Toate persoanele care s-au perindat pe la conducerea Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Regionale(MADR) de-a lungul anilor, au venit cu solutii salvatoare pentru agricultura. Pana sa le puna in practica, au fost schimbati.
Cu o alta viziune, vine, de data asta, noul secretar de stat in minister, Achim Irimescu.
Aflat in vizita la Satu-Mare, impreuna cu colegul sau de facultate Dorel Benu, dir. gen. al Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura(APIA),  Achim Irimescu a punctat,  in fata autoritatilor locale si regionale,  cateva probleme cu care se confrunta agricultura romaneasca: ”Finantarea, lipsa de consultanta si neajunsurile in ceea ce priveste constituirea unor asociatii de fermieri, reprezinta punctele nevralgice ale agriculturii romanesti”.
Referitor la lipsa asociatiilor, as vrea sa fac cateva remarci.
In general, fermierii mici nici nu vor sa auda de asociere. A face o firma sau altceva prin care sa fie fiscalizati, nu intra prea mult in calculele fermierilor mici sau de subzistenta. Toata problema porneste de la bani.
Propun sa li se ia bisericilor, consiliilor locale si judetene dreptul de a mai accesa bani din fondurile Fondul European de Garantare in Agricultura(FEGA) si Fondul European pentru Dezvoltare Rurala(FEADR) de la APIA, ca doar sunt institutii platite de stat, si sa li se dea dreptul de a accesa doar fondurile din FEADR, de la Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit(APDRP). Asemenea institutii de stat, sa dea un exemplu major de asociere si pe urma sa avem pretentii.
Dupa un an, cand tot terenul va fi administrat de catre adevaratii fermieri, statul va putea pune impozite mari pentru acei fermierii care nu se asociaza, intr-o perioada anume determinata, fara riscul de a fi acuzat ca ingradeste accesul la banii comunitari de la APIA. Este inadmisibil sa mai vezi preotii si primarii abonati la subventii pe suprafata, in dauna adevaratilor fermieri! Si justitia s-a saturat de procesele dintre fermieri si primarii.
Si daca tot a facut aceasta vizita, Achim Irimescu nu are decat sa acceseze declaratia de avere a dir. exec. al APIA Satu- Mare de aici . Averea impresionanta a acestui director, nu il va determina vreodata sa se lupte, din inalta pozitie pe care o ocupa intr-o institutie a MADR, pentru bunastarea prin asociere a fermierilor, inaintea propriei sale bunastari.
Mai e o chestiune, cam greu de rezolvat: Dacian Ciolos sustine micii fermieri iar Achim Irimescu prefera fermele mari, rezultate si din  diverse forme de asociere. Prefer viziunea lui Irimescu fata de cea a lui Ciolos, care nu depaseste viziunea unui fermier european cultivator de ceapa.

