermierii beneficiari de subventii europene.
Diferenta de suprafata poate reprezenta un semnal de alarma pentru cel care da banul, dar si suspiciunea ca ceva nu functioneaza in complicatul mecanism de subventionare.
Supradeclararile parcelelor au cauze obiective, fiind generate de identificarea gresita a parcelelor in blocurile fizice. Fermierii erau obisnuiti in anii trecuti cu notiunea de tarla, iar identificarea in blocurile fizice plasate pe o harta facuta din avion sau din satelit a reprezentat ceva nemaintalnit.
La controalele efectuate pe teren, masuratorile au aratat ca suprafetele nu corespund cu cele prezentate de catre fermier prin actele de proprietate. S-au depus mai multe cereri pe aceeasi parcela, atat de catre arendator cat si de catre arendas, stiind faptul ca, numai cel care lucreaza pamantul primeste subventie. Au existat extrem de multe litigii rezolvabile doar in instanta care, impreuna cu cele aratate mai sus, au atras sanctiuni, parcelele fiind excluse de la plata.
Ca sa ne facem o idee, rata de eroare la supradeclarari in Romania a fost de peste 15% in 2007, din totalul dosarelor de solicitare de subventie, fata de 2% cat este media din statele membre ale UE.
Pe termen lung, exista posibilitatea de eliminare a supradeclararilor prin actiunea de introducere a suprafetelor de pe intreg teritoriul tarii in sistemul national de referinta, de catre Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara(ANCPI). La solicitarea Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura(APIA) fermierul poate prezenta acte cu suprafete corect masurate si identificabile pe teren. In cazul unor conflicte de supradeclarare, ispectorii pot lua decizii rapide pe fiecare caz in parte, in conformitate cu reglementarile comunitare.
Pe termen scurt, exista posibilitatea conectarii la reteaua intranet a unor camere de luat vederi cu un soft si hard specializate, in fiecare centru local al APIA, care sa citeasca prin expunere, hartile pe care fermierii isi identifica parcelele. Noul pachet informatic poate identifica on-line doi fermieri aflati in locatii diferite in tara, care depun aceeasi declaratie pe o singura parcela. Dosarele celor doi aflati in conflict de supradeclarare se pot rezolva pana la sfarsitul perioadei de depunere a cererilor de subventie. Tot pana la acea data, ar trebui introduse in SIPA toate cererile de subventie pentru ca sistemul sa realizeze automat analiza de risc si sa emita rapoartele de control pe teren, teledetectie, zone montane defavorizate, masuri de agromediu, etc. Astfel, dupa incheierea acestor controale, se va putea realiza un control administrativ si controale incrucisate, indispensabile pentru a califica dosarele in etapa de aprobare plati. O minima investitie in solutia prezentata mai sus ar aduce economii importante agentiei APIA. Din aproximativ 1.240.000 de cereri de subventie cat au fost depuse in 2007, s-au identificat in jur de 140.000 de blocuri fizice supradeclarate, ce au corespuns unui numar de circa 550.000 de parcele si in care au fost implicati aproximativ 445.000 de fermieri. Acesti fermieri au fost invitati pentru a depune cererea de subventie iar apoi rechemati pentru rezolvarea conflictelor de supradeclarare. In spatele acestei actiuni au stat alte mii de ore de munca, cheltuieli impresionante si decalarea datelor de emitere a deciziilor de plata.
In anul 2008 supradeclararile au scazut ca numar dar problema a ramas nerezolvata.
Supradeclararile parcelelor, neregulile observate la cerintele de bune practici agricole si de mediu, alaturi de alte sanctiuni provenite din controalele pe teren sau cele administrative, vor diminua in anii care vin sumele alocate de UE pentru subventionarea agriculturii romanesti. Pericolul mare ar fi sa scada apetitului fermierului pentru a lucra si intretine pamantul.
Iata o scurta prezentare a sistemului de identificare si intretinere a parcelelor agricole la nivelul anului 2008(LPIS) apia-dupa-doi-ani (sursa: http://mars.jrc.ec.europa.eu/)
Ascensiunea politică incredibilă a atras în jurul unui singur om, ca un magnet, o serie de intelectuali remarcabili. Remarcabili, nu prin scrierile lor şi nici prin minţile degerate de frigul comunist. Mai degrabă, au fost remarcaţi de către un abil politician, care, şi-a tras o gaşcă de susţinători elevaţi: mai albi, mai curaţi.
Purtaţi prin saloane elegante, plasaţi în posturi unde niciodată nu au visat sau oferindu-li-se tipografii pentru scris, susţinătorii au început să topească rapid cărţile altora şi să se publice în ediţii de lux, autointitulându-se ‘intelectuali publici’. Până la o publicitate agresivă şi preluarea frâielor mass-media, pentru a vorbi în numele naţiunii, nu mai era decât un pas.