Să te baţi cu Justiţia, cu Biroul de luptă antifraudă sau cu Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură(APIA), pare o nebunie astăzi în România.
Un caz pe care vreau să vi-l semnalez, frizează reaua-credinţă, caz ce ar putea constitui o faptă penală.
La Judecatoria Topliţa, nr. dosar 1693/326/2011 din 31.05.2011, reclamanta Comuna Bilbor, în contradictoriu cu fermierii Stan Mircea, Vîlcan Vasile, Ivanov Ionela Emilia şi Asociaţia crescătorilor de bovine ‘Alunişul’ Bilbor, a solicitat instanţei să i se respecte posesia, acuzându-i pe pârâţi de tulburare de posesie, în anul 2010.
Fermierii mai sus amintiţi şi asociaţia lor, au depus concomitent cu Comuna Bilbor, solicitări de subvenţie pe suprafaţă, pentru Campania 2010, la APIA Topliţa(sub 50ha), respectiv APIA Harghita(peste 50ha), suprafeţe după cum urmează: Comuna Bilbor a depus solicitare de subvenţie pe o suprafaţă de 1238,21 ha, iar fermierii şi asociaţia , o suprafaţă de 67,96 ha+ 4,36 ha+ 8, 68 ha + 155,73 ha = 236,73 ha.
Repet, cererile de subvenţie sunt pentru Campania 2010 şi fac obiectul litigiului dintre fermieri şi asociaţie şi Comuna Bilbor, la APIA şi în prezenta cauză!
În baza de date de la APIA, au apărut supradeclarari, pentru că o parte din paşunile declarate de către fermieri şi asociaţie se suprapuneau cu suprafeţele declarate de către primaria Bilbor.
Perioada de plată pentru Campania 2010 s-a desfaşurat între 1 decembrie 2010 şi 30 iunie 2011.
Prin adresa nr. 665 din 3.03.2011, APIA Harghita anunţa existenţa unui conflict de supradeclarare  pe mai multe blocuri fizice, între Comuna Bilbor şi fermierii amintiţi împreună cu asociaţia lor, şi că ‘nu s-a acordat pe anul 2010 nici unuia dintre solicitanţi sprijinul cuvenit’. La întalnirea cu fermierii implicaţi în acest conflict, niciuna din părţi nu a renunţat la subvenţie, iar procedura APIA spune că nu se emit deciziile de plata, până când instanţa nu va decide, cine are acest drept, asta însemnând, stabilirea dreptului de proprietate pe 2010.
Primăria a reclamat în instanţă tulburarea de posesie.
Să vedem cum a judecat d-na judecător Adriana Ţifrea:
-admite expertiza topo în mod ilegal, cu hărţile extrase din programul APIA ca suport, fără acordul scris al acesteia, expertiză solicitată de către Comuna Bilbor.
-omite cu rea-credinţă să ţină cont de Campania 2010 de depunere a cererilor la APIA(1 martie 2010-15mai 2010, cu termen de plată 1 decembrie 2010-30 iunie 2011 şi care face obiectul procesului şi litigiului privind plăţile cu APIA), şi ţine cont nejustificat de Campania 2011( 1 martie 2011-15mai 2011 cu termen de plată 1 dec.2011-30iunie 2012), afirmând în senţinta civilă nr. 565 din 10 aprilie 2012 că:
1. ‘instanţa apreciază că pârâţii, pentru anul 2011, nu îndeplinesc o condiţie pentru a fi considerate posesia lor..’, apreciere care ţine de Campania 2011.
2. ‘singura pârâtă care are contract de închiriere pe păşunea comunală este Asociaţia Crescătorilor de Bovine Alunişul Bilbor, care a închiriat păşunea pe 20 de luni începând cu data de 01 mai 2011..’ , ceea ce ţine tot de Campania 2011.
– ‘Stabilirea calităţii de posesor de bună credinţă, deci de utilizator al păşunii comunale pentru anul 2010 este o chestiune de fapt, pentru care instanţa nu se poate pronunţa nefiind sesizată cu o acţiune în constatarea calitaţii de utilizator pe acel an-2010’, deşi , tot d-na judecător Adriana Ţifrea susţine în descriere ‘INSTANŢA’ că: ‘Comuna Bilbor, în motivare arată că deţine în proprietate tabulară privată a domeniului comunal o suprafaţă păşunabilă de 1900 ha, din care pentru o suprafaţă de 1238,21 ha a depus cerere de sprijin la Apia pentru campania 2010’.
Iar acum urmează finalul, care frizeaza reaua-credinţă şi afirmă că : ‘Pentru aceste considerente instanţa va admite în parte acţiune obligând pârâţii, cu excepţia Asociaţiei Crescătorilor de Bovine Alunişul Bilbor care are contract cu reclamanta Contract de inchiriere nr. 1563 din 05 mai 2011), de a respecta acesteia dreptul de folosinţă asupra paşunilor comunale deoarece din octombrie 2011 nu au contract cu primaria. Văzând şi dispoziţiile art.276 Cod procedură civilă’.
In dispozitivul ‘PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂŞTE’, d-na judecător afirmă că: ‘Admite acţiunea formulată de reclamantă..în contradictoriu cu pârâţii..Obligă pârâţii..persoane fizice să plătească reclamantei ..cheltuieli de judecată’.
Asadar, d-na judecător evită să se pronunţe în cauza pentru care era obligată să o facă şi în conformitate cu reglementările Apia, ce ţin strict de conflictul de supradeclarare şi plăţile din Campania 2010, lăsând la latitudinea agenţiei rezolvarea deciziei de plată pentru 2010.
Din cauza acestor confuzii, făcute cu rea-credinţă, pârâţii au facut apel. Pentru apel, se va solicita o taxa de timbru evaluată la aprox. 2 mild. de lei vechi, pentru o suprafaţă de 236,73 ha, taxă care va fi plătită de către pârâţi. Curtea de Apel va sesiza neregulile făcute cu rea-credinţă din Sentinţa nr. 565 din 10.04.2012 şi va da caştig de cauză pârâţilor.
Ca urmare a unei sentinţe favorabile, Comuna Bilbor, din reclamant va deveni pârât şi va trebui să returneze cele aprox. 2 mild. lei din bugetul primariei, adică, din banii publici.
Mai mult, din prezenta sentinţă, nu se stabileşte pentru Comuna Bilbor, dreptul de proprietate asupra terenurilor, acest lucru determinând APIA Harghita să o încadreze la tentativă de fraudă la bugetele comunitare şi să-i ceară restituirea sumelor rezultate din solicitările de subvenţie anterioare. În ambele cazuri, consecinţele pentru bugetul primăriei Bilbor vor fi catastrofale.
Posibilele relaţii de afaceri şi amiciţie ale soţului judecătorei Adriana Ţifrea cu primarul comunei Bilbor, să fie oare ‘reaua-credinţă sau grava neglijenţă, dacă fapta nu constituie infracţiune’ în exercitarea funcţiei, conform art. 99 alin. 1 din Legea nr. 303/2004, lit h ??
Oare în ce ţară trăim!?

Hotărârea privind aprobarea schemei “Ajutoare de minimis pentru compensarea efectelor fenomenului de secetă manifestat în anul agricol 2011-2012, asupra culturilor agricole” a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 639/ 7 septembrie 2012.

Astfel, începând cu data publicării în Monitorul Oficial, fermierii pot depune cereri  la direcțiile pentru agricultură, până la data de 15 octombrie 2012. Sprijinul va fi acordat începând cu data de 1 noiembrie 2012.

Ajutorul stabilit de actul normativ se acordă producătorilor din domeniul vegetal şi compensează o parte din pierderea producţiei destinată autoconsumului. Beneficiarii schemei sunt fermieri persoane fizice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale constituite potrivit OUG nr. 44/2008, persoane juridice precum şi orice forme asociative cu sau fără personalitate juridică care deţin suprafeţe de culturi agricole în teren arabil şi au înfiinţat culturi în toamna anului 2011, primăvara anului 2012.

Cuantumul ajutorului este de 100 de lei pe hectar şi se acordă pentru suprafeţe cuprinse între 1 ha şi maxim 10 ha inclusiv. Numărul estimat de beneficiari este de aproximativ 573.000 de fermieri, iar suprafaţa de teren arabil pentru care se acordă sprijinul este de aproximativ 1,9 milioane ha.

Suma maximă a sprijinului financiar nu poate depăşi echivalentul în lei a 7.500 euro pentru fiecare beneficiar. Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor sunt de aproximativ 42,8 milioane euro şi se asigură de la bugetul de stat.

sursa: MADR

Hotararea 897 din 1 septembrie 2012 si CERERE PENTRU AJUTOR DE MINIMIS ÎN AGRICULTURĂ