O tactică deja cunoscută a fost aplicată în tandem cu prima, şi anume, ştergerea transpiraţiei, corectarea limbajului, scrisului şi privirii unui fost marinar-securist. Cei din jur nu puteau să fie catalogaţi, fireşte, decât lichele, la cea mai mică apostrofare de autosuficienţă.
Nimic nu părea a le mai sta în cale cu ceva. S-au gândit să condamne comunismul, sugerând fostului securist să-şi ceară scuze pentru atrocităţile săvârşite de sistem împotriva noastră. S-a evitat elegant, orice asociere cu cei care au adus comunismul, noi devenind implicit şi o ţară care a comis crime împotriva umanităţii.
Destituirea marinarului a excitat la culme gaşca de susţinători, asediul împotriva cititorului şi a telespectatorului căpătând culmi nebănuite. Au atacat din toate poziţiile instituţiile care şi-au permis să debarce fezandatul de la putere, reducându-i pe toţi la apocalipticul număr 322.
Asocierea politică de sfârşit de an, prin refacerea emanaţiei criminale a anilor ’90, i-a făcut pe ‘intelectualii publici’ să se trezească în postura de budă publică în care lichelele urinează patologic.
Desigur, în astfel de situaţii se plâng de persecuţii. Şi de miros. Nu poţi nega faptul că, nu ai jucat şeptică la Neptun cu Zeus sau că 2-2 nu e poartă-n casă la Cotroceni.
Intelectualii nu se văd niciodată. Ei există printre noi. Ieşirea lor la suprafaţă este stânjenitoare. Intelectualul, părintele spiritual al naţiunii, stă între cărţi şi se roagă pentru naţia sa. În scris.
Mai nou,‘intelectualii publici’ ameninţă pe cei aleşi: vor deveni ‘publici’, cu forţa, într-o cât mai grabnică republică prezidenţială.
Oare!?
Componenta 3:
“Promovarea sprijinului în domeniul e-business şi inovării pentru IMM-uri”
Subcomponenta 3.2 – PROGRAMUL DE FINANŢARE NERAMBURSABILĂ (PFN)
CÂTEVA INFORMAŢII PE SCURT
LA CE SE REFERĂ?
Oportunitatea de a primi o finanţare nerambursabilă din partea Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, în cadrul Proiectului Economia Bazată pe Cunoaştere, finanţat de către Guvernul României şi Banca Mondială.
CUI SE ADRESEAZĂ?
PROGRAMUL DE FINANŢARE NERAMBURSABILĂ (PFN) se adresează persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale, întreprinderilor familiale, microîntreprinderilor, întreprinderilor mici şi mijlocii, asociaţiilor care activează în domeniul agriculturii (exceptându-le pe cele care se încadrează în Anexa 1 la Tratatul CE), societăţilor cooperative, cooperativelor agricole, grupurilor de producători. Toate aceste entităţi trebuie să fi obţinut profit operaţional în anul fiscal 2007, înainte de depunerea solicitării în cadrul PFN.
CE OFERĂ?
Programul de Finanţare Nerambursabilă oferă fonduri nerambursabile pentru următoarele grupuri – ţintă, cu respectarea limitei procentuale maxime menţionate:
Grup – ţintă A: persoane fizice autorizate (PFA), întreprinderi individuale, întreprinderi familiale şi microîntreprinderi – 85%
Grup – ţintă B: întreprinderi mici şi mijlocii, asociaţii care activează în domeniul agriculturii, societăţi cooperative, cooperative agricole , grupuri de producători – 75%
Grup – ţintă C: Parteneriate – 60%
CE URMĂREŞTE?
Schemă de finanţare nerambursabilă finanţează proiecte care au ca obiectiv creşterea competitivităţii firmelor româneşti pe piaţa internă şi pe pieţele internaţionale prin adoptarea soluţiilor de e-business, inovare, precum şi prin soluţii de tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (TIC).
CARE ESTE PROCEDURA?
Toţi solicitanţii vor pregăti propuneri conform acestui Ghid al Solicitantului şi le vor depune până la data limită la sediul Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei (MCTI) – Unitatea de Management al Proiectelor (UMP) prin poştă (cu confirmare de primire), curier sau direct la sediul MCTI – UMP.
Toate solicitările vor fi evaluate de către un Comitet de Evaluare şi toţi solicitanţii selectaţi vor semna un contract de finanţare cu UMP – MCTI. Durata procesului de implementare a unui proiect este de maximum 12 luni consecutive.
CONTACT: Mr. Razvan Ghitescu and Mr. Iulian Manea-Business Administration Specialists at Romanian Ministry of IT&C, Project Management Unit: Knowledge Based Economy Project , e-mail: [email protected]
14 Unirii Blvd., Bl. 6C, mezzanine, sector 4, Bucharest, postal code 040106, Romania
Telephone: 0040 – 31 – 7104020; Fax: 0040 – 31 – 7104024
TERMENUL LIMITA DE DEPUNERE A PROIECTELOR ESTE 26 IANUARIE 2009
TOATE INFORMATIILE AICI: http://www.ecomunitate.ro/ecrestere
Comentarii recente