Întrebat de un post regional de televiziune, care este numărul real de alegători, actualul primar pedelist vorbea de ‘stastisticile’ privind numărul de locuitori ai oraşului pe care îl păstoreşte, Ocna Mureş, jud. Alba.
El invoca un număr de 15.172 de persone, la nivelul anului 2009, din care, un număr de 12.377 persoane erau de 18 ani şi peste această vârstă. Numai că, statistica oficială din 2002 spunea că, populaţia era de 15.572 persoane, din care, un număr de 10.543 în vârstă de peste 50 ani.
Plecând totuşi de la listele reale de alegători, fără decedati, cei plecaţi la muncă în străinate sau cu domiciliul în străinatate, ne intrebăm, cine ar mai putea ocupa cele 100 de locuri de muncă promise de primar, într-o eventuală investiţie la Salina Ocna Mureş.
În primul rând, atât primarul cât şi purtătorul său de cuvânt vorbesc din ‘audzitelea’ de o anume instalaţie de cristalizare. Sarea sub forma de tablete, produsă de Salina Ocna Mureş, se realizează cu sarea recristalizată de la sucursala Salina Cacica. Salina Ocna Mureş are nevoie, deci, de o staţie de recristalizare. Rezervele de sare gemă de la Războieni, ce conţin 97,58% NaCl şi cele situate în perimetrul oraşului, cu un conţinut de 93% NaCl, ar justifica realizarea unei staţii de recristalizare. În programul de investiţii pentru anul 2011, Salina Ocna Mureş a propus realizarea unui studiu de fezabilitate cu costuri estimate la peste 300.000 lei, în conditiile în care sucursala avea de recuperat creanţe de la SC GHCL UPSOM România, o firmă falimentară, iar cheltuielile de conservare se ridicau la peste 1.500.000 lei.
Doar un parteneriat public privat ar justifica investiţia în staţia de recristalizare, cum de altfel a spus şi primarul în interviul amintit mai sus. Singura problemă ar fi aceea de a se găsi specialişti în managementul unei astfel de instalaţii, domiciliaţi în oraş, şi nu aduşi din altă parte.

Asa cum se stie, imediat dupa incheierea depunerii solicitarilor de plata pe suprafata, dosarele fermierilor sunt controlate de catre APIA(Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura), prin mai multe metode.

Una dintre metode este si metoda controlului prin teledetectie a cererilor de plata pe suprafata, despre care am scris aici sau publicat aici.
Pentru Campania 2012 se vor efectua controale prin teledetectie astfel:
Lot 1 – Controlul  prin teledetectie a cererilor de plata pe suprafata pentru un numar de 41.037 de dosare (aprox. 246.222 parcele), situate in 13 zone, cu o suprafata totala de imagine de prelucrat de 10.920 km². Parcelele sunt situate in zone amplasate in jud. Satu Mare, Maramures, Salaj, Bistrita-Nasaud, Cluj, Mures, Bihor, Arad, Timis, Hunedoara, Caras-Severin, Alba, Sibiu, Brasov, Covasna si Harghita.
Lot 2 – Control prin teledetectie a cererilor de plata pe suprafata pentru un numar de 52.109 de dosare, (aprox. 312.654 parcele), situate in 15 zone, cu o suprafata totala de imagine de prelucrat de 12.600 km². Parcelele sunt situate in zone amplasate in judetele Suceava, Botosani, Neamt, Iasi, Bacau, Vaslui, Vrancea, Galati, Buzau, Braila, Tulcea, Constanta, Ialomita, Calarasi, Giurgiu, Bucuresti, Ilfov, Prahova, Arges, Dambovita, Mehedinti, Gorj, Valcea, Dolj, Olt, Teleorman.
Serviciul de control prin teledetectie, pentru cele doua loturi, va fi efectuat de catre SC GAUSS S.R.L din Timisoara. Contractul i-a fost atribuit de catre APIA, iar valoarea lui este de 4.629.356,2 lei fara TVA.

Fermierii pot consulta aici modul in care Gauss efectueaza controlul prin teledetectie(CWRS-Control with Remote Sensing), in acord cu cerintele APIA si cele europene.


Această schemă de ajutor specific se adresează producătorilor agricoli persoane fizice, persoane fizice autorizate şi/sau persoane juridice, crescători de animale, în funcţie de efectivul de animale deţinut/beneficiar/categorie, din următoarele categorii:

  • vaci de lapte
  • bivoliţe de lapte
  • taurine din rase de carne şi metişii acestora: vaci din rase de carne, tineret mascul şi/sau femel din rase de carne şi/sau metişi cu rase de carne.

Pentru a beneficia de ajutorul specific, crescătorii trebuie să deţină un efectiv de animale:

  • cuprins între două şi 15 capete de vaci de lapte, inclusiv, pe beneficiar
  • de maximum 50 capete femele din specia bivoliţe de lapte, pe beneficiar
  • de maximum 90 capete pe beneficiar, constituit, după caz, din vaci din rase de carne şi/sau tineret mascul şi/sau femel din rase de carne şi/sau metişi cu rase de carne.

Ajutorul specific se acordă din fonduri FEGA, sub formă de plată anuală, până la data de 30 iunie a anului calendaristic următor anului solicitării.

Valoarea ajutorului specific se calculează anual, în lei, la cursul euro-leu stabilit de Banca Centrală Europeană la ultima cotaţie a lunii septembrie, care este publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, pentru un plafon maxim de 30.000.000 euro.
Cuantumul ajutorului specific se calculează de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, după finalizarea verificărilor, prin raportarea plafonului maxim la efectivul de capete eligibile din toate categoriile, fără a depăşi:

  • 250 euro/cap, pentru categoria vaci de lapte
  • 187,5 euro/cap, pentru categoria bivoliţe de lapte
  • 300 euro/cap, pentru categoriataurine din rase de carne şi metişii acestora.

Perioada de depunere a cererilor este 06 august – 21 septembrie a anului pentru care se face solicitarea ajutorului specific.

Pentru animalele din categoria taurine din rase de carne şi metişii acestora: vaci din rase de carne, tineret mascul şi/sau femel din rase de carne şi/sau metişi cu rase de carne, ajutorul specific se acordă:

  • o singură dată pentru categoria de vârstă a animalului, pentru tineretul mascul şi/sau femel care are vârsta de maximum 20 luni, existent sau ieşit din exploataţie, în perioada 6 august a anului calendaristic precedent – 21 septembrie a anului în care se solicită ajutorul specific;
  • anual, pentru vaci din rase de carne.

sursa: MADR


Chiar daca Traian Basescu nu va mai fi la Cotroceni, dupa votul din 29 iulie 2012, subventiile Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura(APIA) se vor da si in urmatorii ani.

Intoxicarile venite din partea PDL, prin vocea lui Emil Boc, la mitingul recent de la Cluj, incercau sa convinga subliminal simpatizantii acestui partid, ca subventiile se vor da, doar daca Traian Basescu se va intoarce la Cotroceni.

Dupa asemenea insinuari, au aparut suspiciunile prin care, presedintele suspendat foloseste telefoanele Serviciului de Telecomunicatii Speciale(STS) in interes electoral, din sediul sau de campanie.

Ce abuzuri se pot face in afara legii de catre Traian Basescu?

Sa luam o institutie din administratia publica centrala, care beneficiaza de sistemele secretizate de comunicatii ale STS.

Sa-i zicem APIA.

O agentie cu centre judetene si centre locale dispuse la nivelul intregii tari.

Daca suni la APIA, robotul te trimite prin apasare de taste, la cota de lapte, subventii pe suprafata, subventii la bovine, etc.

Putina lume stie ca, prin STS, APIA trimite sub forma mesajelor telefonice sau e-mail fiecarui fermier, informatii privind platile din fonduri comunitare si bugetul national sau orice fel de informatii privitoare la solicitarile de plata, evitand astfel expedierea pe suport de hartie a deciziilor de plata, notificarilor, solicitarilor de clarificare, etc.

Directorii executivi ai centrelor judetene APIA aveau (sau inca mai au!) acces la baza de date, de acasa, absolut ilegal, incalcandu-se dreptul cetateanului la protectia datelor cu caracter personal, punand in pericol si interesele financiare ale comunitatii europene.

Baza de date functioneaza in sistem intranet, sistemul fiind gestionat de STS.

Acest lucru, ca o paranteza, a dat nastere  suspiciunilor de vanzare de date, contra cost, unor investitori, date privitoare la pozitia si calitatea terenurilor agricole.

O conexiune STS si o setare corespunzatoare, realizate in sediul de campanie a lui Traian Basescu , ii dau posibilitatea acestuia sa transmita instantaneu, unui numar de 1.078.478 fermieri din toata tara, inregistrati la APIA in 2012, mesajul din discursul recent a lui Boc de la Cluj, care spunea ca, citez din memorie: „daca fermierii nu-l voteaza pe Basescu, isi vor pierde subventiile APIA.”

Pentru a elimina toate suspiciunile, avem datoria civica de a iesi la vot in data de 29 iulie 2012.


Un politician cunoscut a declarat recent la un mitig la Cluj, ca daca fermierii nu voteaza intr-un anumit fel la referendumul din 29 iulie 2012, vor pierde subventia pe suprafata de la APIA.

Sa confunzi troaca de porci cu politicienii, n-ar fi o gresala, dar sa confunzi subventiile agricole cu subventiile politice mi se pare o gafa impardonabila.

Fermierilor din toata tara le spun sa mearga la vot si sa aiba incredere in institutiile statului nostru si in cele europene.


In perioada 16 iulie-15 august 2012, fermierii se pot prezenta la Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura(APIA) pentru a accesa Masura 215 „Plati privind bunastarea animalelor”.

„Pot beneficia de plăţile acordate  prin  Măsura 215 exploataţiile comerciale din
sectorul de creştere a porcinelor autorizate sanitar veterinar şi exploataţiile comerciale de
tip A specifice sectorului de creştere a porcinelor”.
Ordinul Nr.149 din 13.07.2012 este publicat in MONITORUL OFICIAL NR. 489 din 17 iulie 2012 si puteti privi aici instructiunile si formularistica pentru a merge mai bine pregatiti la agentie.


Noua echipa de la MADR condusa de Daniel Constantin, vine sa intareasca mai degraba mafia terenurilor constituita la nivelul Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura(APIA).
Daca pana la infiintarea APIA, majoritatea angajatilor acestei agentii erau fosti lucratori in agricultura, imediat dupa angajarile politice PNL-PD din 2006, aproape toti au devenit ca prin minune mari latifundiari.
Fara nicio jena, unii dintre sefii acestei agentii incalca art. 292 din Codul penal privind falsul in declaratii.
Noul director general al APIA este Dorel Benu, fost coleg de facultate cu Achim Irimescu, secretar de stat la MADR. El declara in declaratia de interese ca este actionar intr-o firma, fara sa declare veniturile provenite din calitatea de actionar. Discret, Benu isi adauga la comertul cu ‘ridicata si impinsa’ si repararea de calculatoare, ca deh, poate se cere  ceva de lucru prin centrele judetene ale APIA. Directorul general face parte, bineinteles, conform legii, din toate comisiile de licitatii. APIA iti da nu numai sfanta subventie ci iti ofera si contracte generoase daca esti aproape de banul public, si cat mai departe de ochiul indiscret al presei.
Dorel Benu il inlocuieste pe Florin Faur, adus de  Tabara de la APIA Timis. Revista Profitul Agricol spune ca Florin Faur s-ar intoarce in fotoliul de dir. exec. la APIA Timis.
Amintim celui care se ocupa de cele doua agentii, Achim Irimescu, ca dupa numirea temporara, Florin Faur si-a organizat concurs pentru ocuparea functiei de director general al APIA, iar schimbarea si mutarea lui la APIA Timis sunt ilegale. Doar modificarea legii functionarului public le da dreptul celor de la MADR sa faca schimbari majore in APIA.
Sa vedem alt mare smecher care se ascunde dupa fusta scurta a agentiei. El se numeste Nicolae Sterghiu, dir. gen. adj. al APIA, care, de asemenea, in declaratia de interese incalca art. 292 din Codul penal privind falsul in declaratii, spunand ca sotia este angajata la o firma, fara sa aminteasca faptul ca, firma are ca actionar unic tot pe sotia lui, evitand sa declare si veniturile din calitatea de actionar. Fiica lui Sterghiu a fost ani de zile sefa serviciului Control pe teren din cadrul Centrului judetean al APIA Constanta, aceasta incompatibilitate crasa nefiind sanctionata de nicio institutie din tara.
Al treilea smecher care se ascunde de lege este actualul dir. exec. al APIA Cluj, Gheorghe Serban, care nu si-a declarat niciodata sursa si veniturile sotiei, unic actionar in firma de familie SC Agromed Impex Srl. Agentia Nationala de Integritate sesizata in privinta incalcarii art. 292 din Codul penal privind falsul in declaratii se face ca ploua de mai bine de un an de zile in privinta lui Gheorghe Serban..
Cazurile de incalcari flagrate ale legii nu fac decat sa sporeasca zestrea de hectare ale celor care pana mai ieri controlau ilegal baza de date a APIA de acasa si isi faceau linistiti socotelile si planurile pentru a arenda terenurile ramase nedeclarate de catre fermieri.
Intr-un alt material ne vom ocupa de tezele de doctorat ale ‘specialistilor’ din agricultura, teze care frizeaza penalul in majoritatea cazurilor, lucrarile ‘stiintifice’ fiind realizate de catre oameni care nu stiu bine sa vorbeasca si sa scrie romaneste.

Stimate d-le Valentin Nicolau,
Va felicit pentru castigarea alegerilor desfasurate in centrele de votare ale TVR.
Referitor la contestarea alegerilor de la TVR Cluj de catre dvs., va prezint mai jos instiintarea facuta de catre presedintele exec. al patronatului presei locale ROMEDIA, d-l Valentin Popescu. Drept urmare, m-am prezentat la ora 9.00, la TVR Cluj, legitimandu-ma cu BI, confirmand imediat d-lui Valentin Popescu telefonic, pe blogul meu dar si pe Facebook, faptul ca, alegerile se desfasoara fara elemente care sa duca la interpretari de fraudare.
(vezi aici: https://antoniupoienaru.finantare.ro/2012/06/21/alegeri-pentru-desemnarea-salariatilor-in-consiliul-de-administratie-al-tvr/ )
In jurul orei 20.00 m-am prezentat din nou la TVR Cluj, respectand intocmai programul stabilit de d-l Valentin Popescu. La ora 21.00 s-a adus urna si s-a desigilat in prezenta mea si a comisiei locale a TVR Cluj- comisie stabilita de catre TVR. S-a trecut la numararea voturilor si intocmirea procesului verbal.
Din punctul meu de vedere, va asigur ca nu am observat niciun fel de tentativa sau frauda, privitor la alegerile desfasurate.
Si, ca sa fiti linistit, a fost pentru prima oara cand am intrat in TVR Cluj, avand onoarea sa cunosc pentru prima data pe directorul acestei institutii si echipa care a constituit comisia locala de alegeri.
Dupa ce procesul verbal a fost trimis comisiei centrale, o copie mi-a parvenit si mie, copie pe care am trimis-o d-lui Valentin Popescu. Toate documentele le-am pus spre instiintare imediat pe blogul meu si pe Facebook, tocmai pentru a elimina orice suspiciune.
(vezi aici: https://antoniupoienaru.finantare.ro/2012/06/21/update-alegeri-pentru-desemnarea-salariatilor-in-ca-al-tvr/ )
Va doresc succes in misiunea, deloc usoara, care va asteapta.
Cu stima,
Antoniu Valentin Poienaru